1,020,164 matches
-
o parte avem naturalism și naturalețe, o sintaxă a simplității, imagini mai puțin elaborate dar mai vii, cu impact puternic; în cealaltă, eforturi ale autoarei de a poetiza în manieră avangardistă, soldate cu rezultate înduioșătoare. ,Intră bărbatul și mă regulează/ ziua prinde vulpi iar noaptea îmi toarnă/ pe corp urină și spermă de vulpe": iată versuri de un ,suprarealism" comic, cu succesive încărcări și descărcări fiziologice. Între regulatul femeii și vânătoarea de vulpi e o relație secretă, de misterioasă coocurență, iar
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
au paralizat și ceea ce, din când în când, se încerca în direcția schimbării. Popularitatea alarmantă de care nulitățile așa-zis de stânga se bucură în sânul populației derutate nu anunță decât continuarea glorioasă a dezastrului. Resentimentarul, iresponsabilul Iliescu,în chiar ziua când foștii noștri colegi de lagăr socialist pășeau triumfător spre Europa, n-are ceva mai bun de spus decât că în economia de piață oamenii devin fiare și că în sistemul concurențial se cultivă individualismul feroce! I-auzi! Or fi
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
meu principal trebuia neapărat să fie scrisul. A fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să mai dea cine știe ce lovituri spectaculoase, primisem o invitație din partea primarului Pană, la un ceai... Ce să spun, am fost făcut mat. Știam
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
prelucrarea în atelierul de istoric literar și cultural al lui Mihai Apostol. Prim pas în a pune în circuitul public acest material și a-l face accesibil cercetării. Sunt aici pagini de receptare critică a operei, consemnări bibliografice aduse până la zi, referințe la cursul vieții lui Al. T. Stamatiad, date despre om, în mediul său familial, în detaliile, pe ani, ale scrisului, enumerat în titluri de volume, poezie, proză, traduceri, colaborări în publicistică, debut, pseudonime, premii literare. Relațiile cu oamenii, de la
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
în detaliile, pe ani, ale scrisului, enumerat în titluri de volume, poezie, proză, traduceri, colaborări în publicistică, debut, pseudonime, premii literare. Relațiile cu oamenii, de la simple formule de politețe la orgoliul creatorului, până la stăruința ultimilor ani de a-și controla zilele cu limpezime tragică. Așa cum își concepe cercetarea, Mihai Apostol se erijează în martor al vigorii intelectuale a lui Al. T. Stamatiad, al energiei sale frânte, al contrastelor acestei individualități pronunțate. Scopul lui Mihai Apostol a fost, după cum și mărturisește, să
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
George Radu Am văzut zilele trecute un spectacol de la Teatrul Național din București, cu Revizorul, de Gogol, și am încercat să scriu câteva rânduri despre el. N-am reușit, pentru că tot timpul am avut în minte spectacolul, cu aceeași piesă, de acum treizeci de ani
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel mai bun spectacol din lume! Ca un blestem, spectacolul n-a trăit decît trei zile. Mă număr printre fericiții muritori care au văzut spectacolul de atunci și l-am comentat în zeci, sute de întîlniri prietenești, făcând "cronici orale" în locul cronicii scrise care trebuia să apară peste o săptămână de la data premierei. După cum se știe
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
față de gestul făcut cu picioarele. A doua imagine, care mi s-a părut atunci și care, vai! mi se pare și azi emblematică pentru modul în care puterea se comportă față de intelectualitatea țării, este următoarea. Revizorul este venit de câteva zile, fiecare membru important al protipendadei orașului știe ce are de făcut pentru ca lucrurile să iasă bine, fiecare vine în casa primarului, se așează decent pe două rânduri, unul în spatele celuilalt, așteptând cuvântul primarului care tocmai se spală într-un lighean
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
la cinema nu e cîtuși de puțin o obligație patriotică. Acestui public - străin și de ideea de solidarizare în jurul cinema-ului european - un film trebuie, pur și simplu, să-i placă. Chiar regizorul, Cristian Mungiu, remarca undeva că, ani de zile, cineastului român i-a plăcut să facă alte filme decît i-ar fi plăcut publicului să vadă! Occident răspunde, cu brio, unui anumit orizont de așteptare, descifrabil mai mult de psihologi sau de sociologi decît de criticii de film. De-
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
fată - ambii din generația crescută cu șlagărele "Noi în anul 2000" și " Am cravata mea, sînt pionier, și mă mîndresc cu ea, sînt pionier, o port cu mine-n gînd, zălog de legămînt"... "îți dai seama că opt ani de zile am cîntat la școală chestia asta și niciodată n-am știut ce-i ăla zălog!" (dar cine a știut?)... Umorul lui Mungiu e uneori blînd, alteori caustic, uneori plin de finețe, alteori în tușă groasă, uneori verbal, alteori (mult mai
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
incredibil de spectaculos, în condițiile de restriște și jale ale cinematografiei noastre din ultimii ani!), pînă la neprofesioniștii plini de culoare, sau pînă la tinerii Tania Popa, Valeriu Andriuță, Anca Androne, sau pînă la consacrații aflați într-o formă de zile mari (Dorel Vișan, Coca Bloos, Tora Vasilescu, Eugenia Bosânceanu), sau pînă la Ioan Gyuri Pascu, autentic prin definiție, aici cu un umor mai atașant ca oricînd! E limpede că, într-o filmografie, formula de construcție a Occidentului (lungmetrajul ca o
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorțise, făcînd loc unui somnambul ce-și zicea mereu, ca o încurajare și o mîngîiere: Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici nu era în stare
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
să se refugieze în inerția datoriei: " - Ce-mi pasă mie?... Eu știu că-mi fac datoria. Încolo, tunete, fulgere..." (ibidem, 237). Liniștea îi este totuși afectată: " Acum capul îi vuia de gînduri, parcă toate cele înăbușite în doi ani de zile s-ar fi năpustit deodată asupra lui să-l strivească sub povara lor." (ibidem, 237). Dacă era inapt pentru gîndire proprie pînă atunci, fusese în aceeași măsură și în afara sferei morale. Deodată cu neliniștea, i se trezește și simțul moral
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
un zbor al dorințelor sale imense. Nefericirea sa, destinul său marcat de tristețe, acela de a fi "întrebare fără răspuns", "frunză fără creangă", este rezultatul disproporției dintre slăbiciunea mijloacelor de care dispune și vastitatea dorințelor care îl stăpânesc: "într-o zi a înțeles/ că brațele îi erau făcute din nori;/ cu brațe de nori e cu neputință/ să strângi la piept un trup, o fericire". Sentimentul singurătății depășește limitele individului și invadează totul. Dar tocmai aici este miracolul poeziei. Tristețea solitudinii
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din voiajul făcut în sud. Rănit de Apollo este și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
floare. N-o grăi Orișicui. În tine ține-o. Chiar de suferi. Taci. De moarte, Mori cu ea. Cu ea trăiește. Între moarte și viață Taci, căci martori nu primește. Noaptea de sfadă a omului cu demonul său D: Salută ziua. Ia-o-n stăpânire. Pricepe existența cu durere. E-n beznă-acuma sufletul. Nu află În preajmă decât neguri ochii tăi. Vorbește dar despre-ndrăgita viață. De-i faci vreo vină Domnului că are Un capăt darul Său, obșteasca moarte, Nu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
octombrie s-a desfășurat la Cité Universitaire din Paris o manifestare teatrală internațională, intitulată "Balkanisaton générale". O întîlnire între scriitori și oameni de teatru veniți din fosta Iugoslavie, din Grecia, Turcia, Albania, dar și din Romînia și din Republica Moldova. Cîteva zile de maraton teatral, lecturi și discuții pe marginea unei dramaturgii în mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
îndrept, am oare același ochi, aceeași intuiție ca înainte, sunt oare mai bun sau mai rău decât am fost? L. R.: Ați afirmat că lucrați în continuare la Unchiul Vanea. În ce sens? Y. K.: Da, continuu lucrul. Chiar în ziua în care ne-am reîntâlnit în Mexic, am reînceput repetițiile și nu era vorba doar să pregătim spectacolul pentru o nouă scenă, ci de îmbunătățirea lui. După primul spectacol, susținut în Teatro Principal din Guanajuato, am stat de vorbă pe
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
că trebuie să se deplaseze într-o direcție sau alta, să facă un anumit gest, să stea pe un scaun, dar mintea nu-și mai amintește de ce, lipsește motivația. E bine însă că actorii au scăpat de nervozitatea din primele zile, din preajma premierei, acum ei se simt în largul lor și au șansa să se gândească la ceva mai serios decât la succesul spectacolului. L. R.: Știm că nu mai locuiți în Rusia, că de mai bine de un an v-
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
cea românească în S.U.A.? Ce ne puteți spune despre activitatea dvs. de acum, ca profesor de regie și actorie în cadrul Universității Wesleyan? Y. K.: Am făcut parte dintr-o echipă formidabilă, lucrând la Maly Teatr din St. Petersburg ani de zile. Lec Dodin rămâne Profesorul meu. Cu majuscule. Și simt că încă fac parte din școala de teatru rusească, chiar dacă trăiesc în altă țară. Când am lucrat în România, am descoperit lucruri noi despre piesele lui Cehov, despre jocul actorilor, despre
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
și atunci i-am răspuns: "uită-te în jur și compară energia oamenilor de aici cu energia noastră de pe scenă. Nu poți exagera viața reală, trebuie doar să ai aceeași energie pe care o au oamenii în viața de toate zilele." L. R.: Ce impact simțiți că are Festivalul Cervantino asupra mexicanilor? Y. K.: Poate că unii mexicani așteptau altceva de la Unchiul Vanea. Uneori sălile nu erau pline, dar oamenii erau foarte atenți și cred că înțelegeau foarte bine ce se
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
în numai 90 de pagini, o perspectivă amar-cinică și pe alocuri halucinantă asupra evenimentelor din decembrie '89, impresia că nimeni nu înțelege, de fapt, nimic fiind suverană; remarcam cu ceva vreme înainte, la o altă carte de proză care evoca zilele Revoluției anticomuniste românești, aceeași lipsă a "revelațiilor", aceeași absență a pretenției de a oferi adevărul - în fond, aceeași neîncredere că acesta există. Dacă faptele propriu-zise ale povestirii depășesc uneori granițele realului, această din urmă trăsătură este, din păcate de un
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
brînză și nu și-a plecat niciodată capul mai jos de nivelul solului, indiferent de cît de amară i-a fost soarta sau cît de tîmpiți i-au fost conducătorii. El, poporul Bundy, a reușit să supraviețuiască tîrîș-grăbiș pînă în zilele noastre și, după ultimele zvonuri, cic-ar fi intrat și în secolul 21. Este, prin urmare, un popor antrenat, răzbătător și cu vechime. Poporul Bundy a luat-o-n barbă de multe ori, însă, de fiecare dată, umilința în loc să-l
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
de a-și depăși condiția, capacitatea de a visa la cai mov pe pereți, cît și inepuizabila sa energie, care rămîne aceeași, în pofida tuturor loviturilor încasate, credința că o dată și-o dată va reuși, voința de a se trezi în fiecare zi, deși nimic nu l-ar solicita să o facă, talentul de a nu se uza complet, entuziasmul inițiativelor, cît și inocența senină de a primi cu fruntea sus toată cascada de ratări din care e compusă viața sa - mă lasă
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]