10,486 matches
-
circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele. Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
a corpului supraiacent. Apofizele transverse ale vertebrelor cervicale au un șanț orientat dinspre canalul vertebral spre anterior și lateral prin care trece nervul rahidian cu același număr ca și vertebra subiacentă. Prin apofizele transverse ale primelor 6 vertebre cervicale trece artera vertebrală. Fațetele articulare de pe procesele articulare sunt oblice în jos și înapoi. Ele permit mișcări de flexie-extensie. C7 are apofiza spinoasă ușor de recunoscut clinic deoarece este cea mai lungă și cea mai proeminentă. Apofizele sale transverse nu sunt traversate
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
Fațetele articulare de pe procesele articulare sunt oblice în jos și înapoi. Ele permit mișcări de flexie-extensie. C7 are apofiza spinoasă ușor de recunoscut clinic deoarece este cea mai lungă și cea mai proeminentă. Apofizele sale transverse nu sunt traversate de arterele vertebrale. Vertebrele sunt unite între ele prin ligamente. La nivelul corpurilor vertebrale este marele ligament comun vertebral anterior și marele ligament comun vertebral posterior. Între lamele vertebrale sunt ligamente galbene. Între apofizele spinoase sunt ligamentele interspinoase posterioare și mediane. Prin
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
din străzile importante din partea centrală a , existând între Hyde Park Corner, la vest, până la Circus, în est. Picadilly se găsește complet în orașul Westminster ("City of Westminster"). Strada este, de asemenea, parte a drumului A4, a doua cea mai importantă arteră vestică a Londrei. Saint James's se găsește la sudul secțiunii estice a străzii, în timp ce secțiuniea sa vestică are construcții doar pe partea sa nordică, având un park, Green Park, pe partea sa sudică. Zona sa nordică este Mayfair. Piccadilly
Piccadilly () [Corola-website/Science/321947_a_323276]
-
ofensivei, mulțumită capturării armamentului și muniției JNA din fostele cazărmi și depozite federale, ca urmare a Bătăliei Cazărmilor. Osijek și Vinkovci au fost parțial încercuite, forțele JNA poziționându-se la nord, est și sud-sud-est, dar ambele orașe dispuneau de două artere majore de aprovizionare dinspre restul Croației (Osijek-Našice; Osijek-Đakovo; Vinkovci-Đakovo; Vinkovci-Županja). Niciuna din aceste rute nu trecea prin sate cu populație sârbească semnificativă, însemnând că JNA nu se putea baza pe sprijin paramilitar local. Au fost asediate în special Čepin și
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
mușchiul triceps. Marginea anterioară a mușchiului deltoid delimitează cu marginea superioară a mușchiul pectoral mare spațiul deltopectoral sau șanțul deltopectoral ("Sulcus deltoideopectoralis"), prin care trece vena cefalică ("Vena cephalica") și pe unde ajunge superficial în dreptul procesului coracoid, ramura acromială a arterei toracoacromiale ("Ramus acromialis arteriae thoracoacromialis"). Vârful mușchiului deltoid se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserție a trapezului. La trecerea peste tuberculul mare al humerusului fața profundă a mușchiului deltoid este separată de articulația scapulohumerală prin bursa
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
sau trei benzi pentru circulația autovehiculelor, o linie de tramvai, o bandă specială pentru biciclete (pe distanța Piața Obor - Râul Colentina), iar în unele locuri sunt amenajate spații în spic pentru parcarea autovehiculelor. Supratraversează Râul Colentina și întâlnește mai multe artere importante cum ar fi strada Doamna Ghica, șoseaua Fundeni sau șoseaua Andronache. În trecut a purtat următoarele denumiri: Șoseaua Colentina se intersectează cu următoarele străzi (în ordine, începând de la Piața Obor până la orașul Voluntari): "Notă: această secțiune descrie traseele respectivelor
Șoseaua Colentina () [Corola-website/Science/316903_a_318232]
-
Parcul Profesor Ioan Nemeș (cunoscut și sub numele Parcul Central) este un parc amenajat în centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada Mitropoliei (la sud), Bulevardul Ana Ipătescu (la est) și Aleea Ion Grămadă (la nord). Parcul ocupă o suprafață de aproximativ 2,5 hectare, fiind din punct de vedere al întinderii al doilea
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel Mare, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Petru Rareș, Strada Vasile Alecsandri, Strada Curtea Domnească (fostă Karl Marx), Strada Mihai Viteazu, Strada Mitropoliei (fostă V.I. Lenin) și Strada Mirăuți. Centrul
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni dobândite, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor). Chirurgia cardiovasculară de folosește frecvent pentru a trata complicații ale bolilor cardiace ischemice (de exemplu, by-pass aorto-coronarian), corecția bolilor congenitale de inimă, sau de tratament ale bolilor cardiace valvulare dobândite din diverse cauze incluzând endocardita, boli reumatismale
Chirurgie cardiovasculară () [Corola-website/Science/325883_a_327212]
-
medicinii românești. Astfel, a publicat în: - Anatomische Anzeiger. Bd 117, 1965, p. 124-128, studiul de anatomie „Au lebenden angefundens muskelvarietăten" (Variante ale musculaturii umane la vii). - Anatomische Anzeiger. Bd 118, 1966, p. 114-6, „Arteria subclavie dextră alslezter. Ast des Aortenbogens" (Arteră subclavia dreapta că ultim ram al cârjei aortice). - Journal de chirurgie (Paris), nr. 6, 1968,p. 547-52: „L'interposition hepato-diaphragmatique posterieure du colon" (în colaborare cu dr. Bocăneala și dr. P.Popescu). - Semaine des hopitaux. nr. 9, 1968, p. 580-2
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
1838, 1862, 1873. Manutanța - depozitul de provizii, casele comisariatului și comandantului, două depozite de pulbere, palatului princiar cu destinație de arsenal, biserica Ordinului Trinitarian (1719, azi biblioteca Bathyaneum) au fost ridicate sub conducerea lui Iosif de Quadri, la fel și artera principală de circulație în cetate. În anul 1849 trupele ungare ale lui Kossuth conduse de generalul Bem, au asediat timp de trei luni fortificația. Populația s-a refugiat atunci - așa cum avea voie - în șanțurile interioare. Ansamblul - compus din trei sisteme
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
cetății a fost trasat în jurul axelor reprezentate de cele 6 porți (3 spre est și restul spre vest), din care cea principală se află în partea de est. Porțile vestice făceau - la origine - legătura cu terenul de instrucție al armatei. Artera principală de circulație în interiorul cetății este între porțile IIl-IV-V-VI. Statuile și reliefurile care împodobesc aceste porți, au ca sursă de inspirație fapte ale eroilor antici sau războaiele austro-turce, încadrându-se curentului baroc. "Poarta I" "Poarta II" "Poarta III" "Poarta IV
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec ramurile zigomaticofaciale ale nervului zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramurile zigomaticofaciale ale arterei și venei lacrimale ("Arteria lacrimalis" și "Vena lacrimalis"). Pe fața laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și inferior al orbitei. Ea este delimitată de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și inferior al orbitei. Ea este delimitată de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează cu marginea zigomatică a aripei mari a
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale): ramura zigomaticofacială și zigomaticotemporală. Osul zigomatic se dezvoltă în țesut membranos printr-un centru de osificare; acesta apare în săptămâna a 8-a a vieții intrauterine. Uneori apar trei centri de osificare
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale): ramura zigomaticofacială și zigomaticotemporală. Osul zigomatic se dezvoltă în țesut membranos printr-un centru de osificare; acesta apare în săptămâna a 8-a a vieții intrauterine. Uneori apar trei centri de osificare.
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
(alte denumiri: Petrogradskaia, Regele Carol I, Stalingradskaia, Leningradskaia) este cea mai importantă arteră a localității. Această stradă intersectează localitatea pe direcția nord-est spre sud-vest, traversând cartierele Centru, Teioasa și Molodova. Această stradă s-a format în timpuri mai îndepărtate, fiind influențată de drumurile ce duceau de la Iași la Soroca sau Cernăuți și Hotin
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
la Soroca sau Cernăuți și Hotin. În 1794 se edifică Catedrala Sf. Nicolae - cea ai veche clădire din Bălți. În 1872 a fost deschis spitalul zemstvei de 120 de locuri, apoi și dispensarul județean, o maternitate, un sanatoriu. Pe această arteră erau, chiar în centrul orașului, trei tipografii, teatrul de lemn, clădirea închisorii (prezentă și acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
s-a dezvoltat foarte probabil într-o perioadă de dezvoltare comercială a Bruxelles. Un document din 1174 atestă o „piață de jos” (în ) nu departe de portul de pe Senne. Piața era bine așezată de-a lungul "Steenweg" (drum înălțat), importantă arteră comercială ce lega regiunile prospere din Renania de Comitatul Flandrei. La începutul secolului al XIII-lea, se construiseră trei piețe acoperite la marginea nordică a Pieței Mari: o piață de carne, o piață de pâine și o piață de țesături
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
său amant, Antinoüs. În sec.al 3-lea a fost dus să decoreze spina Circului Varianus, din apropiere de Porta Maggiore, construită în anul 52 e.N, sub domnia împăratului Claudius. Poarta suportă apeductul Aqua Claudia la traversarea a două artere, Via Praenestina și Via Labicana. În antichitate s-a numit Porta Praenestina-Labicana și a fost integrată în zidurile lui Aurelianus, în 272 e.N. Pe acel loc a fost regăsit monumentul în sec.al 16-lea. În 1633, s-a mutat
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
cel mai anterior a protuberanței mentale în plan sagital. Lateral de protuberanța mentonieră la jumătatea înălțimii corpului mandibulei, sub premolarul al doilea, se află un orificiu rotund - gaura mentonieră ("Foramen mentale") - prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mentonier: ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"). Gaura mentonieră reprezintă orificiul anterior al canalului mandibular. De la tuberculul mentonier, sub gaura mentonieră pornește, în sus și înapoi, o creastă - linia oblică ("Linea
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
mușchiul geniohioidian ("Musculus geniohyoideus"). Spinele mentoniere uneori fuzionează formând o proeminență unică, sau pot lipsi. Deasupra spinelor mentoniere adesea se află gaura linguală (geniană) ("Foramen linguale") ce duce într-un canal ce străbate mandibula și care conține o ramură a arterei linguale ("Arteria lingualis"). Pe fața internă a corpului mandibulei se află o creastă oblică - linia milohioidiană ("Linea mylohyoidea") - ce se extinde de la un punct aflat sub spinele mentoniere până la marginea anterioară a ramurii mandibulare posterior de ultimul dinte molar. Linia
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
parte și de alta a liniei mediane pe fața internă se află o depresiune - fosa digastrică ("Fossa digastrica") - pe care se inserează porțiunea anterioară a mușchiului digastric ("Musculus digastricus"). Lateral de fosa digastrică, se află un șanț determinat de trecerea arterei faciale. Marginea superioară corespunde porțiunii alveolare a corpului mandibulei (numită și procesul alveolar inferior). Pe partea liberă de sus a porțiunii alveolare se află arcada alveolară inferioară ("Arcus alveolaris mandibulae") cu 16 alveole dentare ("Alveoli dentales mandibulae") în care se
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]