12,817 matches
-
antinomicului, pe parcursul acestui studiu voi urmări în mod prevalent sensul propriu sau strict al ideii de antinomie. Aceasta nu înseamnă că sensurile secundare vor lipsi. Ambiguitatea semantică ce însoțește această noțiune face aproape inevitabilă prezența sensurilor "impure". Voi încerca să stăpânesc ambiguitatea, verticalizând cercetarea către sensul principal. Capitolul 1 Tematizarea blagiană a antinomicului Antinomicul pare să intervină în întreaga filosofie a lui Blaga. O însoțește încă de la primele încercări și până la scrierile cosmologice târzii, fiind prezent "la diferite paliere ale existenței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
același principiu: fiecare dintre aceste cunoașteri are semnificația unei revelații disimulatorii a misterului existențial. Prin fiecare dintre aceste cunoașteri, misterul existențial e alungat spre a fi înlocuit cu un echivalent inadecvat"199. Desigur, cunoașterea individuată nu are această conștiință, fiind stăpânită de "iluzia adecvației", credința că a ajuns la revelarea nealterată a obiectului 200. Astfel, orice act de cunoaștere nu este altceva decât o conversiune apologică a misterului, cum spune Blaga, o formă de apărare a acestuia. Cea de-a doua
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conștient de conștiința sa prezentă în toate procesele psihice și singurul care poate dezvolta o cunoaștere asupra propriei sale cunoașteri. Ele sunt expresii ale stării T, fiind analogul psihic al cuantelor de energie. În starea de conștiință a conștiinței, omul stăpânește contradicția, adică este într-un punct de intersecție dintre desfășurări psihice divergente. De aceea, Lupașcu afirmă că aici se află sursa libertății și necondiționalității, punctul în care omul poate realiza ceea ce se numește "control". Aceste trei materii epuizează spațiul logic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fizici și biologici specifici artistului, personalității sale profunde și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum artistul ar înainta "pe o coardă fixă între
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune un demers diferit față de discursivitatea conceptuală ce stăpânește spiritul occidental și o intrare în logica de adâncime a fantasticului"541, în logica imaginarului, a mitului și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
urmat, cum spuneam la început, linia teoretică a hermeneuticii occidentale, care merge pe principiul univocității în determinarea semnificației, ci a adoptat perspectiva indiană a plurivocității simbolurilor. Putem aplica o logică a disjungerii, reducând pluralitatea de sensuri, sau putem, dimpotrivă, "să stăpânim sau chiar să dezvoltăm plurivocitatea sensurilor ... printr-o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aibă anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a evita trivializarea anumitor teorii contradictorii, dar care să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată de Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul" (Facerea, 1, 28). Întrebarea este cu privire la consecințele asumării de către om a poziției sale de stăpân. Omul care stăpânește natura în ierarhia Dumnezeu-om-natură va domina natura sau își va asuma anumite responsabilități și va acționa cu precauție asupra naturii? O interpretare majoritară este aceea că religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au întărit poziția de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au propus concepția opusă și au fost urmați de Origene, ceea ce ar fi creat impresia că ideea apare în Vechiul Testament. În al doilea rând, ideea că natura a fost creată pentru om nu implică logic ideea că omul trebuie să stăpânească și să transforme natura. Dimpotrivă, Dumnezeu știe de ce avem nevoie și ne oferă toate cele necesare. A încerca să transformi natura, adică ceea ce a creat Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care rămâne, devine distanța rămânerii în suspensie. Deși pusă în distanța care i-ar da obiecte ale vizibilului, vederea nu vede, e suspendată în prezentul unei treceri încremenite, se resoarbe în stingerea perspectivei. Ce e de văzut în această distanță stăpânită de noapte, în deschiderea oarbă a departelui prin care se trece? Nimic decât trecerea care stă să treacă, supraviețuiește reducției, zăbovește în ea însăși. Ceva rămâne, rezistă, în felul unui posibil existent care subzistă, face semn, se preface în urmă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cortul nomazilor, nu păru să-i izbească mirosul puternic de fum și arcă biblică pentru că se așteptau exact la asta și pentru că totul depindea, cel puțin în strategia lor, de disimularea elegantă a șocului primit. Chestie de profesionalism: dacă nu stăpânești arta manipulării aparențelor și te pufnește anapoda cine știe ce efuziune șleampătă, cu toaleta nefăcută, mai bine te retragi neîntârziat în culise cu o reverență... Erasmus de Rotterdam îi convinsese definitiv că spațiul public se protejează cu grijă de intruziunile celui privat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să mă simt ca o mafie domestică. − Bun, dar ce-ai fi vrut? Să rămâi o problemă veșnic nerezolvată? întrerupse Trees. Banii înseamnă mult pentru un bărbat - cu atât mai mult atunci când câștigatul lor e singurul joc pe care-l stăpânește bine. Nu ne ferim cu toții de pierderea sistematică a partidelor? Să trăiești imaginativ înseamnă să fii un etern începător - dizgrațios de stângace, greoi, nesigur și timorat. Asta-ți afectează amorul propriu. − Aș fi vrut să-l pot scoate puțin de pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rămasă dincolo, strigându-și prin ele posesiunea a ceva ascuns, prețios, și incitând la deposedarea de secret prin sfâșierea lor. Cu ajutorul lor, crea în câmpul vizual asimetria întemeietoare de dorință între dincoace și dincolo, fără însă a o putea și stăpâni pe măsură. Cum să iei în serios cortul atâta vreme cât schimburi clandestine de tot felul au loc incontrolabil prin pânza-i precară, și când, de dincolo de ea, viața respiră atât de greu încât parcă n-ar mai vrea să se întoarcă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Fetița se temea că, dacă privirile li s-ar fi întâlnit, ar fi putut fi smulsă din ascunzătoare și dusă departe fără nici o violență, doar printr-o desprindere lăuntrică survenită în ea la contactul vizual cu el. Pentru ea, fantoma stăpânea secretul chirurgiei cu laser și-ale ei nesfinte puteri de redefinire. Tatăl îi explicase că, în legendă, Olandezul putea fi salvat numai de-o iubire neclintit de fidelă ieșită lui în întâmpinare, ceea ce ei îi trezise sentimente contrarii. Desigur, o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În jocul de-a prinderea nomazilor în mrejele confortului, inițiatorii lui fuseseră ei înșiși prinși, deși nimeni n-ar fi putut spune cât de tenace anume înainte de acest sfârșit survenit inoportun. Însăși puterea de seducție a artei pe care-o stăpâneau se insinuase în miza lui. Pentru cei cinci era vorba de-a o exercita asupra unora dintre subiecții cei mai insensibili la tentațiile ei; ca-n orice luptă, măsura confruntării era dată de dârzenia oponentului. O artă se-nconjoară de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
utilizează funcția indicială prin intermediul construcțiilor deictice/ semnele indiciale generează figuri metonimice (la fel de importante în discursul științific, unde au un caracter general și nemotivat, ca și în cel poetic, unde se impun prin trăsăturile de originalitate și individualitate). Lumea științei este stăpânită de semne indiciale, obligatorii în procesele de generalizare și demonstrare, dar nu sunt excluse nici semnele iconice. Cu toate acestea, limbajul uman se bazează mai ales pe semne simbolice, indiferent dacă referirea se face la limbile naturale, în cadrul cărora "convenția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fiabilitate al analogiei nu este ilustrat de corespondența referenților. IV.1.1. Analogia conceptuală. Tipare logice Este de presupus că omul de știință cunoaște o listă de cuvinte din lexicul comun, care îi vor permite transferul logic în domeniul știintei, stăpânește un ansamblu de tipare logice, de reguli de formare a cuvintelor, dar și un ansamblu de informații lingvistice și culturale privind fiecare cuvânt. Aceasta, dat fiind faptul că cele două domenii ale cunoașterii, la nivelul cărora urmează să se realizeze
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de o specialitate pentru „o singură boală”. S-a convenit, deci, ca specialitatea să primească numele de „Diabet, Nutriție și Boli Metabolice”. Dimensiunile și problematica aferente acestei denumiri s-au dovedit, însă, a fi prea largi pentru a putea fi stăpânite bine de un singur specialist. În multe țări, nutriția, de exemplu, este o specialitate de sine stătătoare, iar bolile metabolice cuprind multe afecțiuni cu largă răspândire: obezitatea, dislipidemiile, hipoglicemiile, denutriția și numeroase boli metabolice genetic determinate. Deși teoretic specialitatea Diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
lanț al supunerii. Veriga malefică sunt „curtezanii”, formând o grupare legată prin interese și complicități, o adevărată „bandă”; ei se supun și apoi supun, la rândul lor, pe cei mulți, aservindu-i, făcându-i dependenți de beneficiile pe care le stăpânesc și le distribuie În funcție de interesele lor. Un lanț al aservirii, o metodă a câștigării sufletului mulțimii, a cuceririi celor slabi, a subordonării conștiințelor. Avem În această lucrare și un sâmbure de psihologie socială, La Boătie observând că obișnuința și transmisia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al ființei. O lumină nouă trebuie să conducă la reconstituirea principiilor educației: evoluția intelectului nu se poate desprinde de evoluția omului total, educația „trebuie să cuprindă viața integrală a individului”, școala, dar și viața extrașcolară unde copilul Învață să-și stăpânească impulsurile. Și dă exemplul colegiilor englezești, unde tinerii „Învață” relațiile umane și atitudinile sociale: curajul, lealitatea, franchețea, umorul, cinstea, Încrederea, setea de ideal. O educație totală, conectând instrucția și educația. Al doilea raport, „Știința ca bază de premenire a omului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un gușter. Mulți văd fuioare fumurii, alții simt doar o boare, o idee, o impresie. Mari și mici, importanți și insignifianți, oficiali expirând putere sau supuși neimportanți, cu toții sunt stăpâniți de o forță malefică ce acționează din umbră, uneori crudă, acaparatoare, alteori disimulată În iubit, concubin, protector calin. Fantoma e simbolul fricii. Al fricii acumulate după multe experiențe terifiante, care s-a generalizat și domină acum totul - gând, atitudine, gest
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Câmpeanu. Aveau deja experiența organizării, deprinsă În anii de izolare. Aceasta a fost doar adaptată la noile condiții. Cum a condus acest grup, știm cu toții. Există acum unii lideri politici care recurg la proceduri ce amintesc de gruparea care a stăpânit România timp de o jumătate de veac. Unii dintre aceștia - proeminenți, vocali - simbolizează un fel de personaj colectiv; făcând caz de informațiile ce le vin din medii secrete, se dovedesc cu deosebire moștenitorii practicilor social psihologice implementate de Înaintași. Lipsiți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cei ce știu a vorbi și scrie românește. Nu sunt conștienți de condiția lor „culturală”. Nu realizează că nu știu și altceva decât să se alieze contra societății, străine lor. Au fost inoculați, „complotismul” e singurul lucru pe care-l stăpânesc ca lumea. Vom da din nou țara unora ca ei? (14.09.2009) Moștenitorii (II) Lumea din care s-a născut clasa noastră politică de după război excela prin organizare (ierarhică), disciplină fermă și teama de a se amesteca cu societatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
clasele În formare. Democratizarea.politeții Înseamnă și revigorarea acestui obicei de curte de acum Îmbătrânit și sclerozat. Pătrunzând În sfera publică burgheză, În administrație, politețea devine normă comună de civilizație, indicator al bunei educații, emblema societății civile. Curtea nu mai stăpânește opinia publică, dar a transmis norma către anturajul care o multiplică și răspândește. Apare acum un personaj important: omul bine educat, caracterizat prin noblețe de spirit, purificat prin frecventarea literelor, artelor În general, galant, grațios dacă se poate, afișând o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]