12,426 matches
-
e mult mai nociv decât BROTÓS-ul, deoarece el ajunge să îi corupă inclusiv pe unii dintre reprezentanții ETHOS-ului. Elocvent în această privință e cazul lui Ioan, fiul lui Filaret, care, odată ajuns spătar împărătesc, îi prezintă tatălui său "înțelepciunea" lui Stavrikie: "cât stăm în viața aceasta cată să ne supunem rânduielilor ei (p. 105). 3.2.3.1. Cea mai puternică polarizare etică a romanului este, însă, aceea materializată, în planul superior al cunoașterii, prin opoziția între EPISTEME și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a "discursului repetat", aptă să funcționeze, la un nivel inferior, pe cont propriu. Dincolo de acest aspect pur formal, textemul are o importanță considerabilă în ansamblul romanului, funcționând ca un fel de "punere în gardă", ca o "evocare" anticipată/proleptică a înțelepciunii Domnului Stamatin și, nu mai puțin, a "filozofiei" crengii de aur. 4.1.2. Pe de altă parte, e de remarcat și că, în cadrul operei sadoveniene, textemul [2] evocă nu doar o "sintagmă", ci un întreg sistem de semne (acela
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional. După instituirea acestui context social, cultura a început să se dezvolte prin intermediul religiei creștine care, prin creștinarea popoarelor păgâne, oferă un nou tip de "înțelepciune" și de "putere" la curțile diferitor regi "păgâni". De asemenea se adaugă construcția de mănăstiri care devin oaze de cultură într-un spațiu primar. Imaginarul rațional specific noului ciclu se dezvoltă în aceste spații închise. Aici se caută "adevărul", dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștere lui Dumnezeu. Totuși posibilitățile noastre de a-l cunoaște nu sunt perfecte ele fiind supuse transformărilor continue: "Toate acestea sunt în noi: date de natură, deformate prin greșeală, modificate prin grație, purificate prin justiție, îndreptate prin știință, perfecționate prin înțelepciune"45. În cazul lui Bonaventura așa cum este specific oricărui mistic salvarea vine prin revelație, astfel încât erorile sunt modificate prin grație. Dar pentru a putea avea acces la această cunoaștere mai intervine și purificare care este realizată prin justiție. Dar dincolo de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebui să fie" se află și elemente de cenzură care sunt determinate de prezentarea lucrurilor negative din cunoaștere. Lucrarea începe cu o ironie la adresa modului în care era percepută cunoașterea: Nici un lucru nu este mai egal împărțit între oameni decât înțelepciunea; căci fiecare socotește că o are într-atât din belșug, încât nici aceia care au dorințe nesățioase, sau pe care natura nu i-a mulțumit vreodată în vreo altă privință, nu obișnuiesc să-și dorească o minte mai bună decât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rolul acestuia fiind acela de a centra universul cogitatelor. "Și de pe acum îmi pare că văd o cale anumită prin care să se ajungă de la această contemplare a Dumnezeului adevărat, în sânul căruia zac tăinuite toate comorile științelor și ale înțelepciunii, la cunoașterea celorlalte lucruri"163. Rolul central al ideii de Dumnezeu este asemănător celui jucat de pământ în concepția geocentrică. Dumnezeu este cel ce poate garanta existența adevărului, dar El nu poate fi și garantul erorii. De aceea nu putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pare o dovadă de ascuțime sau de putere, fără îndoială a vroi să înșeli trădează fie răutate, fie slăbiciune, și prin urmare nu revine lui Dumnezeu"165. Chiar dacă ideea istețimii ne aduce aminte de discursul socratic care susținea ideea că înțelepciunea reprezintă și puterea de a înșela 166, din punct de vedere moral falsitatea este o lipsă imposibil de atribuit Divinității și atunci trebuie să identificăm alte surse ale cunoașterii, căutarea în acest sens realizându-se la nivelul ego-ului și pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ipoteze trebuie să se realizeze dincolo de un conținut ideatic trecut, doar pe ceea ce era cunoscut în mod direct prin experiment științific. 73 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 35. 74 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 321. 75 Ibidem, p. 321. 76 Francis Bacon, Noul Organon, I, III, ed. cit., p. 35. 77 Ibidem, I, I, p. 35. 78 Ibidem., I, XII, p. 37. 79 Teodor Dima, Metode
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
eficiență în cunoașterea naturii a fost identificată și de Amos Funkenstein în Teologie și imaginație științifică, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 120-137. 10 Francis Bacon, "Aforisme și sfaturi despre ajutoarele de dat minții și pentru producerea luminii naturale", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 222. 11 Toma D'Aquino, De magistro - disertații despre adevăr, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 143-146. 12 A. Bailly, Dictionaire grec-francaise, Hâchette, Paris, 1985, pp. 584-585. 13 Francis E. Peter, Termenii filosofiei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fontem emanationes (ista evim vocabula habemus, quae ad indicationem sei accedunt), invenim opus et intentio est humane scientiae". 29 Francis Bacon, Noul Organon, II, I, Editura. Academiei, București, 1957, p. 105. 30 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 148. 31 Ibidem, p. 147. 32 Ibidem, II, XIII, p. 122. 33 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 144. 34 Francis Bacon, Noul Organon, II, XV, ed. cit., p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura. Academiei, București, 1957, p. 105. 30 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 148. 31 Ibidem, p. 147. 32 Ibidem, II, XIII, p. 122. 33 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 144. 34 Francis Bacon, Noul Organon, II, XV, ed. cit., p. 107. 35 Ibidem, p. 132. 36 Ibidem, II, II, p. 106. 37 Ibidem, II, II, p. 106. 38 Aristotel, Metafizica, 1013 b, ed. cit., p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
73 Francis Bacon, op. cit, II, XIII, p. 124. 74 Ibidem, II, XV, p. 132. 75 Ibidem, II, XIX, p. 136. 76 Ibidem, II, XX, p. 141. 77 Ibidem, p.135. 78 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 143. 79 Ibidem, p. 144. 80 Francis Bacon, Noul Organon, II, XXXVIII, ed. cit., p. 178. 81 Ibidem, II, XXXIX, pp. 178-179. 82 Ibidem, II, XL, p. 180. 83 Ibidem, II, XLI, p. 187. 84 Ibidem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p.301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p. 72. 139 Frances Yates, Iluminismul rosecrucian
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la fel și în plan gnoseologic nu putea fi cauza erorii. 165 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 274. 166 În Hippias Minor (Platon, Opere, vol. II, Editura Științifică, București, 1976) Socrate susține superioritatea înțelepciunii lui Odiseu în fața forței și fermității lui Ahile. Unul dintre argumentele folosite de acesta este următorul: cel ce deține adevărul poate să și mintă, iar înțelepciunea poate fi întâlnită și minciună. De aici ideea susținută că înșelăciunea poate fi dovadă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În Hippias Minor (Platon, Opere, vol. II, Editura Științifică, București, 1976) Socrate susține superioritatea înțelepciunii lui Odiseu în fața forței și fermității lui Ahile. Unul dintre argumentele folosite de acesta este următorul: cel ce deține adevărul poate să și mintă, iar înțelepciunea poate fi întâlnită și minciună. De aici ideea susținută că înșelăciunea poate fi dovadă de iscusință sau putere. 167 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 274. 168 Ibidem, p.275. 169René Descartes, Meditationes de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trece în aventură el nu mai este la cheremul patimilor mediocre (care-l lipsesc de putere și de libertate); - originea sa ține de extreme: ori este fiu de împărat (rege); ori de origine obscură, încețoșată; - daruri: poate regenera, aduce vindecarea, înțelepciunea etc.; pentru cei care l-au trimis în călătoria aventurii, etc.; - preferă lupta dreaptă („că-i mai înțeleaptă”); - descifrează enigme (la fel a eroii mitologici); dejoacă planuri distructive; - la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o situație fixată în limitele tragicului (motivele fiind diverse); - se glorifică virtuțile bărbatului (putere, înțelepciune, pricepere, etc.); - femeia are un statut inferior (trădează, este infidelă, etc.); alteori apare ca un exemplu de înaltă moralitate; - ea greșește în numele unei imperfecțiuni congenitale de care nu se poate face vinovată; și totuși este pedepsită cu toată asprimea;caractere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 175: " Omul întrebător rămâne aici și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
într-o carte din 1999, Uimire și poesis (Scrisul românesc). În dialogul lui Platon Theaitetos (Despre cunoaștere), Socrate vede în Thaumazein (uimire) originea filosofiei, și-i răspunde personajului care dă numele dialogului: "Mirarea aparține, în cel mai înalt grad, căutătorului înțelepciunii; nu există alt început al căutării înțelepciunii decît acesta și se pare că nu este străin de genealogii acela care a spus că Iris e vlăstar din Thaumas (Mirarea)". Subiect care îl frămîntă pe Platon și în Scrisoarea a VII
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poesis (Scrisul românesc). În dialogul lui Platon Theaitetos (Despre cunoaștere), Socrate vede în Thaumazein (uimire) originea filosofiei, și-i răspunde personajului care dă numele dialogului: "Mirarea aparține, în cel mai înalt grad, căutătorului înțelepciunii; nu există alt început al căutării înțelepciunii decît acesta și se pare că nu este străin de genealogii acela care a spus că Iris e vlăstar din Thaumas (Mirarea)". Subiect care îl frămîntă pe Platon și în Scrisoarea a VII-a, unde atenționează: "cel care nu poate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]