10,586 matches
-
loc de sacrificiu. Cel ce visează se percepe probabil ca victimă a unei situații. Este la fel ca animalul lipsit de apărare condus spre abator. Scenariul oniric mai dezvăluie că subiectul este «abătut», având un pesimism manifest sau refulat. Vezi Altar, Sacrificiu. Abis, vid, gaură Abisul reprezintă haosul originar în care a plonjat umanitatea la începuturile sale, dar și genunea înspăimântătoare în care sufletele păcătoase ajung după moarte. Există, prin urmare, în viziunea vidului o dimensiune adesea regresivă; lucru confirmat de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau aparența înțelepciunii. Aureola capătă astfel un sens pozitiv, de progres spiritual, sau este semnul unei docilități excesive, al unei supuneri oarbe și al unei ascultări necondiționate, ce îl privează pe individ de liberul-arbitru, de simțul critic și de revoltă. Altar Imaginea altarului în vis trimite la sacrificiile pe care trebuie să le consimtă o persoană pentru a evolua, progresa și pentru a-și atinge obiectivele. Altarul stabilește o legătură între profan și sacru, între om și Dumnezeu. Visul, și situația
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
înțelepciunii. Aureola capătă astfel un sens pozitiv, de progres spiritual, sau este semnul unei docilități excesive, al unei supuneri oarbe și al unei ascultări necondiționate, ce îl privează pe individ de liberul-arbitru, de simțul critic și de revoltă. Altar Imaginea altarului în vis trimite la sacrificiile pe care trebuie să le consimtă o persoană pentru a evolua, progresa și pentru a-și atinge obiectivele. Altarul stabilește o legătură între profan și sacru, între om și Dumnezeu. Visul, și situația la care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
necondiționate, ce îl privează pe individ de liberul-arbitru, de simțul critic și de revoltă. Altar Imaginea altarului în vis trimite la sacrificiile pe care trebuie să le consimtă o persoană pentru a evolua, progresa și pentru a-și atinge obiectivele. Altarul stabilește o legătură între profan și sacru, între om și Dumnezeu. Visul, și situația la care se referă, conține deci o dimensiune spirituală manifestă sau ascunsă. Balanță Simbolistica balanței se stabilește pe mai multe axe, iar semnificație în vis depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul literar”, „Viața literară”, „România militară”, „Românul”, „Banatul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Suflet nou”, „Vestul”, „Scrisul bănățean” („Orizont”) ș.a. Semnează și cu pseudonimele Sebastian Crăciunescu, Gr. Pătășanu. Este unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului Altarul cărții din Timișoara (1933), iar în 1936 al Asociației Scriitorilor Români din Banat, al cărei secretar general și apoi vicepreședinte a fost. Placheta de debut a lui P., Glasul sufletului și al trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
este tot un sacrificiu, chiar dacă nesângeros. În Biblia ebraică, sacrificiul, atât de animale cât și de vegetale, putea fi oferit în timpul cultului la templu de o singură persoană, de familie sau de un grup în general, dar era celebrat pe altar de către un preot. Sacrificiul era întotdeauna expresia de gratitudine față de Dumnezeu (de exemplu, pentru primele roade ale recoltei sau pentru primul născut al turmei); totodată putea avea scopul de a ispăși încălcările mai puțin grave ale Legii, având un caracter
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
grecescul tardiv holokaútōma și indică arderea totală a victimei fără ca nici una din părțile sale să fie dată preoților sau credincioșilor. În limba ebraică conceptul este însă exprimat de verbul ’ălăh „a se ridica” și specifică doar actul oferirii jertfei pe altar. Când vrea să precizeze arderea în întregime a jertfei, limba ebraică utilizează termenul kălîl, de la o rădăcină care indică „totalitatea”; alte ori folosește termenul qårbăn, de la o rădăcină care înseamnă „a apropia”, „a aduce”. Victima pentru ardere, întotdeauna un animal
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întregime a jertfei, limba ebraică utilizează termenul kălîl, de la o rădăcină care indică „totalitatea”; alte ori folosește termenul qårbăn, de la o rădăcină care înseamnă „a apropia”, „a aduce”. Victima pentru ardere, întotdeauna un animal fără defecte fizice, este înjunghiată pe altar conform ritualului din Lev 1 (cf. 22,17-25). b) Al doilea tip de sacrificiu este, după denumirea lui de Vaux, cel „de comuniune”, traducere liberă a ebraicului zébaḥ šĕlămîm. Subcategoriile sale sunt „sacrificiul de mulțumire”, ebraicul tôdăh (Lev 7,12-15
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care-o oferă, de la un taur la doi porumbei. Valoarea expiatoare este subliniată de rolul particular al ritului stropirii sângelui și al cărnii destinate doar preoților (nu celui care, simțindu-se vinovat, oferă jertfa), în timp ce părțile grase sunt arse pe altar. Deși s-a susținut, pe baza unei corelări greșite cu textul paulin 2Cor 5,21, că victima ia asupra sa vina celui care o oferă, jertfa este de fapt, după cum subliniază pe bună dreptate de Vaux, doar un act plăcut
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
degrabă; acesta e de altfel un motiv cunoscut în istoria religiilor și în folclor. Ne dăm seama că riturile de felul acesta nu erau niciodată improvizate, ci continuau practici religioase străvechi. De fapt, în 1Reg 18,34 (vărsarea apei pe altar) reiese că ritul a fost celebrat de Ilie (în secolul al IX-lea î.C.) înainte de venirea ploilor pe muntele Carmel; ceremonialul oficiat de Ilie nu este, după cum au susținut unii, o exagerare a dovezii puterii lui Yhwh, ci o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
c.); în 16,11 ș.u. prezentarea jertfei de ispășire în contextul arcei (termenul imprecis kappṓret, care indică partea superioară a arcei, creează un joc de cuvinte cu numele sărbătorii, și el derivat de la rădăcina kippēr, „a ispăși”) și a altarului (cf. și Is 6,5); în fine, în 16,21 ș.u. ispășirea întregului popor a cărui vină este transferată asupra capului „țapului ispășitor” trimis în pustiu și destinat lui ‘ăză’zēl, un demon care în iudaismul mijociu va fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
decembrie din calendarul solar, data sărbătorii sol invictus. e) Fragmentele citate din 1-2Mac ne furnizează unele informații despre modul cum era celebrată sărbătoarea. Începea dimineața foarte degrabă prin oferirea unui sacrificiu (thysían katà tòn nómon, „sacrificiu conform Torei”) pe noul altar pentru holocausturi; urma reconsacrarea propriu-zisă, însoțită de cântări acompaniate la diferite instrumente. Cu această ocazie era inaugurat noul altar. Apoi poporul se prosterna, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Celebrarea dura opt zile în timpul cărora erau oferite diferite sacrificii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cum era celebrată sărbătoarea. Începea dimineața foarte degrabă prin oferirea unui sacrificiu (thysían katà tòn nómon, „sacrificiu conform Torei”) pe noul altar pentru holocausturi; urma reconsacrarea propriu-zisă, însoțită de cântări acompaniate la diferite instrumente. Cu această ocazie era inaugurat noul altar. Apoi poporul se prosterna, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Celebrarea dura opt zile în timpul cărora erau oferite diferite sacrificii. J. Flavius (Ant. XII 316-326) numește această sărbătoare phôta, „luminile” (XII 325) pentru că în timpul său se reaprindea focul pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Apoi poporul se prosterna, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Celebrarea dura opt zile în timpul cărora erau oferite diferite sacrificii. J. Flavius (Ant. XII 316-326) numește această sărbătoare phôta, „luminile” (XII 325) pentru că în timpul său se reaprindea focul pe altar și în candelabru; în 1Mac 4,50 este însă menționat doar candelabrul. f) Și astăzi această sărbătoare se celebrează cu câteva zile înainte de Crăciunul creștin, fiind o „sărbătoare a luminilor” care sunt aprinse într-un candelabru special fără brațe și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de la templu, ci tot poporul trebuia să fie „sfânt”, adică pus deoparte de Dumnezeu, conform cu îndemnul din Ex 19,6 ca poporul să fie „o împărăție de preoți, o națiune sfântă” sau după cum spune Talmudul (bBer 55a): „Când exista templul, altarul îl ispășea pe Israel; acum însă masa fiecăruia ispășește altarul, aluzie la importanța normelor alimentare. Prin acest principiu au fost unificate și perfecționate regulile alimentare utilizate de secole ce caracterizează și astăzi ebraismul (în parte, și islamul). Animalele sunt clasificate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pus deoparte de Dumnezeu, conform cu îndemnul din Ex 19,6 ca poporul să fie „o împărăție de preoți, o națiune sfântă” sau după cum spune Talmudul (bBer 55a): „Când exista templul, altarul îl ispășea pe Israel; acum însă masa fiecăruia ispășește altarul, aluzie la importanța normelor alimentare. Prin acest principiu au fost unificate și perfecționate regulile alimentare utilizate de secole ce caracterizează și astăzi ebraismul (în parte, și islamul). Animalele sunt clasificate în „pure”, adică pot fi mâncate, și „impure”, interzise consumului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de construcție religioasă este mitreumul luat din religia geților și nu templul din Ierusalim! În vremea lui Origene, cînd acesta se afla în Palestina după anul 231 și ulterior în Capadocia, cultul iudeo-cretinilor avea amenajate unele clădiri particulare unde în jurul altarului se adunau episcopul și clerul său. ,,Slujbele erau zilnice și lungi. Unii dintre practicanți nu participau decît în zilele de sărbătoa- re și nici atunci întotdeauna. Unii părăseau biserica înainte ca predica să înceapă, iar dacă rămîneau, se adunau în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trac, fiindcă le pusese numai gîn-duri rele și scuturări vîrtoase la pungă. La începutul anului 250, împăratul Decius pretinde tuturor cetățenilor participarea la un sacrificiu general pentru zeii protectori ai imperiului. Iudeo-creștinilor li se cerea să ardă puțină tămîie pe altarele zeilor oficiali pentru a dovedi loialitatea față de imperiu și împărat, primind în schimb un certificat în acest sens. O parte dintre ei au acceptat dar unii mai scorțoși s-au opus și au fost expulzați în Crimeea, numărul lor ridicîndu-se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în fața ,,fiarei” și a icoanei ,,fiarei” o făceau pentru că așa vroiau ei. Să completez informațiile cu ,,11,1 Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prăjini și mi s-a zis: «Scoală-te și măsoară Templul lui Elohim, altarul și pe cei ce se închină în el. 11,2 Dar curtea de afară a Templului las-o nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, care vor călca în picioare sfînta cetate patruzeci și două de luni».” În acest templu ceresc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în cele sărace sau sclavi iar frățiile arimine erau foarte puternice ca număr, mozaicii și iudeo-creștinii fiind văzuți ca niște gunoaie sociale. Mai amintește că iudeo-sataniștii au fost poftiți să pună și ei o tămînie - tămîia lor de întunecați - pe altarul lui Mitra, cum a făcut împăratul get Decius dar unii s-au ținut bățoși, fiind trecuți prin sabie. Ioan spune că a văzut alt înger care i-a spus: 14,9-11: ,, Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei, și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cînd ziua devenea mai mare decît noapte fiind considerată și Anul Nou. Atunci i se sacrifica un taur ca simbol al rodniciei pămîntului și a renașterii naturii prin puterea sacrificiului. Aceste sacrificii se făceau în locuri anume alese dar fără altare sau al-te chipuri cioplite pentru că perșii și geții nu aveau năravul grecilor sau a romanilor de a venera statuile. Iar Herodot ne luminează tărtăcuțele în această direcție: ,,Per-șii, nu aveau obiceiul, să înalțe în onoarea zeilor, nici statui, nici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-te chipuri cioplite pentru că perșii și geții nu aveau năravul grecilor sau a romanilor de a venera statuile. Iar Herodot ne luminează tărtăcuțele în această direcție: ,,Per-șii, nu aveau obiceiul, să înalțe în onoarea zeilor, nici statui, nici temple, nici altare, din contra - ei socotesc smintiți pe cei care fac astfel, și după părerea mea, aceasta vine din aceea că ei nu cred, precum cred grecii, că zeii adică să aibă forme omenești”. Ați văzut pungașilor cîte parale face toată maimuțăreala
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Bocu, V. A. Urechia, Iosif Blaga ș.a. Secțiunea literară conține versuri, proză, teatru, critică și istorie literară, literatură populară, articole despre folclor, traduceri. Se publică poezii de D. Bolintineanu (Muma lui Ștefan cel Mare, Moartea lui Mihai Viteazu), V. Alecsandri (Altarul mănăstirii Putna, Dumbrava roșie) și inedite de Mihai Eminescu (numerele 59/1902 și 75/1905), precum și lirica unor scriitori precum George Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, D. Anghel, Octavian Goga, Emil Isac, G. Murnu, I. L. Caragiale, Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
O lină cîntare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorîse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobîndim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborîseră prapurele înstemate și una cîte una se stinseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol." E, aici, mai mult decît rezultatul unei autosugestii a fabuloasei ascendențe nobiliare, e pana unui analist al sîngelui albastru (Ș. Cioculescu), chiar dacă acesta pare rafinamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
disperată față de "une des filles leș plus cotées de Paris", care l-a torturat și ruinat. Dar dragostea pentru Pariziana este pentru el o boală incurabilă și, dacă își va reface situația, este pentru a se ruină din nou pe altarul Parizienei. Femeile pariziene ale lui Maupassant sunt mai puțin naive, mai putin sentimentale, mai aproape de bărbat, pentru care sunt amante și prietene. Maupassant "ne leș idéalise plus, mais îl leur accorde une certaine liberté, un droit à l'immoralité que
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]