102,196 matches
-
Ucraina, Georgia. În România este răspândit sporadic în mai multe localități situate în toate regiunile țării, unde găsește condiții favorabile. Este întâlnit mai frecvent în Dobrogea, Oltenia, Banat și Apuseni. A fost semnalat în următoarele județe: În clasificările mai vechi specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
mai multe localități situate în toate regiunile țării, unde găsește condiții favorabile. Este întâlnit mai frecvent în Dobrogea, Oltenia, Banat și Apuseni. A fost semnalat în următoarele județe: În clasificările mai vechi specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
în Dobrogea, Oltenia, Banat și Apuseni. A fost semnalat în următoarele județe: În clasificările mai vechi specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr.
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației Ruse, Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), fluturaș
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte ("Alnus viridis"), salcie albă ("Salix eleagnos"), ienupăr
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte ("Alnus viridis"), salcie albă ("Salix eleagnos"), ienupăr ("Juniperus communis"), jneapăn ("Pinus mugo"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); Ierburii și flori: crin de pădure ("Lilium martagon"), floare
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca și Tomești; și este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași. Situl „” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]