10,250 matches
-
suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din toamna lui 1944 și apoi din anii 1970 au condus la dispariția aproape integrală a acestei populații din comună. Populația de aici se îndeletnicește cu creșterea animalelor, exploatarea lemnului, pomicultura și mai puțin cultivarea cerealelor. Pădurile întinse și fondul cinegetic bogat pot transforma localitatea într-un domeniu de vânătoare frecventat cu asiduitate, iar cadrul natural plin de farmec într-o locație turistică neexploatată suficient. Localitatea face parte dintr-un ansamblu de trei sate cu aceeași structură și evoluție istorică, cu
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane, vânătoare (cu capcane sau arme de foc). Până în 1918, scoarța de copac bine mărunțită era întrebuințată la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forța de muncă redusă și sezoniera și cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Dincolo de aspectele gospodărești și ecologice ale activității, cu cosecințe nefavorabile asupra regimului termic și pluvial, stabilității terenurilor și calității fondului cinegetic, exploatarea forestiera a avut și cosecințe pozitive: a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane: vânătoarea cu capcane sau arme de foc. Până în 1918, scoarță de copac bine mărunțita, era întrebuințata la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică s-a întrebuințat numai la tăbăcit. Se
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
și după locurile unde au fost vânate. În preajma pădurii dintre satele Zăvoaia și Dudescu au fost văzute cârduri mici de căprioare. În pădure s-a amenajat în două locuri hrănitoare și sărărie pentru căprioare. Dintre animalele de apă de interes cinegetic, bizamii sunt cei mai numeroși. Tot pe cale de dispariție este și viezurele. Vizuini de viezuri sunt în pădurea de la Dudescu. Păsările sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cu fânețe și pășuni, dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu specii caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt două grădinițe și două școli generale: Școala cu clasele I-IV, Nicula
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșna se
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,67%). Principalele minorități sunt
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
60 la Chevereșu Mare exista și o popicărie, mai întâi pe locul unde astăzi se înalță sala de sport, mutată apoi în curtea căminului cultural. Jocul de popice era numit de localnici "kugle". Periodic se organizează, pe cele două fonduri cinegetice din localitate, partide de vânătoare sportivă. Pescuitul sportiv se mai practică, ocazional, pe Șorcan.
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în parte - între mezolitic și sfârșitul neoliticului, adică atunci când oamenii își înlesnesc existența printr-un mod de viața nou, cu un oarecare confort asigurat, față de riscurile traiului precedent, peregrin și aleator, din civilizația cinegetică și pescărească. În acest cadru au început să se compună epic și primele mituri coerente, a căror datare cronologică este imposibilă("dar important e să nu confundăm « vârsta » unei concepții religioase cu data primului document care o atestă" - Mircea Eliade
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
chiar pe lacurile de acumulare de la altitudini mai mari. Anzeriformele sunt răspândite pe toate continentele, cu excepția Antarcticei; cele care cuibăresc în zonele reci și temperate sunt migratoare. Unele specii au fost domesticite, ca găștile și rațele. Prezintă un deosebit interes cinegetic. Sunt mult vânate pentru carnea și penele lor și la multe din ele se consumă și ouăle. Păsările din acest ordin alcătuiesc baza vânatului sportiv și profesional. Unele specii sunt ținute pentru valoarea lor ornamentală.
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri străvechi unele specii au fost domesticite (găina, păunul, bibilica), fiind obținute multe rase domestice.
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
în comitetul de lectură al teatrului Național din Iași (1910-1916). Nicolae Gane a trecut în neființă la data de 16 aprilie 1916 în orașul Iași. Nicolae Gane a scris proză cu tonalități romantice care evocă trecutul, viața patriarhală și aventurile cinegetice. Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, menționăm următoarele: Primul liceu înființat în Fălticeni în 1923 a fost numit Liceul „Nicu Gane”, denumit Colegiul Național „Nicu Gane” în 1999.
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
Vegetația forestieră naturală este reprezintată de păduri de tei alb și stejar masiv. La începutul secolului XIX, dunele au fost stabilizate cu plantații de salcâm. Astăzi, peste jumătate din suprafața duneleor este cultivată, iar unele zone dispun de un fond cinegetic bogat. Având în vedere prezența unui număr mare de specii de păsări, inclusiv rare și multe pe cale de dispariție, acest domeniu a fost inclus în cele mai importante habitate protejate de păsări din zona de europeană. Grupul păsărilor de pradă
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
tineri, poetul vorbește despre păcatele sale cu sinceritate. Pesimismul din poemele ascetice, compuse spre sfârșitul vieții par a fi poezii de circumstanță, ne demonstrează că poetul și-ar fi schimbat convingerile. Diwanul lui Abu Nuwas conține un întreg capitolde poeme cinegetice, care conțin descrieri ale animalelor. Poeziile au fost adunate după moartea poetului. Limbajul folosit este simplu, fiind folosite și unele vulgarisme aflate în circulație la vremea respectivă, precum și o serie de cuvinte persane. Stilul său este simplu, melodios, metrii sunt
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
mistreț și cerb în special). Rezervația forestieră Codrii Seculari Giumalău, întinsă pe 290 hectare, cu arboret de molid pur ("Picea Excelsa"), cu vârste de peste 130 de ani. Constituită în 1941, rezervația face parte din rețeaua națională a ariilor protejate. Rezervația cinegetică Giumalău, pentru protejarea cocoșului de munte. Pe raza satului, în anul 1983, s-a recoltat un trofeu de lup, a cărui blană deține locul 10 în topul mondial al trofeelor, cu 154,78 puncte CIC ("Conseil International de la Chasse"). Omologarea
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
Pe raza satului, în anul 1983, s-a recoltat un trofeu de lup, a cărui blană deține locul 10 în topul mondial al trofeelor, cu 154,78 puncte CIC ("Conseil International de la Chasse"). Omologarea trofeului a avut loc în cadrul expoziției cinegetice de la Nitra (Slovacia) în 1986. Tot în raza localității, pe râul Putna Mare se află Păstrăvăria Valea Putnei înființată în anul 1890 la sugestia regelui Carol I, cu scopul de a repopula râurile de munte. Inițial au fost construite 15
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul Repede în depresiunea Vad-Borod și lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad), fondul forestier și fondul cinegetic. Din albia râurilor sunt utilizate în industria materialelor de construcții pietrișurile și nisipurile.
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
ecuatorială, în anul 1936 în Kenya, iar în 1938 în Tanganika. Fiind un bun observator al naturii, un excelent cunoscător al vieții speciilor de vânat și un pasionat vânător, a adunat în decursul timpului o foarte valoroasă colecție de trofee cinegetice, însumând peste 1000 de piese, și a scris o serie de cărți de referință în domeniul cinegeticii, în special reprezentând zona Carpaților. În anul 1963 au fost donate Muzeului Brukenthal din Sibiu cele peste 1000 de trofee cinegetice din colecția
August von Spiess () [Corola-website/Science/309518_a_310847]
-
de trofee cinegetice, însumând peste 1000 de piese, și a scris o serie de cărți de referință în domeniul cinegeticii, în special reprezentând zona Carpaților. În anul 1963 au fost donate Muzeului Brukenthal din Sibiu cele peste 1000 de trofee cinegetice din colecția sa. Cu piesele donate, în anul 1966 a fost deschis "Muzeul de vânătoare "August von Spiess"", găzduit în reședința Von Spiess, donată de fiicele colonelului în acest scop. În prezent, Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare, reorganizat
August von Spiess () [Corola-website/Science/309518_a_310847]
-
timp în care s-au confruntat cu dificultăți ce li s-au părut adesea insurmontabile. Revenirea în țară a avut loc pe un traseu prin Aden, Cairo, Marea Mediterană, Marea Neagră, Constanța. Expediția aceasta în „țara somalilor" s-a soldat cu trofee cinegetice demne de pasiunea celor doi vînători. D.G.C. a adunat un material bogat, cuprinzînd exemplare din 55 specii de plante, studiate mai tîrziu de G. Schweinfurt și G. Volkens, specialiști de renume. Multe dintre speciile colecționate de români nu mai fuseseră
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]