1,020,164 matches
-
părți din opinia publică, ce aspira la o adevărată democratizare a țării. Cele trei partide istorice, PNȚCD, PNL și PSDR, organizează prima lor acțiune politică comună, publicând, pe 26 ianuarie, un comunicat comun și convocând un miting de protest pentru ziua de 28 ianuarie. Cele trei partide istorice își legitimau acțiunea prin ideea că Revoluția din decembrie fusese o „superbă victorie a întregului popor” - deci nu meritul exclusiv al „emanaților Revoluției” - și cereau înlocuirea CFSN și a guvernului provizoriu cu un
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
noi. Mineriada din iunie 1990 este de departe cea care a dobândit o nefericită popularitate în media interne și internaționale. Ecoul ei peste hotare a fost copleșitor. Coroborat cu dezamăgirea dureroasă cu care fuseseră primite și minciunile grosolane din primele zile ale Revoluției și filmul execuției cuplului Ceaușescu, scenele de o brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
scenele de o brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european. Mai multe acțiuni și intervenții publice din zilele imediat următoare - mai ales cele de la TVR „Liberă”- mi-au sugerat că puterea recent legitimată prin alegeri încerca să pună în scenă, la 13-15 iunie, un remake al rebeliunii legionare din ianuarie 1941 și al reprimării acesteia de către Antonescu - aceeași
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
largă rezonanță în conștiința publică, chiar dacă unele dintre acestea au generat și divergențe de opinii partizane acute. Între acestea se numără, în primul rând, Decretul prezidențial de condamnare a ocupației sovietice din 28 iunie 1940 și de organizare a unei zile de comemorare a victimelor acestei ocupații în Basarabia. În pofida controverselor iscate, majoritatea analiștilor politici au apreciat decizia lui Mihai Ghimpu drept „un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova”. Liniile definitorii ale omului politic Mihai Ghimpu sunt
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
Aflați la câteva decenii de noul început epocal al existenței noastre mulți oameni se întreabă, pe bună dreptate, cu ce însemne rămânem ca să ne amintească de zilele noastre. Evident că nu poate fi vorba de mari spitale, de instituții speciale pentru creșterea și educația copiilor, de școli superamenajate. Nici vorbă de așa ceva... Și din nou a trebuit să ne întoarcem la statuile trecutului. Pe parcursul ultimei sute de
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor, încât nu mai știe omul pe care din ele se află. În zilele noastre privind panarama politică inter și intra electorală ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
frumusețe n-a existat chiar dacă ea se va stinge asemeni unui crepuscul. Apropie-te de cel care se încălzește arzând excrementele justiției. Onoarea noastră vine din faptul că nu avem dreptate, dar pacea mea, din rușinea de a spera. Fiece zi cu metalul ei, fiece delicvență cu mila ei; arcul sinucigașului e ghindat de mișcarea pământului. Imposibil este să hotărăști durata furtunii, dar eu nici nu țintesc mai departe decât ajung ochii mei să vadă. Trebuie ca toate aceste cuvinte să
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
lingă tacticos buzele. Nu este al tău merit ci doar al meu; nu este aciditatea ta care pe urmăritori îi oprește, nu sunt nici țipetele tale-n exces ci doar inima mea și rușinea ei, inima mea și surâsul torturaților. .................................................................................................................................... * Zile de arat ce se întind dincolo de ape, limbi de pământ arabile iar secara pe dedesubtul iernii: iată cum arată lumea dinaintea ochilor mei. Turmele pântecoase trec prin zăpadă iar uleiul își trimite chemările dinspre staule. În acastă oră târzie, în
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
smocul de bumbac îndesat în lăuntrul rănii, șuieră frânghiile depuse în inima mea, șuieră numerele. Îmi arde țeasta încinsă de prevestiri, doar că zeii vorbesc despre incredulitate: și sunt mai secreți decât niște unghii ascunse-n omăt. Ah voi lente zile, aripi deasupra umbrarelor, ființe ce mă numiți cu o insistență plină de ape, stă memoria voastră în mine crucificată ca momeala de carne pentru pasărea-călău: se întunecă brusc și rămâne un miros de vâsc putrezit. Pete de rugină, seu aruncat
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
și nu sunt nici acele mame obișnuite cu furia, agile dinaintea unor ziduri însângerate; și nu e nici acea umezeală stoarsă ochilor ce deveniseră foarte mari holbându-se deasupra cadavrelor prea iubite după cum nu sunt nici alcovurile iluminate până în zorii zilei. Ni e niciunul din acele voaluri pe care le puneai peste inimă. Înconjurate de muguri negri, ca frasinul în zilele jelaniei sale, vezi acele mormane de pietre al căror contur e subliniat de ferestrele închisorii, vezi marginile stingerii, iar puritatea
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
stoarsă ochilor ce deveniseră foarte mari holbându-se deasupra cadavrelor prea iubite după cum nu sunt nici alcovurile iluminate până în zorii zilei. Ni e niciunul din acele voaluri pe care le puneai peste inimă. Înconjurate de muguri negri, ca frasinul în zilele jelaniei sale, vezi acele mormane de pietre al căror contur e subliniat de ferestrele închisorii, vezi marginile stingerii, iar puritatea erorii se desenează cu o lentoare de aripi ce sunt mai transparente decât propriul lor elan, cu o încetineală mai
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
absolut normal să reglementezi această situație reală în societatea românească printr-un statut. De aceea, trebuie doar voință politică. Până la această oră, eu simt că există voință politică în Coaliție să adoptăm statutul după aceste dezbateri de șase ani de zile și să dăm un vot în 2011, prin negocieri, prin argumente raționale, prin sinceritate și prin faptul că nimeni nu va pierde nimic dacă se adoptă acest statut. Statutul minorităților naționale nu este împotriva cuiva, ci este pentru minoritățile naționale
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
păr1 să vorbească mai frumos? DEMETRIUS: Cred că e cărămida cea mai izbutită din construcția piesei 2, domnule. TEZEU:Pyram vine lângă zid. Liniște. MOSOR: (Ca Pyram) O, noapte rea și fără de lumine O, noapte ce profiți că nu e zi O, noapte vai, văleu și vai di mine Mă tem că Thisbe-a mea nu va veni. Iar tu perete dulce, drăguțel, Curtea lui taică-su desparți de-a mea, Tu, zidule, ia crapă-te nițel Să bag un ochi prin
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea mesaje și corespondențe ciudate, versurile-acestea, adresate unui frate din viitor: „De n-aș fi știut că m-aștepți într-o zi nimic nu spuneam, niciodată n-aș fi vorbit și păianjenul care ne-a învățat urcușul vertical pe peretele gol s-ar fi oprit lângă buze”. La un antipod social, coborând din aceleași sfere ale vieții și artelor moderne și moderniste
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
goale Cu mâinile galbene adună trifoiul Reîntoarse din depărtările somnului, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce le pune încrezător în verzile coșuri luminile Ce umple de triluri numele lor, spuneți-mi, Este rodiul nebun în război cu norii din lume? Ziua ce de invidie se împodobește cu șapte feluri de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-aprinde Mândru, plin de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august Spunei-mi, cel ce se joacă, cel ce se mânie
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august Spunei-mi, cel ce se joacă, cel ce se mânie, cel ce ia mințile Scuturând întunecimile rele, negre-ale spaimei, În brațele soarelui săgetând păsările amețitoare, Spuneți-mi, este
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
participă la niște întîmplări pe care nici ele nu le înțeleg. În schimb, este impresionantă franchețea cu care acest autor atît de lirico-idilic, cum este Dinu Pillat, a redat febra ideilor care răscolea lumea interbelică. E lesne de intuit încărcătura zilelor petrecute la Miorcani, cînd, scriind cartea, știa că pune pe hîrtie o temă clandestină. Cum piatra de încercare a onestității unui intelectual român este fenomenul legionar, Dinu Pillat trece proba libertății de conștiință, prețul plătit pentru scrierea romanului fiind cel
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
O emisiune transmisă de postul „TVR Actualitatea”, în seara zilei de 8 august a.c., despre „limba de lemn” (am aflat ulterior că era o reluare) a fost prefațată de eminentul ziarist al noii epoci Cristian Tudor Popescu. Foarte bine, trebuie prestigiu pentru o asemenea emisiune. Numai că, așa după cum au
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
nu pricep totul iar am chef de-o evadare deși micuța asistentă i-a spus maică-mii sau poate că mama nu mai există de mult că sunt numărate n-am auzit ce anume ce anume sunt numărate precis că zilele îmi sunt numărate dar poate că doar scaunele sunt numărate sunt numărate scaunele din sala de așteptare se știe cu exactitate câte scaune sunt nu-i voie să aduci niciunul în salon nu-i voie să scoți niciunul pe terasa
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
poate că totu-i zadarnic și acolo or fi scaunele numărate cu exactitate odată l-am auzit clar pe dumnezeu spunând cuiva ia pune scaunul ăla la loc dar cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
m-ați dus de-acasă?” (Bătrîni); „Stăpîne codru, crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea să fie mai ales o generatoare de pasteluri transparente: orice fel de cer e frumos, orice tip de dimineață, orice soi de noapte. Mai exact, orice anotimp și orice moment al zilei este pasabil să fie sau să devină paradisiac; iar dacă nu este de la început, atunci se molipsește pe parcurs. Lista de inventar paradisiac este infinită și migălita: sunt rostite că o sutra și lăudate numele munților niponi, al șesurilor, piscurilor
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana Brăila, Serviciul Muzicilor Militare, coordonarea muzicală aparținând colonelului Valentin Neacșu - Șeful Serviciilor Muzicilor Militare și colonelului Petrea Gogu, șeful Muzicii Militare a Garnizoanei Brăila. Timp de două zile, în Brăila au răsunat armoniile muzicilor militare care au împânzit arterele principale ale orașului. În concertele de dimineață, formațiile au participat cu muzică de promenadă pe Esplanada Dunării, la Parcul Monument, Piața Traian, Grădina Publică, stațiunea Lacul Sărat. După-amiaza, manifestările
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]