106,336 matches
-
piese teatrale într-un act, literatură pentru copii, proză și fragmente din jurnale. Ediția a fost îngrijită care, pentru că emigrase în Republica Federală Germania, a fost obligat să semneze cu un pseudonim: Helge Hof. Scriitorul Ernest Wichner, director al Casei Literaturii din Berlin, fost membru al Grupului de acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat) a dezvăluit într-un serial că Horst Fassel a fost colaborator neoficial al Securității, având numele conspirativ, „Filip“. Fassel fusese folosit ca agent de către Securitate atât în țară cât
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
cât și mai târziu în străinătate, în Republica Federală Germania. În calitatea de redactor șef al publicației izgoniților șvabi (germani) din Banat, „Banater Post“, Fassel a facilitat publicarea unor articole denigratoare la adresa lui Herta Müller, viitoare Laureată a Premiului Nobel pentru Literatură. În ziarul regional "Tagblatt.de", din 10.7. 2010 și apoi, după ce au început să circule în Germania primele relatări despre activitatea sa ca agent, în aceeași publicație din 12. 7. 2010 Fassel neagă că el ar fi lucrat pentru
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
Hakīm Abu l-Qăsim Firdawsī Tūsī (persană:حکیم ابوالقاسم فردوسی توسی) sau Firdusi/ (n. 935 - d. 1025) a fos un poet persan care s-a impus în literatura țării sale și în cea universală prin epopeea "Șah-name - Cartea regilor", alcătuită din cca. 50.000 de distihuri, veritabilă panoramă a trecutului, real și imaginar, al popopurului persan, începând dintr-un trecut cețos, legendar și ajungând până la cucerirea arabă. De
Firdoùsi () [Corola-website/Science/314702_a_316031]
-
Cantacuzino, 23 martie 1692 și o scrisoare a fiicei lui Șerban Cantacuzino, Maria văduva lui Constantin Bălăceanu, către împăratul Leopold, 2 iunie 1697. Contribuții științifice fundamentale se publică și la rubrica „Filologie” și N. Drăgan semnează aici studiul „Calvinismul în literatura română”, o suită de monografii ale unor numiri topice și comentarii filologice, privind unele cuvinte cu circulație mai restrânsă. Orientarea revistei arădene explică și deschiderea rubricii „Filozofie”, care se întâlnește mai rar în publicațiile literare ale vremii. Inițiativa nu este
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
autobiografic, una aparține lui Ioan Urban Jarnik, „O rectificare și o propunere”, expunere în care prezintă împrejurările cunoașterii culturii române și realizează împreună cu Andrei Bârseanu, colecția "Doine și strigături din Ardeal", printre cele mai importante culegeri de poezii populare din literatura noastră. Prezența artelor în revista arădeană este, fără îndoială, un fapt neașteptat. Artele sunt prezentate de Al. S. Iorga, colaborator mai înainte la "Românul" și la alte publicații transilvănene și tot el se ocupă de prezentarea artistică a revistei și
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
și alte publicații. Cititorii sunt informați în primele două rubrici asupra activității unor colaboratori ai revistei și asupra apariției cărților mai importante, literare și științifice. Rubricile Răspunsuri și Poșta redacției sunt destinate începătorilor, care căutau să-și facă intrarea în literatură. Paginile literare ,poartă și un timbru de actualitate”, scrie Andrei Bârsan, aducând schițe, notițe, și ilustrații din primul război mondial, ținându-i astfel la curent cu toate evenimentele vremii. Articolul acestuia , publicat după apariția ultimului număr, apare ca un bilanț
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
tot ceea ce scrie, dl Ștefănescu pare interesat nu doar de calitățile literare ale textului, dar și de context, de detaliile epocii dar și ale omului, căruia îi trasează deseori evocabile portrete-n răspăr, căutând să surprindă întreg tabloul, fără de care literatura rămâne... literatură“.
Gheața din calorifere și gheața din whisky () [Corola-website/Science/314725_a_316054]
-
scrie, dl Ștefănescu pare interesat nu doar de calitățile literare ale textului, dar și de context, de detaliile epocii dar și ale omului, căruia îi trasează deseori evocabile portrete-n răspăr, căutând să surprindă întreg tabloul, fără de care literatura rămâne... literatură“.
Gheața din calorifere și gheața din whisky () [Corola-website/Science/314725_a_316054]
-
sub direcția lui Sextil Pușcariu. Din 2003 o publicație cu același nume a fost înființată în București, sub conducerea prozatorului de origine transilvăneană Augustin Buzura. 1924 ianuarie - apare la Cluj (până în iulie 1924, patru nr. în total) revista Cultura. Științe - Literatură - Arte, cu articole publicate în limbile română, maghiară, franceză și germană. Director: Sextil Pușcariu; secretar de redacție: Dr. Valeriu Bologa; comitetul de redacție este alcătuit din: Yves Auger (pentru partea franceză), Lucian Blaga (pentru partea română), Georges Kristof (pentru partea
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
concret lucrarea „Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space”, Matei, Ball-Rokeach și Qiu, 2001) modelează spațiul mental al orașului în funcție de gradul de siguranță perceput de locuitori. În cazul celui de-al treilea palier de percepție, cel afectiv, reflectarea în literatura de specialitate a căpătat o amploare și o notorietate deosebită prin opera lui Yi Fu Tuan (1974, 1977, 2009). Acesta scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
2010) oferă un amplu studiu asupra imaginii văzută ca element esențial în organizarea spațiului. Deși aceste lucrări reprezintă practic primele abordări directe românești ale percepției asupra spațiului, ideile percepției și imaginii nu sunt încadrate teoretic decât la nivelul general al literaturii geografice internaționale. Începând cu 2008 Cristian Ciobanu publică o serie de articole culminând cu susținerea tezei de doctorat cu titlul ”Studiu de în municipiul București”. Această lucrare este prima abordare in extenso a geografiei mentale în România.
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
a ziarului "România Liberă" (1945-1946); redactor la "Lupta Ardealului" din Cluj (1946-1947); consilier la Legația Română din Budapesta (1948-1952). Director adjunct, apoi director al Direcției Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1952-1956). În același timp a fost conferențiar la Catedra de Literatură română si universală la Institutul de Relații Internaționale. Consilier la Ambasada României din Belgrad (1956-1958) și la cea din Roma (1958-1959). Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Argentina și Uruguay (1959-1963). În această calitate a fost membru supleant
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
este, în plus, acela de a fi încercat, în romanele sale, să restituie într-un spirit de deplină obiectivitate istorică imaginea unei epoci deosebit de dramatice și de frământate. Francisc Păcurariu a elaborat studii și eseuri despre cultura latino-americană: "Introducere în literatura Americii latine" (1965), "Schițe pentru un portret al Americii latine"(1966), "Scriitori latino-americani" (1966), "Nepoții șarpelui cu pene" (1967), "Profiluri hispano-americane contemporane" (1968), "Individualitatea literaturii latino-americane"(1973), la care trebuie adăugată "Antologia literaturii precolumbiene" (1973). Biblioteca din comuna natală îi
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
și de frământate. Francisc Păcurariu a elaborat studii și eseuri despre cultura latino-americană: "Introducere în literatura Americii latine" (1965), "Schițe pentru un portret al Americii latine"(1966), "Scriitori latino-americani" (1966), "Nepoții șarpelui cu pene" (1967), "Profiluri hispano-americane contemporane" (1968), "Individualitatea literaturii latino-americane"(1973), la care trebuie adăugată "Antologia literaturii precolumbiene" (1973). Biblioteca din comuna natală îi poartă numele. Pe fațada edificiului a fost montat un portret în basorelief al scriitorului, operă a sculptorului Levente Bodo.
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
și eseuri despre cultura latino-americană: "Introducere în literatura Americii latine" (1965), "Schițe pentru un portret al Americii latine"(1966), "Scriitori latino-americani" (1966), "Nepoții șarpelui cu pene" (1967), "Profiluri hispano-americane contemporane" (1968), "Individualitatea literaturii latino-americane"(1973), la care trebuie adăugată "Antologia literaturii precolumbiene" (1973). Biblioteca din comuna natală îi poartă numele. Pe fațada edificiului a fost montat un portret în basorelief al scriitorului, operă a sculptorului Levente Bodo.
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
apel către artiști să imite arta greaca. El pretindea că făcând asta, acei artiști vor obține imitații idealizate ale formelor naturale, dezgolite de toate aspectele individualiste și imaginile lor vor obține o semnificație universală. Pornind de la modelele artistice (arhitectură, sculptură, literatură) ale Antichității, considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și armonie, clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârșite ca realizare artistică, opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale. Obiectivul acestui curent
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
dotate cu portice primitoare la parter. Arhitectura de fațadă se caracterizează prin folosirea decorației tradiționale de piatră și cărămidă, pentru o plastică sobră, în care apare acoperișul înalt cu lucarne. Clasicismul este ridicat și în artă la fel ca în literatură, la rangul unei instituții. Clasicismul tinde spre o eleganță mai rafinată la sfârșitul secolului, a cărei adevărată măsură ne-o va da capela regală de la Versailles. Palatul Versailles, ca orice palat francez are 2 fațade: latura spre curte și latura
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
lumești, coruri religioase (prelucrări pentru cor de melodii psaltice, piesa de chinonic „Ție se cuvine cântare...” .etc.),adaptări pentru voce și pian a 8 melodii populare ("Flori din Bucovina") printre altele și muzică corală pe versuri ale poeților reprezentativi din literatura națională romanească și ale unor poeți locali: Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule?” sau „De ce nu-mi vii?”, „Revedere”), Vasile Alecsandri („Arcașul”, „Doină, doiniță”, „Mănăstirea Putna”; „Ștefan-Vodă și Codrul”, „Bălcescu murind” etc.), Dimitrie Bolintineanu, Vasile Bumbac,Gheorghe Tăutu, Gheorghe Sion
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
zona Golfului. A lucrat de asemenea la secția în limba arabă a postului BBC și a fost director al ministerului de informații din Doha, Qatar. Românul "Sezonul migrației spre nord" (1969) este considerat una dintre cele mai importante scrieri ale literaturii arabe, fiind distins de către Academia Literară Arabă de la Damasc cu premiul pentru cel mai bun român arab al secolului XX (premiul a fost decernat în 2001). "Sezonul migrației spre nord" abordează tema alienării culturale prin intermediul a două personaje în oglindă
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
Ghada Samman a rămas în grija tatălui său, Dr. Ahmad Samman, care a obținut titlul de doctor în economie politică la Universitatea Sorbona și a fost rector al Universității Siriene din Damasc, apoi ministru al învățământului în Siria. Pasionat de literatura occidentală și de literatura arabă în același timp, Ahmad Samman a avut o influență considerabilă asupra Ghadei Samman și a stilului său literar, care îmbină trăsături specifice ambelor tradiții literare. După ce a absolvit Universitatea Siriană din Damasc în 1963, obținând
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
în grija tatălui său, Dr. Ahmad Samman, care a obținut titlul de doctor în economie politică la Universitatea Sorbona și a fost rector al Universității Siriene din Damasc, apoi ministru al învățământului în Siria. Pasionat de literatura occidentală și de literatura arabă în același timp, Ahmad Samman a avut o influență considerabilă asupra Ghadei Samman și a stilului său literar, care îmbină trăsături specifice ambelor tradiții literare. După ce a absolvit Universitatea Siriană din Damasc în 1963, obținând diploma de licență în
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
arabă în același timp, Ahmad Samman a avut o influență considerabilă asupra Ghadei Samman și a stilului său literar, care îmbină trăsături specifice ambelor tradiții literare. După ce a absolvit Universitatea Siriană din Damasc în 1963, obținând diploma de licență în literatura engleză, Ghada Samman și-a continuat studiile la Universitatea Americană din Beirut, de unde a obținut diploma de master în teatrul absurdului. În 1984, Ghada Samman s-a stabilit la Paris, împreună cu soțul ei, Dr. Bashir Daouq, proprietar al editurii Dar
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
roman, proză scurtă și poezie - au fost traduse în șaptesprezece limbi de circulație internațională. •,Ghada Samman fără aripi” (غادة السمان بلا أجنحة), Ghali Shukri, 1977. •,Ghada Samman - dragostea și războiul” (غادة السمان الحب والحرب), Ilham Shukri, 1980. •,Chestiuni arabe în literatura Ghadei Samman” (قضايا عربية في أدب غادة السمان ), Hanan Awwad, 1986. •,Arta romanescă la Ghada Samman” (الفن الروائي عند غادة السمان ), Abd al-Aziz Shabil, 1987. •,Ghada Samman în Lucrările sale incomplete” (غادة السمان في أعمالها غير الكاملة), studiu, Abd al-Latif
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
(n. 1942 - d. 2001)(Muḥammad Zafzaf, Zefzaf, Zifzaf) s-a născut la Souk Larbaa El Gharb în Maroc, a fost un romancier, poet și dramaturg marocan de limbă arabă. A trăit o viață dedicată literaturii, a făcut studii de filozofie pentru ca apoi să fie profesor și bibliotecar fără a-și neglija niciodată pasiunea pentru literatură. A trăit o viață simplă, în mijlolcul oamenilor simpli care se regăsesc în nuvelele și romanele sale ca exponenți ai
Mohamed Zafzaf () [Corola-website/Science/313576_a_314905]
-
El Gharb în Maroc, a fost un romancier, poet și dramaturg marocan de limbă arabă. A trăit o viață dedicată literaturii, a făcut studii de filozofie pentru ca apoi să fie profesor și bibliotecar fără a-și neglija niciodată pasiunea pentru literatură. A trăit o viață simplă, în mijlolcul oamenilor simpli care se regăsesc în nuvelele și romanele sale ca exponenți ai societății marocane. Scriitura sa angajată este modernă și inovativă la nivelul limbii, apropiind-se în acest sens de expresionism. A
Mohamed Zafzaf () [Corola-website/Science/313576_a_314905]