65,754 matches
-
asistenței medicale În timpul sevrajului tabacic. El permite reducerea sindromului de „lipsă” a fumătorilor dependenți. El face restituirea Încetării confortabilă și ușurează de asemenea gestiunea tulburărilor legate de dependența psihologică. Folosirea acestui tratament la pacienții cu risc vascular sau atinși de afecțiuni cardio vasculare rămâne la ora actuală obiectul unei dezbateri În rațiunea efectelor cardio-vasculare ale nicotinei. Aportul de nicotină prin timbre, Împotriva avantajelor, poate contribui la apariția unor accidente cardiace acute la pacienții coronarieni. Un studiu efectuat pe 12 subiecți cărora
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
sănătății sunt strâns legate de calitatea mediului înconjurător. În condițiile influenței crescânde a factorului antropogen asupra stării igienice a surselor de apă, o mare actualitate capătă problema stabilirii rolului calității apei în formarea și modificarea sănătății populației. În marea majoritate, afecțiunile pot fi evitate și prin distribuirea unei ape de bună calitate populației din mediul urban și rural. Consumul de apă salubră (apă lipsită de impurități, proprie sănătății, obținută prin metode tehnologice moderne) este considerat ca unul dintre indicatorii de bază
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste standard, insuficiențe, retard în dezvoltare, afecțiuni fizice, de comportament, senzoriale etc. (Pásztai, 2006). În cadrul OMS ( Organizația Mondială a Sănătății), Philip Wood prezintă trei aspecte în abordarea problemelor legate de abaterile de la starea de echilibru și definește termenii specifici în funcție de aspectul analizat: 1. Aspectul organic deficiență; 2
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și motrice ale acestor subiecți: statură mică; tonus muscular slab; hipermobilitate articulară; aspect mongoloid al feței ; obezitate ușoară până la moderată; sistem cardiovascular și respirator subdezvoltat; membre superioare și inferioare scurte, în raport cu trunchiul; echilibru deficitar; dificultăți de percepție; risc crescut de afecțiuni cardiace, leucemie, infecții respiratorii, îmbătrânire rapidă; risc crescut de Alzheimer la subiecții peste 35 ani (Teodorescu și Bota, 2005). Activitatea motorie a deficienților mintal constituie o particularitate a acestora ce decurge din starea de maturație a sistemului nervos și din
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
membrelor inferioare. Coloana lombară este segmentul care s-a bucurat de cel mai mare interes din partea morfologilor și clinicienilor, dar și a kinetoterapeuților. Având în vedere că alterarea mobilității segmentare a coloanei lombare reprezintă deseori singura manifestare descifrabilă a unei afecțiuni discale se înțelege interesul manifestat de clinicieni pentru mobilitatea acestui segment (Pásztai, 2004). După Fornning și Forhman, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
că nu numai corpul (soma) poate fi atins de boală, ci și sufletul (psyché). În raport cu trupul, „anomalia psihică” își pierde întrucâtva conotația de „stare morbidă”, care se referă în primul rând la procesele patologice cu substrat organic lezional, întrucât multe afecțiuni psihice nu sunt asociate cu nici un fel de modificări organice cerebrale sau somatice. Din aceste considerente caracterul de morbiditate în cazul bolii psihice, va avea semnificația unei „imagini clinice”, mai mult decât acela al unei „boli” propriu-zise, în sens medical
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenul psihic morbid prin prisma analizei fenomenologice. În sensul acesta sunt semnificative două definiții ale bolii psihice elaborate la interval de 150 de ani între ele. Încercând să dea bolii psihice o definiție clinică, Esquirol afirmă că „nebunia este o afecțiune cerebrală de obicei cronică, fără febră și caracterizată prin tulburări ale sensibilității, inteligenței și voinței”. În epoca contemporană, H. Ey recunoaște faptul că boala psihică este greu de definit și conceptualizat, preferând ca în locul unei definiții să noteze „patru aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afirma că Geisteskranken sind Personlichkranen („bolile psihice sunt boli ale personalității”). Ne aflăm în fața a două atitudini medicale, ce vor marca direcțiile de evoluție ale gândirii și interpretării fenomenelor psihice morbide; punctul de vedere organicist care localiza tulburările psihice în afecțiuni ale creierului și punctul de vedere psihologizant care considera bolile psihice ca afecțiuni ale personalității. Un alt aspect semnificativ care se impune în această epocă este reprezentat prin transferarea ideilor cuprinse în „teoria degenerescenței” în „concepția endogenetică” a etiologiei bolilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în fața a două atitudini medicale, ce vor marca direcțiile de evoluție ale gândirii și interpretării fenomenelor psihice morbide; punctul de vedere organicist care localiza tulburările psihice în afecțiuni ale creierului și punctul de vedere psihologizant care considera bolile psihice ca afecțiuni ale personalității. Un alt aspect semnificativ care se impune în această epocă este reprezentat prin transferarea ideilor cuprinse în „teoria degenerescenței” în „concepția endogenetică” a etiologiei bolilor psihice, acceptată fără rezerve în cazul psihozelor endogene. b) Etapa psihiatriei biologice se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etiologic bolile psihice sunt de două categorii: boli exogene - care recunosc o cauză exterioară personalității - și boli endogene - a căror cauză există ca o stare potențială, sau ca o „dispoziție latentă” în însăși structura și dinamica personalității umane. În cazul afecțiunilor psihice exogene, cauzele externe care pot produce tulburări psihice sunt grupate în următoarele: 1) Factori fizici externi, realizând acea grupă de manifestări cunoscută sub denumirea de „tipul exogen de reacție” descris de K. Bonhoeffer, în care intră: traumatisme cranio-cerebrale, intoxicații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene, cauzele care produc starea de dezechilibru psihic se află în „interiorul” sistemului personalității reprezentat prin „dispozițiile” acesteia, de ordin constituțional, către un anumit tip de boală mintală. La baza endogenității tulburărilor psihice stă „endonul” pe care H. Tellenbach
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „accese” care survin periodic, cu o ritmicitate regulată, separate între ele de faze de remisiune sau de ameliorare, ca în cazul psihozelor periodice (boala afectivă, PMD, ciclofenia, dipsomania); d) momentul lucid este reprezentat, în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni psihice, prin suprimarea temporară și completă a manifestărilor psihopatologice; e) remisiunea este starea de atenuare marcată, putând merge până la dispariția completă a simptomelor clinice. Atenuarea simptomalogiei clinice, în sens de ameliorare a stării de sănătate, nu implică o dispariție totală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durabilă în viața psihică, se vorbește despre un „proces”. Trebuie din acest motiv să se facă diferența între proces, ca fenomen psihopatologic complex și durabil, în raport cu faza, care este un fenomen psihopatologic reconvertibil. Procesele cuprind un foarte mare grup de afecțiuni psihice, diferite ca formă și etiologie. Cel mai tipic și mai comun este procesul datorat unei „boli organice cerebrale” și care, din punct de vedere al evoluției clinice, tinde ca să aibă un curs uniform. În sensul acesta pot fi procese
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o vedem exprimată și în vocabularul disciplinelor respective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modul de comunicare cu ceilalți, comportament și acțiuni, randament școlar etc.). 3) Antecedentele patologice ale bolnavului privesc următoarele aspecte: a) boli ale copilăriei care pot genera tulburări în dezvoltarea psihică (convulsii febrile, traumatisme cranio-cerebrale, meningite sau meningoencefalite etc.); b) alte afecțiuni (TBC, sifilis, alcoolism, toxicomanii, aberații sexuale, tulburări endocrine, boli psihice etc.); c) tipul de relații (comunicare, conduită și acțiuni, retras-necomunicativ, comunicativ-deschis, activ, cu inițiativă, inactiv, dependent, lent, dinamic, complexe, frustrări, acte de suicid etc.). 4) Istoria bolii actuale privește cunoașterea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) cauzele și condițiile care au determinat-o (situații conflictuale, psihotraume afective, boli ale sistemului nervos, cauze externe de tipul infecției, intoxicații, traumatisme, boli somatice primare etc.); b) modul de debut al bolii (brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras atenția bolnavului sau ale anturajului acestuia (tulburări de somn, inactivitate, schimbarea dispoziției afective, tulburări de comportament, schimbări caracteriale, izolare, apelul la alcool sau droguri, idei sau acte de suicid, bizarerii, deplasarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
l-au impresionat cel mai mult din trecutul său, pe care acesta le consideră a fi cele mai importante, modul de participare sau de angajare emoțională la propria sa suferință și atitudinea față de relatările sale; e) trebuie făcută legătura între afecțiunea psihică prezentă și evenimentele vieții trăite anterior de bolnav; f) medicul trebuie să pună întrebări detaliate, căutând să adopte o atitudine de înțelegere față de bolnav și față de suferința acestuia, să aibă tact, răbdare, să nu întrerupă sau să bruscheze bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altor membri ai familiei la anamneză. Anamneza psihiatrică Anamneza psihiatrică urmărește reconstituirea „istoriei bolii” pe care medicul o va integra în „istoria vieții bolnavului” sau în „psihobiografia” acestuia. În acest caz se au în vedere următoarele aspecte: a) existența unor afecțiuni psihiatrice sau neurologice; b) suferințele sau reacțiile emoțional-afective ale bolnavului; c) tentative sau idei de suicid în antecedente; d) natura relațiilor sociale ale bolnavului; e) potențialitatea agresivă, latentă sau manifestă, a acestuia; f) acte agresive anterioare sau prezente; g) tipul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat cu această categorie de bolnavi, trebuind să trateze atât boala, cât și atitudinile psiho-afective ale bolnavului față de suferința sa pe care o exagerează, iar în unele situații chiar o inventează. 5) Echilibratul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se agravează dacă bolnavul își concentrează atenția asupra lor printr-o continuă autoanaliză. Dimpotrivă, bolile devin suportabile atunci când bolnavul este puternic motivat de alte griji, sau de o sursă puternică de interes pentru viață. Adesea simptomele preclinice, în cazul unei afecțiuni grave (cancer, leucemie, TBC, SIDA etc.) nu sunt luate în considerare, printr-un mecanism de negație din partea bolnavilor. În alte situații, simptomele minore, nesemnificative, ale unor afecțiuni neimportante, sunt exagerate sau însoțite de panică, mergând sau ajungându-se la instalarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o sursă puternică de interes pentru viață. Adesea simptomele preclinice, în cazul unei afecțiuni grave (cancer, leucemie, TBC, SIDA etc.) nu sunt luate în considerare, printr-un mecanism de negație din partea bolnavilor. În alte situații, simptomele minore, nesemnificative, ale unor afecțiuni neimportante, sunt exagerate sau însoțite de panică, mergând sau ajungându-se la instalarea unor grave tulburări nevrotice cu consecințe nedorite. Al doilea aspect care se discută este atitudinea bolnavului față de medicul său curant. De regulă, orice boală face ca bolnavul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pregătirea viitorilor specialiști privește, în mod obligatoriu, cunoașterea anatomiei și a fiziologiei sistemului nervos, dar și o serioasă și aprofundată cunoaștere a psihologiei. În al doilea rând, o solidă cunoaștere a patologiei generale medico-chirurgicale, dublată de cunoștințe de specialitate privind afecțiunile neurologice și cele ale vieții psihice. Pentru a putea fi un autentic psihiatru, se cer următoarele calități psihologice, morale și profesionale: a) Răbdare și calm. Interviurile cu bolnavii psihici sunt lungi, minuțioase, adesea greu de realizat și de dus până la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medical, cât și moral; întrucât efectul unui diagnostic sever, poate avea consecințe neplăcute sau grave asupra relațiilor cu medicul a bolnavului și familiei etc. De regulă trebuie să se evite pe cât posibil i se spună adevărul bolnavului în cazul unor afecțiuni grave, incurabile, chiar dacă acesta insistă și afișează o stare de indiferență sau un fals curaj. O asemenea „imprudență medicală” reprezintă mai mult chiar decât un banal psihotraumatism, este o reprobabilă atitudine de cinism. Trebuie evitată pe cât posibilă o atitudine de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
plecare de la care să dezvoltăm alte cercetări, dar între modelul experimental de laborator și modelul natural din clinică este o diferență considerabilă. Experimentul psihopatologic deschide în primul rând prespectivele unei dezvoltări a farmacologiei medicamentelor cu efect psihotrop, utilizate în tratamentul afecțiunilor psihiatrice. Marile răspunsuri la întrebările pe care le pune psihopatologia nu pot fi însă date de aceste experimente farmacologice, decât într-o anumită măsură. Psihopatologia este și rămâne o disciplină reflexivă, al cărui obiect, spiritul uman în primul rând, „este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deosebesc. Cel mai cunoscut și utilizat este modelul tipologic propus de E. Kretschmer. E. Kretschmer distinge patru tipuri somato-psihice, cărora le corespunde un anumit profil de personalitate, dar care reprezintă concomitent terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, o anumită afecțiune psihică. Aceste tipuri somato-psihice sunt următoarele: a) Tipul leptosom, sau longilin-astenic, se caracterizează din punct de vedere somatic prin următoarele: torace îngust și alungit, stern înfundat, omoplații proeminenți; membrele lungi și subțiri, faciesul prelung și retractat, cu nasul proeminent, buzele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]