10,326 matches
-
opțiunea DA. 5. ANALIZA PIEȚEI Descrierea principalilor clienți-segmentul societății de piață, a principalilor furnizori, concurenți, a poziției produselor/serviciilor societății pe piață comparativ cu cele ale concurenței. Care este tipul clienților dumneavoastră (individuali, comercianți, cu ridicata, cu amănuntul, societăți comerciale, agricultori etc.) - dacă este cazul: Poziția produselor/serviciilor societății pe piață comparativ cu cele ale concurenței (Descrieți principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurență). Descrierea exactă a produsului: - în cazul produselor prezentați o descriere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280104_a_281433]
-
umane. Aristotel, în Politica 71, discută despre economia naturală, numind-o "crematistică naturală", în care "popoarele duceau o viață animalică, pe care au îmbunătățit-o puțin câte puțin, trecând prin starea de vânători și pescari și ajungând la cea de agricultori"72. Dincolo de viața omului primitiv, autorul citat extinde crematistica și în zona schimbului economic neprofitabil, considerând că acesta este tipul de economie dorit, care nu produce rău omului. Însă atunci când cel ce face un schimb, îl face numai în vederea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și crescător de animale în economii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă, fizică. Adică într-o zi crescătorii de animale și-au luat animalele și au plecat, părăsindu-i pe agricultori. Este un proces complex, realizat pe ani îndelungați și prin întrepătrunderea ocupațiilor. "Plus-produsul va constitui baza materială a proprietăților private, motivația ei"221. Apare "acțiunea umană", așa cum Mises numește acest proces conștient de abatere a omului de la natură și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei metalice avea efecte identice cu acțiunea asupra monedei de hârtie. Îl avantajează pe cel care fabrică și pune în circulație banii și îl dezavantajează pe cel care folosește banii în procesul de vânzare-cumpărare, fie că este comerciant, meșteșugar sau agricultor. Moneda de hârtie fabricată în exces sau moneda metalică falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime. Pentru a emite monede noi, oamenilor li se cerea astfel să-și aducă monedele pentru a fi topite și bătute
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alte bunuri. De aceea, el nu vânează cine știe ce, același lucru fiind valabil și pentru ceilalți. 2. Schimbul descentralizat. Fiecare persoană le consideră pe celelalte trei "cumpărători" potențiali, care formează o piață. Astfel, vânătorul poate trata separat cu pescarul, olarul și agricultorul, oferindu-le carne în schimbul bunurilor obținute de aceștia. 3. Schimbul centralizat. Apare o nouă persoană, numită comerciant, care ocupă o poziție centrală numit piață. Fiecare oferă comerciantului bunuri, primind în schimb alte produse necesare. Astfel, în loc de a mai negocia cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
măsurare nu este mai evidentă nicăieri ca În domeniul funciar. Unitățile de măsură abstracte moderne ce descriu suprafața - În hectare sau acri - sunt absolut nerelevante pentru o familie care Își propune să trăiască de pe urma acelui pământ. A-i spune unui agricultor că a luat În arendă douăzeci de acri de teren e la fel de util ca și a-i spune unui savant că a cumpărat șase kilograme de cărți. Iată de ce metodele cutumiare de măsurare a terenurilor au căpătat o mare varietate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fusese terenul până atunci, deși nu spunea aproape nimic despre cât de greu fusese de cultivat sau cât de variabile fuseseră recoltele. Însă producția medie a unei parcele este o cifră destul de abstractă. Ceea ce vor să știe de cele mai multe ori agricultorii aflați la limita subzistenței este, mai Întâi de toate, dacă o anumită fermă le va Îndeplini În mod constant și sigur nevoile de bază. Astfel, micile ferme din Irlanda erau descrise prin formulări de genul „fermă de o vacă”, „fermă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
agenții fiscali centrali o constituie politicile de impozitare foarte nocive puse În aplicare de guvernul țarist În timpul primului război mondial. Nimeni nu știa cam ce sumă ar reprezenta un impozit rezonabil pe grâne sau pe animale și, prin urmare, unii agricultori au fost ruinați, În vreme ce alții au reușit să Își facă rezerve de grâne și să aibă multe animale. Aceeași experiență de impozitare forțată și fără o cunoaștere adecvată a proprietăților și averilor a fost repetată de comuniști după revoluția din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu foarte multe despre pădure și despre cultivarea pământului. Deși primii au o arie de cunoștințe mult mai Îngustă, nu trebuie să neglijăm faptul că aceste informații sunt totuși sistematice și sinoptice, permițându-le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
harta cadastrală, acestea devin tot mai puțin realiste pe măsură ce trece timpul și trebuie revizuite. Aceste simplificări, asemenea tuturor simplificărilor operate de stat, sunt Întotdeauna mult mai statice și mai schematice decât fenomenele sociale pe care se presupune că le reprezintă. Agricultorii au rareori parte de o recoltă medie, precipitații medii sau prețuri medii pentru produsele lor. Multe din răscoalele izbucnite din cauza dărilor la Începutul epocii moderne În Europa și În alte părți pot fi explicate prin neconcordanța Între nivelul fix al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
echitabil și mai bine intenționat sistem cadastral nu poate fi administrat În mod uniform decât pe baza unor unități de măsură și metode de calcul stabile. În plus, el nu poate reflecta complexitatea reală a experienței pe care o are agricultorul mai mult decât puteau proiectele silviculturii științifice să reflecte complexitatea pădurii naturalistului. Dirijată de un obiectiv practic și concret, perspectiva cadastrală neglija absolut tot ce nu ținea strict de domeniul său. Consecința acestui fapt a fost omiterea unor detalii la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt orașe moarte și Împăiate”. Principalul argument al lui Jacobs Împotriva urbanismului modern este acela că aplică o grilă statică abundenței de posibilități neștiute. Autoarea condamnă ideea de oraș-grădină a lui Ebezener Howard, deoarece segregarea planificată a acestuia presupune ca agricultorii, muncitorii din fabrici și oamenii de afaceri să rămână niște caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu se respectă sau nu se oferă „autodiversificarea spontană” și fluiditatea ce constituiau principalele caracteristici ale orașului secolului al XIX-lea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s-ar fi bazat exclusiv pe date obținute În Rusia, unde starea proastă a infrastructurii rurale era un obstacol În calea mecanizării și producției comerciale. Însă majoritatea informațiilor proveneau din Germania și Austria, țări mai dezvoltate prin comparație, unde micii agricultori aveau o activitate intens comercială și erau sensibili la forțele pieței. Lenin s-a hotărât să respingă datele menite să arate cât de eficientă sau competitivă este agricultura familială, a exploatat inadvertențele prezente În dovezile empirice avansate și a folosit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eficientă sau competitivă este agricultura familială, a exploatat inadvertențele prezente În dovezile empirice avansate și a folosit informații furnizate de alți savanți, atât ruși, cât și germani, pentru a-și susținea pledoaria. Atunci când probele păreau absolut inatacabile, el pretindea că agricultorii care au supraviețuit au reușit acest lucru doar răbdând foame și lucrând peste măsură - ei, soțiile și copiii lor, vitele și animalele de povară. Toate profiturile fermelor mici se datorau excesului de muncă și consumului redus. Deși astfel de cazuri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
urbană a alimentelor: „Până când vom fi remodelat țăranul, ... până când utilizarea la scară largă a mașinilor Îl va fi transformat, trebuie să Îi asigurăm posibilitatea de a-și coordona propria activitate fără restricții. Trebuie să găsim forme de coexistență cu micul agricultor, ... fiindcă schimbarea acestuia, remodelarea Întregii sale psihologii și modificarea tuturor obiceiurilor sale reprezintă o sarcină ce se Întinde pe mai multe generații”. Chiar dacă aceasta este o retragere tactică, recunoașterea faptului că schimbarea țăranilor va dura mai multe generații nu pare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de o importanță vitală, Însă nu Își puteau desfășura eficient munca decât colaborând efectiv cu sindicatele și cu muncitorii. Forma de colaborare pe care o Întrevede ea se aseamănă foarte bine cu cea dintre un serviciu de instruire agricolă și agricultorii de nevoile cărora acesta este strâns legat: În Întreaga Rusie s-ar fi Înființat centre tehnice implicate În producția industrială, iar problemele de care s-ar fi ocupat acestea și serviciile pe care le-ar fi furnizat ar fi fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Perspectiva lor era În egală măsură vizuală și științifică. Agricultura modernă urma să fie practicată la scară mare - cu cât mai mare, cu atât mai bine -, foarte mecanizată și condusă ierarhic, după principii științifice tayloriste. și, mai presus de toate, agricultorii aveau să semene cu niște muncitorii disciplinați și Înalt calificați, nu cu niște țărani. Înainte ca eșecurile din practică să zdruncine credința În proiectele colosale, Stalin Însuși era În favoarea cooperativelor („fabrici de grâne”) de 125 000 - 250 000 de acri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bine la apropriere, cu atât mai ușor ea poate fi transformată În sursă de venit constant, fie ca proprietate privată, fie ca proprietate monopolizată de stat, ceea ce nu este o simplă coincidență. Ilizibil Lizibil Așezări Așezările temporare de vânători-culegători, nomazi, agricultori itineranți, pionieri și țigani Orașele și cartierele neplanificate: Bruges-ul anului 1500, medina din Damasc, foburgul Saint-Antoine din Paris În anul 1800 Satele permanente, moșiile și plantațiile cu populație sedentară Orașele cu structură de tip grilă și cartierele planificate : Brasília, Chicago
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
celor create de arhitecți pentru un oraș nou. Planurile În materie de așezări umane și Întrebuințare a terenurilor În valea inferioară a râului Shire „au eșuat aproape complet”. Motivele care au stat la baza acestei nereușite prevesteau fiascoul satelor ujamaa. Agricultorii locali, de pildă, au opus rezistență soluției generice propuse de coloniști la problema eroziunii solului: mușuroirea. După cum au arătat cercetări ulterioare, În contextul dat, atitudinea lor era Înțeleaptă și economic, și ecologic. Mușuroirea pe soluri nisipoase era instabilă, ceea ce tindea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
majore, esențiale pentru Înțelegerea limitelor planificării extrem-moderniste. Primul este acela că proiectanții au operat cu un model de mediu agricol standard pentru Întreaga vale și tocmai această premisă a făcut posibilă imaginarea unei soluții generice și aparent permanente pentru toți agricultorii: rotația culturilor. Acesta era un răspuns static și rigid la un mediu dinamic și variat. În schimb, țăranii aveau un repertoriu flexibil de strategii, pe care le aplicau În funcție de momentul și amploarea inundațiilor, de compoziția solului pe o anumită porțiune
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
variat. În schimb, țăranii aveau un repertoriu flexibil de strategii, pe care le aplicau În funcție de momentul și amploarea inundațiilor, de compoziția solului pe o anumită porțiune și așa mai departe. Era vorba de strategii Într-o oarecare măsură specifice fiecărui agricultor, fiecărei parcele și fiecărei perioade de creștere. Cel de-al doilea motiv al eșecului a fost acela că planificatorii au operat cu un model standard inclusiv În ceea ce Îi privește pe agricultori, presupunând că toți țăranii vor dori cam aceeași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de strategii Într-o oarecare măsură specifice fiecărui agricultor, fiecărei parcele și fiecărei perioade de creștere. Cel de-al doilea motiv al eșecului a fost acela că planificatorii au operat cu un model standard inclusiv În ceea ce Îi privește pe agricultori, presupunând că toți țăranii vor dori cam aceeași combinație de culturi, tehnici și producții. Această ipoteză trecea complet cu vederea variabile-cheie precum mărimea și compoziția familiei, ocupațiile paralele, diviziunea muncii pe sexe, nevoile și gusturile condiționate cultural. În realitate, fiecare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să devenim o țară de sate ujamaa În care oamenii să coopereze În mod direct În cadrul unor grupuri mici la rândul lor comasate În asociații”. Pentru Nyerere, satele ujamaa, serviciile de dezvoltare, agricultura comunală și mecanizarea erau un tot indisolubil. Agricultorii răsfirați care-ncotro nu puteau să fie ușor educați sau tratați pentru afecțiuni curente, să Învețe tehnicile agriculturii moderne și nici măcar să coopereze decât dacă Începeau prin a se muta la sate. Președintele declara: „Astfel, primul lucru care trebuie neapărat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]