10,419 matches
-
Eron, Dodge și colegii lor au preferat să interogheze semenii și profesorii în studierea comportamentului agresiv la copii (e.g. Dodge et al., 1987). Într-un studiu despre efectul pedepsei părinților asupra agresivității la copii (Eron, Walder, Toigo și Lefkowitz, 1963 citat de Eron, 1994), fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru a introduce manipularea experimentală. Observația naturală. Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv la animale și copii. Patterson (1977 citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru evaluarea comportamentelor agresive la copii. După mai mulți ani de cercetare, a reușit să identifice modalitatea adecvată pentru definirea unui sistem de categorizare a comportamentului infantil. În opinia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înfurie atunci când drumul le este blocat dintr-un motiv sau altul, chiar dacă blocajul nu durează foarte mult timp. Șoferii țipă și fac gesturi ce exprimă furia. Ba mai mult, ei încep să claxoneze. Într-un studiu realizat de Baron (1976 citat de Baron et al., 1994), un șofer are nevoi de 15 secunde pentru a demara atunci când culoarea semaforului trece pe verde. Reacțiile șoferilor din spatele acestuia sunt înregistrate de către doi observatori aflați într-o mașină parcată lângă intersecție. Unul dintre observatori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a studia efectul statutului persoanei care blochează un pasaj, prezența semnelor asociate violenței și temperatura ambiantă. Validitatea unui astfel de studiu nu poate fi pusă la îndoială. Remarcile nepoliticoase, furia, gesturile obscene trădează fără echivoc natura comportamentului indivizilor. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a testat acest procedeu în laborator, cerându-le studenților (19 bărbați, 18 femei) să se imagineze în situația descrisă mai sus și să răspundă la mai multe întrebări. 67% dintre subiecți au spus că ar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții erau supuși unei frustrări sau altor tipuri de provocări și aveau dreptul să-i riposteze provocatorului prin agresiuni verbale. Această procedură mai este folosită pentru completarea fișei de observație în cazul altor tipuri de agresiuni (Berkowitz și Troccoli, 1990 citat de Berkowitz, 1993). În laborator, subiecții răspund la chestionare sau își descriu liber sentimentele pentru a exprima aversiunea față de provocator. Agresiunea verbală este măsurată în baza înregistrării comentariilor verbale făcute de subiecți cu privire la complice. Se urmărește de câte ori subiectul a atacat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu șocuri rămâne încă nerezolvată. O altă metodă folosită pentru studierea agresiunii fizice directe constă în crearea unei situații de evaluare reciprocă între subiect și complice. Mai întâi complicele evaluează subiectul, apoi subiectul evaluează complicele. În paradigma lui Berkowitz (1962 citat de Baron et al., 1994), subiecții sunt lăsați să creadă că vor evalua performanțele unui student în timp ce acesta va îndeplini o anumită sarcină. Evaluările se fac prin administrarea de șocuri (1 foarte bine, 10 foarte rău). La început complicele evaluează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cont de faptul că sarcina la care participă subiectul este prezentată ca fiind una competitivă. Diener și colegii săi au dezvoltat o procedură în timpul căreia subiectul îi poate face rău unei victime pasive (Diener, Dineen, Endersen, Beaman și Fraser, 1975 citat de Diener et al., 1976). Participanții au libertatea de a alege felul în care vor aborda o persoană (complicele experimentatorului) aflată în centrul unei camere puțin iluminate. Complicele trebuie să rămână pasiv oricare n-ar fi comportamentul subiectului. Mai multe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se dacă interpretările reacțiilor defensive (ale subiecților provocați) pot fi generalizate și în cazul reacțiilor antisociale ale indivizilor din viața reală. Berkowitz și Donnerstein (1981 citat de Berkowitz, 1993) consideră că semnificația acestor reacții pentru subiecți este aceeași, chiar dacă din punct de vedere tipologic ele nu sunt identice cu cele pe care le putem observa într-un mediu natural. Subiecții știu foarte bine ce semnifică reacțiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate cu declanșarea unui zgomot "aversiv" (2800 Hz
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot fi condamnate. Primele reflecții psihanalitice despre război explică toate manifestările acestuia în termeni de pulsiuni agresive individuale specifice ființei umane. Analiștii contemporani examinează rolul altor variabile în analiza bazelor psihologice ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983). Tipul de sport practicat pare să joace un rol important în determinarea gradului de percepție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mare de percepție a legitimității decât cei care exersează o activitate sportivă fără contact sau cu contact moderat (de exemplu, tenisul de masă, înotul, basket-ball-ul), fenomen valabil atât pentru bărbați, cât și pentru femei (Bredemeier, Weiss, Shield și Cooper, 1987 citat de Bredemeier, 1995; Silva, 1983). * De ce agresivitatea poate fi logică din punct de vedere moral? La sportivi, aprecierea morală a agresivității este un bun indicator pentru adoptarea comportamentelor agresive, cu atât mai mult cu cât aprecierea morală se asociază cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atât mai mult cu cât aprecierea morală se asociază cu percepția legitimității agresivității pentru determinarea probabilității acestui comportament. S-a demonstrat că o apreciere morală slabă corelează cu un grad înalt de percepție a legitimității agresivității (Bredemeier et al., 1987 citat de Bredemeier, 1995). În dezvoltarea sa, prin experiențe directe sau indirecte, copilul schimbă criteriile de selectare a strategiilor comportamentale pentru a face față situațiilor celor mai diverse. La sportivi, aceste schimbări pot interveni în sensul aprecierii morale a agresivității în funcție de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității în funcție de contextul social, sportiv sau altul în care individul evoluează. Unele studii arată că băieții sportivi sunt mai agresivi decât fetele și că copiii mai mari manifestă un grad mai înalt de agresivitate în comparație cu copii mai mici (Bredemeier, 1994 citat de Bredemeier, 1995). Aceleași studii nu indică în schimb nici o diferență semnificativă cu privire la aprecierea morală asociată factorilor de sex sau de vârstă. Bredemeier și Shield (1986 citat de Bredemeier, 1995) au constatat că felul în care indivizii utilizează aprecierea morală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestă un grad mai înalt de agresivitate în comparație cu copii mai mici (Bredemeier, 1994 citat de Bredemeier, 1995). Aceleași studii nu indică în schimb nici o diferență semnificativă cu privire la aprecierea morală asociată factorilor de sex sau de vârstă. Bredemeier și Shield (1986 citat de Bredemeier, 1995) au constatat că felul în care indivizii utilizează aprecierea morală în sport și în viața cotidiană se schimbă odată cu vârsta. Cercetătorii denumesc această schimbare "moralitate mutilată" (bracketed morality). Natura schimbărilor contextuale de-a lungul vieții nu este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
social, chiar dorit, spectatorul adoptă aceeași strategie comportamentală cu a jucătorilor. Există mai multe modele de referință care să permită înțelegerea agresivității spectatorilor din punct de vedere teoretic. De exemplu, procesele de învățare prezentate în cadrul teoriei învățării sociale (Bandura, 1983 citat de Bandura, 1986). Punctul de vedere propus de Bandura se bazează pe rezultatele studiilor ce indică o creștere imediată a agresivității la spectatorii care urmăresc sporturi violente (Arms et al., 1979; Turner, 1970). Din punct de vedere neo-asociaționist, activarea reacțiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1962). Indivizii cărora le-au arătat scene violente de mai multe ori și la intervale scurte au manifestat o scădere progresivă a activării fiziologice. Studiul asupra generalizării efectului desensibilizării la diferite contexte din viața reală (Linz, Donnerstein și Penrod, 1988 citat de Smith et al., 1998) arată că bărbații care priviseră 5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind mai puțin grave rănile victimei unui viol real. Cei care urmăriseră filmele apreciază atitudinile victimei mai puțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen lung În conformitate cu teoria învățării sociale (Bandura, 1971 citat de Bandura, 1986) și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron, 1986 citat de Eron, 1994), agresivitatea se învață prin experiență directă sau indirectă (semeni, părinți etc.). Conform principiului fundamental al acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și atingă obiectivele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen lung În conformitate cu teoria învățării sociale (Bandura, 1971 citat de Bandura, 1986) și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron, 1986 citat de Eron, 1994), agresivitatea se învață prin experiență directă sau indirectă (semeni, părinți etc.). Conform principiului fundamental al acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și atingă obiectivele sau să obțină recompensele pentru care a optat în prealabil. Aflat în fața
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de violență televizată asupra agresivității. În opinia lui Huesmann (1986 citat de Huesmann, 1998), comportamentul social este în mare parte controlat de scenariile achiziționate în copilărie. Scenariile, considerate a fi niște scheme cognitive simple învățate pe de rost, ghidează comportamentul în derulare. Aceste scenarii pot fi învățate, dezvoltate și ameliorate prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind de modificarea interacțiunilor copilului, devenit din ce în ce mai agresiv cu mediul său social (Huesmann, 1994 citat de Eron, 1994). Suprapunerea proceselor pe termen scurt cu a celor pe termen lung duce la o corelație pozitivă între expunerea la violența mediatizată și creșterea probabilității comportamentului agresiv. Agresivitatea sexuală și diferitele sale forme: abuzul sexual Agresivitatea sexuală este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aceste aspecte atenuante n-au fost constatate. Violatorii, în totalitate insensibili față de suferința victimei în descrierea violului, evocă cel mai adesea starea lor de activare sexuală și mai puțin normele morale împotriva acestor acte (Rice, Chaplin, Harris și Coutts, 1994 citat de Malamuth, 1998). Unii autori insistă asupra factorilor motivaționali implicați în agresivitatea sexuală. Preferința pentru un anumit tip de sexualitate a fost avansată pentru a explica comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare, în efectul diferențiat asupra activării sexuale a percepției suferinței exprimate de către victima violului (Malamuth și Brown, 1994 citat de Malamuth, 1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este foarte important. Agresiunile sexuale sunt, cel mai probabil, manifestări ale unei predispoziții agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]