10,776 matches
-
maltratare a copilului se asociază cu „simptome ulterioare de anxietate și depresie, mediate prin schemele de vulnerabilitate la răniri, rușine și autosacrificiu. Neglijarea emoțională se leagă de simptome ulterioare de disociere, mediate tot prin intermediul schemelor de vulnerabilitate față de răniri și rușine”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009). Prima manifestare de abuz emoțional a copilului, o manifestare ce va deschide ulterior porțile pentru multe forme de violență împotriva copilului, este a nu dori copilul care urmează să se nască. Copiii nedoriți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute. Ceea ce trebuie însă să păstrăm în minte este că abuzul și neglijarea emoțională a copilului se asociază cu „sechele puternice și persistente, inclusiv cu sentimente de rușine (jenă), umilire, furie, lipsă de valoare și inhibiții emoționale”(O'Dougherty Wright, Crawford, Del Castillo, 2009, p. 60). Impactul acestor forme de maltratare determină dezvoltarea la adolescent și mai târziu, la adult, a unor sentimente de lipsă de valoare, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin expunerea lui la un nou incident de abuz în scopul de a colecta dovezi care să-l incrimineze pe agresor. Copiii nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a o face; în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de muncă și există un procent de 8% din populația europeană care lucreează și care trăiește în același timp în sărăcie. Sărăcia este multidimensională. Ea afectează starea materială (hrană, locuință, căldură), locul de muncă, bunăstarea psihică (induce supărare, tristețe, nesiguranță, rușine, umilință, foame), creează incapacitate de participare și reprezentare la nivel politic precum și norme culturale și sociale specifice. în vreme ce teoria subculturilor leagă de sărăcie inițierea unor comportamente violente și comportamente a sociale în anumite grupuri sociale, cercetările mai noi subliniază un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
optimistă. Interesant de precizat că deși expunerea și restructurarea cognitivă sunt tratate distinct, pentru că ele însele sunt strategii de sine stătătoare, în practica terapeutică, ele funcționează concomitent. Restructurarea cognitivă presupune, de asemenea, eliminarea sau măcar estomparea sentimentului de vină și rușine pe care îl poate trăi victima. Tehnic se pleacă de la un exercițiu pe care pacientul trebuie să-l efectueze la solicitarea clinicianului. Și anume să răspundă în scris, la trei probleme, adică să precizeze care sunt transformările pe care trauma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Când ar intra adică cineva în biblioteca cea mai încheiată care aveți, ca câte zeci de mii de volume în limba română, cu compozițiuni, cu traducțiuni, ar putea număra? Aci rămăsei a cugeta! Și îi răspunsei: - Mă crede că cu rușine îți spui că n-am stat niciodată a număra cărțile din vreun catalog. - Însă așa prin aproximație, mă întreabă el, aveți vreo zece mii? Cugetai la cele bisericești, la cele profane câte se tipăriră de la 1790 până la 1820 și la câte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când americanul își pune drapel și la mașină?! Să arate că el este american. Și cui să-i arate, că doar nu are granițe cu Uniunea Sovietică și nici cu nu știu cine. Dar fiecare cetățean acolo arborează steagul, nu le este rușine. C. I.: Viața și experiența dumneavoastră au pentru mine un caracter exemplar și simbolic pentru că în fond, din ceea ce mi-ați spus, ați fost o viață întreagă în căutarea libertății. S. Ț.: Acesta a fost sensul, am căutat libertatea. A
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că cică să colaboram. Și-i zic: Domnule, cum pot eu colabora cu dumitale? După ce mă condamni 3 ani de zile, îmi pierd tinerețea, pierd timpul vieții mele în pușcărie și acum vii la mine să colaborăm? Nu ți-i rușine, nu-i rușinos oare!?" Și cu asta am terminat. C. I.: Deci, se putea refuza colaborarea cu Securitatea? S. M.: Categoric! C. I.: Și mai ales că ați intrat și cam tare în ei... S. M.: Domnule, dacă te lași moale...! Că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Când am spus asta "Hăăăă!", a sărit în sus, nenorocire mare! L-am găsit la țărăniști pe șeful meu de cadre, pe domnul Emanoil: "Ce faci domnu Emanoil aicea?" "Păi, am venit să mă înscriu la țărăniști". "Nu ți-e rușine!?" S-a ridicat și a fugit. Era ăsta, al cărui băiet a fost la pensionari, nu știu cum îl cheamă, dar a fost șef de cadre pe la S.M.A. Zorleni, a fost prin Poliție pe la Focșani și știam că se ocupă de măgării
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Flintoacă: "Să veniți sâmbătă dimineață la Pensionari că vrem să-l dăm afară pe directorul de acolo!" Am stat și m-am uitat la el și i-am zis: " Tot cu prostii de astea te ții, măi? Nu ți-e rușine, om bătrân, nemernicule ce ești!" Gata, nenorocire mare, că mă dă în judecată: "Dai pe p.... mă-tii în judecată!" C. I.: Tot colaborator cu Securitatea!? S. M.: Bineînțeles! Dar cine n-a fost aici în Bârlad? Toți au fost. Dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care era puțin prietenă cu nevasta mea, că am fost eliberat din pușcărie și n-am serviciu și a zis că mă ia el la Gostat la Movileni, la 24 de km de Iași. Eram slăbit, tuns chilug, îmi era rușine să mă duc în felul în care arătam. Și ăsta îmi spune: "Fii atent, nu vorbești nimic, eu te prezint la șeful contabil". Șef contabil era un evreu și evreii ăștia aveau putere atunci. Mă duc dimineața, plec cu contabilul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam însemna „a fugi de o răspundere", „a da cinstea pe rușine", situație care explică și numeroasele jalbe adresate stăpânirii între două catagrafii de către locuitorii satelor pentru scăderea lor pentru birul plătit pentru cei care au murit ori au dat bir cu fugiții (fugarii). O asemenea jalbă, trimisă de locuitorii satului Vulturești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi bine să știți, de va mai veni jalbă că-i învăluiți, vom trimite de vor face-vă rușine de se va pomeni; așa să știți, altminterea să nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau de Dvornicii mari, din care cel din Țara de Jos avea reședința la Bârlad, iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săvârșească datoriile lor religioase" în parohie, iar a-și procura alta era dificil pentru că, pe atunci, „cărțile erau foarte rare și scumpe". Apoi, măsura luată asupra lor - a li se lua „cartea cea sfântă de către profani" - era și o mare rușine pentru preoții puși la... oprire. Poclonul vlădicesc era o dare anuală, încă din vechime, pe care toți preoții din Eparhie trebuiau să o plătească fiind una din „resursele pentru ținerea Episcopilor". Darea aceasta se aduna la Episcopie prin trimiși ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești“) și așa mai departe. Cum semnele timpului se aglomerează, e firesc să ne precipităm și spre o micuță apocalipsă sau măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Tineri voi aveți în inimi Însă, vai mă prinde jalea... O comoară nestimată! Că la noi în sat nu-i bine!... V-am rugat și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și când lumea păcătoasă Și de-o parte și de alta!... Vă îndeamnă la urgie, Blestemați vor fi pe lume... Fiți cu mintea sănătoasă!... Și-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
despre ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite care pot să pară exagerate (crize de lacrimi, comportament isteric), dar care au și o funcție reparatoare care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei funcționări normative a interacțiunii. Marea modestie în organizarea recepției și sensibilitatea exacerbată față de cea mai mică lipsă nu este paradoxală decât în aparență. Modestia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Recurența formulărilor care asociază devorarea literală și devorarea metaforică a fost foarte bine observată 87: Telemah îi acuză pe pretendenți că îi "toacă avutul" (1.377)88*, Eumeu spune despre ei că "mănâncă porcii cei mai grași, fără milă și rușine (14.92)89* și Penelopa observă că "se pun să toace pe nimic averea altora" (18.280)90*. Acțiunea paraziților distrugători are drept scop însușirea locurilor. Pretendenții ocupă palatul și refuză să plece până când Penelopa nu va alege pe unul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a bea și mânca face din pretendenți niște sălbatici care nu cunosc instituțiile, justiția și măsura proprii omului. Crima se întoarce împotriva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al tău Salente, târg năpăstuit,/ Unde duc cretanii jalnic trai cinstit./ N-au de toate cele, au doar înfrânare, Tot răbdând așteaptă s-aibă-mbelșugare [...]/ Dar mă prind, din suflet, să primesc îndată/ Strașnică bătaie unde se cuvine,/ La Salente-n piață, fără de rușine, De-aș veni acolo să-mi cat căpătâi./ Iar tu, grădina omului dintâi,/ Ce atâta faimă ai într-adevăr/ Din povestea veche "diavolul și-un măr"-/ Scormonesc degeaba belferi cu renume,/ Ispitiți să afle în ce loc anume/ Te găseai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domnul de Pontverre, oricât de gentilom era el; dar eram un prea bun mesean pentru a fi tot atât de bun teolog; iar vinul lui de Frangy, care îmi păru excelent, argumenta atât de triumfător pentru el, că mi-ar fi fost rușine să închid gura unei gazde atât de cumsecade. Cedai deci, sau în tot cazul nu rezistai în fața lui. Văzând felul cum îl menajam cineva ar fi crezut că sunt fals. Dar s-ar fi înșelat; nu eram decât cinstit, asta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit, după ce au uneltit să nu-l găzduiască la ei ca să-și poată satisface nevoile împotriva naturii "Nu siluiți astfel Firea, nu violați sfânta ospitalitate" le
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Vai, fata e deja moartă! Sălbatici ce nu meritați numele de oameni; urletele voastre sunt precum cele ale groaznicei Hienei și precum ea voi vă înfruptați din cadavre"331. Din respect pentru gazda sa Levitul își sacrifică femeia a cărei rușine e gata să o accepte, dacă ea n-ar fi deja moartă ceea ce îl face să o taie în douăsprezece bucăți pe care le trimite celor douăsprezece triburi ale lui Israel. Amestecul de cruzime și de sentimentalism e însoțit de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oaspetelui dă naștere unei vinovății 549 întărite de discursul parental când tatăl reamintește propria sa copilărie grea, făcând imposibilă orice repetiție pentru cel care are acum o "viață prea frumoasă"550. Trimiterea copilului la nulitatea sa îl umple de o rușine de nedepășit pe care o încearcă în obediența față de o putere arbitrară, în tentativa de transgresiune, în neputința de a asculta 551. Această datorie căreia nu ne putem sustrage și pe care nu o putem achita și care isprăvește prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]