11,819 matches
-
Corni cuprinde, în cadrul secției de arheologie, următoarele obiecte : resturi de faună fosilă pleistocenă (corn, defensă, omoplat), găsite în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Șoldănești este un sat în comuna Blândești din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Șoldănești din comuna Blândești, se află așezat în partea sud-estică a județului, la kilometrul 21 de pe șoseaua Botoșani - Ștefănești fiind deviat la 2 km de la această șosea. Este situat pe așa numitul Dealul Mare, având ca vecini la Nord - satul Vânători, la Sud - satul Ionășeni, la Est - comuna Albești și la Vest - satul Talpa. Este atestat documentar
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
Șoldănești este un sat în comuna Blândești din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Șoldănești din comuna Blândești, se află așezat în partea sud-estică a județului, la kilometrul 21 de pe șoseaua Botoșani - Ștefănești fiind deviat la 2 km de la această șosea. Este situat pe așa numitul Dealul Mare, având ca vecini la Nord - satul Vânători, la Sud - satul Ionășeni, la Est - comuna Albești și la Vest - satul Talpa. Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
este folosită în zidurile de împrejmuire a curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit, la magazii. Piatra s-a folosit și la construirea bisericii din sat și a școlii, la construcția de fântâni. De asemenea se extrage piatră pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Cazasu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
Cazasu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cazasu se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cazasu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
XIV-lea, a fost înconjurată de fortificații, având circa 6-8 m înălțime, din care nu au mai rămas decât fragmente. În urma unui incendiu devastator, biserica și clopotnița au fost refăcute în stil gotic, în 1573. În 1866 a fost construită șoseaua de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
Meșendorf (în dialectul săsesc "Meschenderf, Mešndref", în sau arhaic: "Meschdorff", "Mesche", în , latină: "villa Meschonis") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Meșendorf se află la circa 8km spre vest de șoseaua Sighișoara-Rupea. La recensământul din 1322 a domeniilor ce aparțineau fostei mănăstiri Cârța aparținând ordinului cistercian apare prima dovadă scrisă a existenței localității sub denumirea "Messendorf". Într-un document din 1356 localitatea apare sub denumirea "Mesche", iar în 1448 cu denumirea
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Bârsei, care nu este altceva decât extremitatea sud-estică a celei mai mari depresiuni intramontane din România - Depresiunea Brașovului - și care ocupă extremitatea sud-estică a județului cu același nume. Față de municipiul Brașov, comuna Moieciu este situată la 28 de km pe șoseaua care leagă Brașovul de Câmpulung Muscel și Pitești, fiind una dintre cele mai vechi căi de comunicație de pe teritoriul românesc, cunoscută chiar înainte de ocuparea Daciei de către romani, în anul 106 după Hristos. Acest vechi drum comercial și militar lega, în
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
nord. Extinderea în timp a satului s-a făcut mai mult înspre sud-vest. Nucleul satului, numit de bătrâni „Satul vechi", se întinde de la intrarea în sat dinspre satul Zăvoaia spre sud până la intersectarea drumurilor județene mai sus amintite. De la ramificația șoselei spre vest, se întinde partea nouă a satului, așa-zisul „Sat nou” sau „Munteni”, înființat începând cu anul 1924, când au fost împroprietăriți cu locuri de casă familii provenite din zonă montană care nu-și întocmiseră până atunci gospodării personale
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
și sud-est cu județul Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est cu Mărașu. Satele comunei se află în partea de est a insulei, de-a lungul Dunării Vechi. În afara transportului naval pe Dunăre, comuna este deservită și de șoseaua județeană DJ212A, care traversează de la nord la sud Insula Mare a Brăilei, ducând spre nord la punctul de trecere cu bacul către Brăila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frecăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraș și la circa 56 de kilometri, spre vest de municipiul Brașov. Șercaia este punctul terminus al drumului național DN73A, care face legătura între localitățile
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Mircea Vodă este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Dedulești și Mircea Vodă (reședința). Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al râului Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de stația Dedulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircea Vodă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
Brăila, Muntenia, România, formată din satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Măxineni (reședința) și Voinești. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
și Voinești. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măxineni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măxineni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
Vistei, Corbul Sec, Racoviță, Corșor. Satul Ucea de Jos dispune de alimentare cu apă potabilă, gaze naturale, energie electrică și telecomunicații (telefon, internet, tv) prin conexiuni fixe (cablu) și mobile. Satul Ucea de Jos este situat în Țara Făgărașului pe șoseaua națională Brașov-Făgăraș-Sibiu și de-a lungul râului cu același nume, Ucea. În vechime configurația satului era alta. Înșiruirea actuală a satului de-a lungul râului menționat datează doar din anul 1843. Înainte de această dată, satul era așezat parțial pe drumul
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
o așezare din podișul Transilvaniei, din apropiere de Sighișoara, locuita inițial de secui, apoi colonizată de sași in sec. XIII.. În prezent se regăsește o frumoasă biserică evanghelică, fortificată, în stilul bisericilor săsești fortificate din Transilvania. Situată între cele două șosele ce leagă Rupea de Sighișoara și de Mediaș, în satul Viscri se putea ajunge până acum zece ani doar prin mijloace proprii de locomoție. Datorită poziției sale retrase aici s-a păstrat cel mai arhaic costum din secolele XVII-XIX. În
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Văd (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândră (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferata 200 trece pe la marginea nordică a
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Ucea este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Corbi, Feldioara, Ucea de Jos (reședința) și Ucea de Sus. Satul Ucea de Jos este situat în Țară Făgărașului pe șoseaua națională Brașov-Făgăraș-Sibiu și de-a lungul râului cu același nume, Ucea. În vechime configurația satului era altă. Înșiruirea actuala a satului de-a lungul rîului menționat datează doar din anul 1843. Înainte de această dată, sătul era așezat parțial pe drumul
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]