102,209 matches
-
luate de la contribuabili și o parte din cei proveniți din vânzarea prin dumping a întreprinderilor. Destinația lor este supraviețuirea fizică, la limita subzistenței, pentru cei afectați de reformă. Procentul nu este deloc mare, ținând cont de faptul că am mai adăugat un record, acela de a fi o țară cu 5,2 milioane de salariați și 5,6 milioane de pensionari și că, aceste 5,2 milioane se vor împuțina prin restructurare. Fiindcă de toți suntem peste 22 de milioane, dintre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scuzăm că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la poziții de putere sau control, dar le exercităm mai „puțintel”, mai diminuat. La clasicele noastre poziții nu se adaugă diminutive. Nimeni nu spune: îngrijitoruță, femeiuță de serviciu, secretăruță, gospodinuță, spălătoruță, croitoruță. Dacă un bărbat face profesii tradițional feminine, nimeni nu îi spune: croitoruț, țesătoruț, dădăcuț, bucătăruț. Să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a concepe pentru bărbați diminutive de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tentativa de a introduce măcar scriitori la „Zecepentru România” a eșuat. Oamenii nu puteau încropi numele acestora. Nu aveau de unde să le știe. Fiindcă televizorul spune cam tot ce este de știut pentru 90% din populație, pentru șoferi mai se adaugă și radioul, iar presa culturală are impact în propriile cercuri, rămânem o țară de politicieni, jurnaliști, afaceriști, cântăreți și fotbaliști. Lecția acestei lecții este lipsa cronică de profesionalism în presă și mai ales în audiovizual. Jurnaliștii vin, în cazuri fericite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politica de investiții în cercetare și educație. Lumea, ca investitori începe să se dividă foarte clar în trei categorii: investitorii în know-how, investitori în producția de marfă fizică și comerț, investitori în exploatarea resurselor naturale și terenurilor. Lor li se adaugă bancherii, presărați ca un ingredient în toate lumile. Marea noutate a capitalismului secolului XXI este succesul net al investiției în know-how-ul informatic. Capitalul care vine din producția de know-how, adică din investiția în foarte buna folosire a minților omenești pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Este vorba mai ales oameni care au construit și dezvoltat faimoase firme de softuri, PC-uri și Internet: Bill Gates, Paul Allen, Steven Ballmer (Microsoft), Michael Dell (Dell Computers), Lawrence Ellison (Oracle), Sergey Brin, Larry Page (Google). Acestora li se adaugă investitorii în media și asigurări. India se deschide treptat unui capitalism de lumea întâia, bazată pe informatică (Azim Premji). Cel mai bogat canadian investește în edituri (Keneth Thomson), iar cel mai bogat latino-american, mexicanul Carlos Slim Helu în telecomunicații. Europenii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai are și o faimă antisemită. — Antisemită? — Da, antisemită. Cine spune asta? — A scris și în Le Monde. — Dar în România nu mai sunt evrei. Bucureștiul nu e New York! — Păi, d’aia nu mai sunt, din cauza antisemitismului. Și a sărăciei, adaug eu cu jumătate de gură. — Vorbești prostii! — Ai dreptate. Mai bine tac sau, dacă vreau neapărat să scriu, să-mi spun părerea, scriu despre colegii mei scriitorii, eventual fără să le dau și numele. Sau - și mai bine! - despre prieteni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sud-americane) e la un nivel deplorabil. E firesc atunci ca „piața culturală” să fie în cele din urmă invadată de subproduse literare, de vreme ce cererea merge în acest sens. Am descris, în câteva cuvinte, mecanismul de bază. La asta se pot adăuga publicitatea și interesul editorilor, care nu pot fi altceva decât niște mici capitaliști. Literatura de calitate se trezește încetul cu încetul împinsă spre ghetou. Singurul remediu e tot implicarea, sub o formă sau alta, a statului. Cenzura economică e un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Dă-o dracului de literatură! țipa criticul literar și estetul subțire în chilia lui din periferia marelui oraș german. Poporul moare de foame! I-a ajuns cuțitul la os. Avea dreptate. Dar era o dreptate a momentului. Mai trebuie să adaug că același popor se cam vaită de foame și îl regretă astăzi pe Ceaușescu? Oamenii uită repede. Nu pot trăi din comparații. E oare vina mea? Și-apoi nu înțeleg de ce să mi se interzică să critic ce este de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
realitate. Zâmbeau și, din când în când, își mișcau buzele de parcă ar fi vrut să mă întrerupă și să mă contrazică, să pună capăt, într-un fel sau altul, perorației mele înflăcărate. — Lacul trebuie să fie plin de pești... mai adaug eu, dându-mi seama că ceva nu e în regulă. — Da, poate. Mai sunt câțiva... Vreți să spuneți că nu mai sunt pești în lacul Snagov? — În curând n-o să mai fie. — Păi cum așa? Ce se întâmplă? — Se întâmplă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cotidianul, 8 noiembrie 2002 Oportunism idealist (I) — De ce ești atât de antiamerican? se oțărăște la mine un amic care îmi vrea binele și crede că dacă declar că nu-mi plac americanii îmi periclitez cariera scriitoricească. Trebuia să fii antiamerican, adaugă el, pe vremea când Maria Bănuș scria „Ție îți vorbesc, Americă”. Tac, mă uit la el să văd: chiar vorbește serios? — Se poate, tocmai tu, care ai fost victima comunismului! Taică-tău a făcut pușcărie, tu însuți ai fost persecutat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
electoratul va vota din nou la dreapta. Păi atunci e abil! Pastenague nu se dă bătut: partidul țărănist, zice el, nu va mai reveni curând la putere, iar Breban nu poate aștepta, că doar nu e nemuritor! Decât ca scriitor! adaugă el, temându-se că a întins prea mult coarda. Dar nici eu nu mă las. Accept deocamdată că Breban nu e cel mai abil oportunist din România, dar nu aici e fondul problemei. Întrebarea fundamentală este dacă Breban era silit
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
despre te miri ce. Are dreptate. Nu e de ajuns să te declari antiamerican. Ori chiar anticapitalist. Mai trebuie să și explici de ce. Eventual să analizezi „ce se întâmplă în jurul nostru” - cum zice Pastenague - prin prisma acestor idei... Cam răsuflate! adaugă alter-ego-ul meu, care e postmodernist, nu ca mine, nu se știe ce... Anticapitalist a fost și Iliescu și uite ce frumos a evoluat. A fost și antiamerican, iar acum e emoționat ca o fată mare înainte de nuntă. Cam slobod la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Parcă ți-ar fi frică!... Pastenague nu răspunde imediat. Abia după câtva timp îmi aduce ziarul Le Monde din 22 martie și-mi dă să citesc un articol al lui Timothy Garton Ash - mai precis, mottoul acestuia: „Ar trebui să adăugăm Uniunea Europeană și Franța pe lista regimurilor sortite să cadă în Europișătoarea istoriei. Singura problemă care se pune e de a ști cât de mare o să fie harababura când se vor dezintegra” (Mark Steyn, Jewis World Review, 1 mai 2002). Mă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
noastră periodice precum: Timpul, Lupta, Epoca, Națiunea ș.a., pe care adeseori am fost nevoiți să le străbatem, în condiții incredibile pentru o țară civilizată, cu ajutorul unor microfilme aproape ilizibile, primejduindu-ne sănătatea ochilor. Pentru informarea mai completă a cititorului am adăugat la sfârșitul fiecărui volum o Addenda cuprinzând, într-un prim compartiment, fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul preluării materialului din ziar în volum sau relatări prezentate în Adevărul cu detalii sau interpretări diferite de cele existente în forma finală a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
este un revoluționar anarhist. Aceasta spre a scáde influența delegației române la Congres. La București se aștepta cu înfrigurare rezultatul tratativelor de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de opozițiune, conservatorii prognosticau că Basarabia e pierdută definitiv, dar adăugau: firește că e pierdută, atât din cauza incapacității guvernului, cât și din cauză că la putere se afla un guvern radical pe care Rusia oficială nu-l poate iubi. Observatorii susțineau în presa lor că România nu putea fi bine repre zentată la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peste Dunăre. Dar opinia românească respinge cu indignare acest târg nedemn cu prețul pământului strămoșesc. Brătianu și Kogălniceanu resping și ei propunerea, așa că delegația română părăsește Berlinul. Asupra participării și acțiunii plenipotențiarilor principelui Carol I al României la Congres, să adaug următoarele: Deși beligerantă, România n-a fost admisă la Congres ca deliberantă. Congresul a admis însă ca cei doi plenipotențiari ai principelui Carol I al României să fie ascultați. în ședința de la 19 iunie s. v./1 iulie s. n. au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se întrunesc la Paris ambasadorii Franței, Angliei, Germaniei și Italiei, spre a găsi soluția care să impuie României revizuirea Art. 7. Alianța israelită zorea de la spate. Puterile, negăsind soluția, Austria ia asupră-și ca să intervie la București în mod amical. Adăugăm că Anglia, Franța, Germania și Italia condiționase recunoașterea independenței României de revizuirea Art. 7. în timpul acesta, presa evreiască din Austro Ungaria este foarte violentă împotriva României, în special împotriva opoziției care nu voia să revizuiască. Toată presa evreiască, sau inspirată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar pe întregul partid liberal de care Partidul democrat național este mai aproape decât de toate celelalte. Și, fiindcă rusofilismul lui Beizade Grigore erea cunoscut, adăuga că se află mai aproape de partidul liberal deoarece liberalii au luptat alături de ruși. După desființarea ziarului se desființează și partidul. De altfel poliția pretindea că atentatul a fost pregătit de către partidul lui Beizade Grigore. Beizade Grigore scrie însă o scrisoare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de la Facultatea de Drept din București are interesanta idee de a forma un nou partid, ascultați: „Partidul... virtuții“?! La acest partid au aderat frații Romus și Remul Opran, Poenaru-Bordea, C. Nacu și alți câțiva. Un ziar, anunțând noua creațiune, a adăugat că acest partid nu va fi prea numeros. A fost atât de puțin numeros, încât nici n-a existat. Și cu toate acestea, toți protagoniștii ereau oameni de însemnată valoare intelectuală, unii din ei și de însemnată valoare morală. Virtutea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Haralamb Grandea se despărțise de tipografii Thiel și Weiss și scosese la rândul său un ziar cu același nume. Acum apăreau două ziare cu numele Războiul. De la 1 noiembrie 1880, în urma unei sentințe a tribunalului, Grigore Grandea fu silit să adauge Războiului său un calificativ. Până când a încetat a avut titlul de Războiul român. Viața bucureșteană era mult deosebită de ceea ce este astăzi. Iarna era un singur teatru, Teatrul Național. Alături mai putea trăi opera italiană care mai întotdeauna dădea deficit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
le aibă“. Regele a ciocnit paharul cu al lui Petre Grădișteanu, apoi s-a dus și i-a strâns mâna în mijlocul aplauzelor furtunoase a 500 oaspeți. într-o scrisoare adresată ziarului România liberă, Grădișteanu rectifica darea de seamă a ziarelor, adăugând că a vorbit astfel: „Sire, sunt mulți cari lipsesc de la această masă și care ar fi dorit să fie; aceștia vă iubesc, sire, ca și noi toți, căci ei văd în Maiestatea-Voastră nu pe regele României, ci pe regele românilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în România - afară de excepții norocoase - se cer spinări încovoiate. Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au făcut-o studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Saint-Vallier, adică evacuațiunea graduală. Este o distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de ocupațiune s ar înțelege mai dificil pentru cea dintâi decât pentru cea de a doua. Excelența-Sa adaugă că, Varna rămânând Bulgariei, trupele rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia, adoptând, pe cât posibil, această cale să poată scuti pe România de trecerea pe teritoriul său a unei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cele două puteri contractante și prin care Rusia a voit să înștiințeze mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în drept de a revendica un petec din vechiul său teritoriu. Comitele Șuvaloff este foarte încredințat că România însăși, ca și Europa întreagă, are interes a vedea această cestiune rezolvată în sensul aspirațiunilor legitime ale Rusiei. Principele Gorceakoff dorește a adăuga o observațiune relativă la valoarea schimbului. România n-ar obține, numai după un război la care a luat parte, independința și dărâmarea fortărețelor cari-i amenințau siguranța. În favoarea ei s-a stipulat anexiuni eventuale cari ar mări teritoriul său în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]