10,854 matches
-
nu-l vor primi, rămânând cu preoții veniți din Rusia (preoți fugari), pe semn că mitropolitul Ambrosie nu ar fost de acord să fie miruns. Cei care l-au acceptat pe Ambrosie s-au numit credincioși de rit vechi de Fântâna Albă, iar partea cealaltă care acceptau preoții fugari s-au numit o perioadă beglopopovțî, iar azi aparțin de Ierarhia de Novozâbkov. Clasa beglopopovților încerca prin tot felul de mijloace să-l calomnieze, să-l ponegrească pe mitropolitul Ambrosie născocind tot
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
prin acordul primit de patriarhul Anthimos, care a și semnat în acest răspuns. Împăratul a primit hârtiile consulului și a emis Decretul Cancelariei Împăratului pe 3 noiembrie 1846, nr. 34987. Mitropolitul Ambrosie nu a stat multă vreme la Mănăstirea de la Fântâna Albă. La 6 ianuarie 1847, pentru prima dată a hirotonisit la rang de episcop pe preotul Kiril Timofeev, apoi pe ieromonahul Arcadie Dorofeev, devenit astfel episcopul credincioșilor din Dobrogea (Slava Rusă), iar pe Antonie pentru credincioși de rit vechi din
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
La 6 decembrie 1847, în semn de protest contra episcopului Antonie al Rusiei, la cererea energică a guvernului rus în frunte cu Împăratul Nicolae I, mitropolitul Ambrosie este calomniat de acesta în fața guvernului austriac, și este exilat pentru totdeauna de la Fântâna Albă la Zill (Austria, astăzi în Slovenia), unde a trăit sub strictă supraveghere timp de 15 ani, până la moartea sa survenită pe 30 octombrie 1863. I s-a propus eliberarea sa în schimbul revenirii în subordinea Patriarhiei Constantinopolului, dar IPS Ambrosie
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
ani, până la moartea sa survenită pe 30 octombrie 1863. I s-a propus eliberarea sa în schimbul revenirii în subordinea Patriarhiei Constantinopolului, dar IPS Ambrosie a refuzat. A fost înmormântat în cimitirul grecesc din orașul Trieste (astăzi în Italia). Mitropolia de la Fântâna Albă a înaintat în anul 1912 o cerere către autoritățile austriece pentru a permite aducerea rămășițelor pământești ale mitropolitului Ambrosie de la Trieste la Fântâna Albă. Începerea primului război mondial nu a permis realizarea acestui plan. Cu ocazia Soborului Mondial al
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
a refuzat. A fost înmormântat în cimitirul grecesc din orașul Trieste (astăzi în Italia). Mitropolia de la Fântâna Albă a înaintat în anul 1912 o cerere către autoritățile austriece pentru a permite aducerea rămășițelor pământești ale mitropolitului Ambrosie de la Trieste la Fântâna Albă. Începerea primului război mondial nu a permis realizarea acestui plan. Cu ocazia Soborului Mondial al Bisericii de Rit Vechi din septembrie 1996 de la Brăila, mitropolitul Ambrosie a fost trecut în rândul sfinților. La 3 iulie 2000, rămășițele pământești ale
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
(n. 7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș Severin - d. 20 iulie 2014) a fost un sculptor și profesor de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul "fântânilor cinetice monumentale". Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
profesor de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul "fântânilor cinetice monumentale". Începând cu 1993 a fost profesor al departamentului de sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Operele sale monumentale se găsesc în diferite orașe ale României, cele mai notabile în București, Constanța, Brăila, Drobeta-Turnu Severin și Reșița
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
mașini - cele mai puternice și mai încercate aflate atunci în București. Startul l-au luat însă numai șase, celelalte neputând porni în ziua respectivă. Cele șase trăsuri-automobile (cum mai erau încă denumite) s-au aliniat pentru start la Filaret, lângă fântâna Cantacuzino. Acești temerari au fost: Notabilitățile Giurgiului anunțate din timp prin telefon de începerea cursei și apoi de goarna ultimului jandarm, asistă la sosirea vijelioaselor mașini. Arbitrii notează: Bibescu a terminat itinerarul București-Giurgiu (63km) în 58 de minute Leonida - același
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
289 și 367. Conform Dicționarului statistic al RM, în 1994 satul avea o suprafață de 10,3 kmp, 292 de gospodării, în care locuiau 695 de oameni. Fondul locativ alcătuia 12,9 mii mp. 238 de case foloseau gazul lichefiat. Fântâni - 120. Drumuri - 18 km, incl. 12 km cu îmbrăcăminte dură. În sat mai funcționau o casă de prestări servicii, un stadion. La 1 aug. 2000 în cele 311 gospodării de aici trăiau 606 oameni. Populația beneficia de un gimnaziu, biserică
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan care apare pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sfântul Dumitru, un oarecare Iovan a descoperit în timp ce săpa o fântână, un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre, în satele din jurul Craiovei, (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia "norocos ca Iovan". Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
obraznici". Cetele de haiduci au jufuit și moșiile boierilor din jurul Craiovei și au împiedicat expediția întreprinsă de trupele otomane spre Craiova apoi spre Cozia. Haiducii se dovedeau mai puternici decît trupele austriece. 1773, Ajunul crăciunului, la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului, un oarecare Lorincz, soldat în armata imperială, amețit de aburii alcoolului, agresează verbal mai multe femei, se pare că una dintre ele ar fi avut legături cu haiducii sau cu anturajul banului. Totul degenerează într-o bătaie între soldații
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla "Tîrgul din afară". "Târgul dinlăuntru" (Mofleni) a rămas neschimbat, ca și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
citat ca exemplu filmul "Maria Mirabela" în care Gopo a încercat să exploateze structurile ascunse ale basmului " Fata babei și fata moșneagului" încercând să-i descopere "„resorturi mitice și arhetipale esențiale - cum ar fi: câinele = pământul, părul = aerul, cuptorul = focul, fântâna = apa”". Scenaristul-regizor a transformat "elementul foc" într-un licurici, "elementul aer" într-un fluture și "elementul apă" într-un broscoi. Mihnea Columbeanu consideră că meritul principal al filmului este reprezentat de farmecul celor două fetițe speculat de regizor cu naturalețe
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
a fost capturat de oamenii lui Ipsilanti pe 21 mai/2 iunie, iar, o săptămână mai târziu, în noaptea de 27-28 mai/9-10 iunie conducătorul pandurilor a fost tăiat cu săbiile după ce fusese torturat, trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Executarea lui Tudor Vladimirescu a privat revoluția de conducerea unitară de până în acel moment, iar „Adunarea norodului” a început să se dezorganizeze încet. Destrămarea armatei pandurilor nu s-a petrecut imediat, aceștia luptând separat sau în alianță cu eteriștii cu
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
cauză, se va mută și cu ultimul an de studii la "Facultatea de litere din Iași". Pentru examenul de absolvire a pregătit și cu maestrul Nottara piesa "Frații" - în care dădea replica unor colegi ce-și treceau examenul - și piesa ""Fântâna Blanduziei"", care se juca pentru producția de absolvire a promoției 1906, de elevii din ultimii ani de la clasele celor doi profesori, împreună. Examenul l-a dat pe scena "Teatrului Național București", unde pășea pentru prima dată. Alexandru Davila, ca director
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
dar Haralamb Lecca nu este de acord să rezilieze contractul spre binele ei, pentru a căpăta siguranță și încredere. La Iași, în primul an de carieră, înaintea premierei de debut " În lumea mare" de Dumas-fiul, a jucat pe Nerra din "Fântâna Blanduziei" , într-un spectacol festiv, organizat cu prilejul dezvelirii bustului lui Alecsandri, în fața Teatrului Național. În cele câteva luni ale stagiunii, din octombrie 1906 până în februarie 1907 a jucat urmatoarele roluri: Berta din ""Victimele legii"", Germaine din ""Banii"" a lui
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
o limită nordică care începe de la Merești, trece la nord de cheile Vîrghișului, îndreptîndu-se apoi spre confluența dintre rîurile Cormoș și Valea Fierarului (după Al. Roșu - Geografia Fizică a României). Spre sud culmile au înălțimi reduse (600-800 m) (vârful Pârâu Fântânii - 847 m, vârful Chingii - 815 m, vîrful Tipia Racoșului - 820 m), atingînd 900-1.000m doar către nord (vârful Ascuns - 988 m, vârful Merca - 1.002 m și vârful Dugău 1.011 m). Relieful părții vestice este format din culmi rotunjite
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
în valea Zonda. Au fost îmbuteliate între anii 1892-1995, când fabrica a fost închisă. A purtat diverse nume ca: "Venus, Mariska, Székely, Poian, Nemere" și "Cristal". Estelnic - apele minerale și mofetele nu sunt valorificate, cea mai cunoscută dintre toate este "Fântâna lui Hristos". Stațiunea Slănic-Moldova - a devenit vestită atât în țară cât și în străinătate datorită izvoarelor sale sărate-carbogazoase. Mostrele de apă minerală au câștigat multe premii internaționale (1881 Frankfurt, 1883 Viena, 1889 Paris, 1894 Budapesta etc.). Rezervația Naturală Izvorul Alb
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
ca: Munții (munceii) Inșirați, Vf. Măgura, Oala sau Gogoașa. Denumirile care scot în evidență dimensiunile formelor de relief sînt destul de semnificative: Dl. Mare, Vf. Piatra Mare, Măgura Mare etc. Unele oronime au semnificație în hidronimie (Vf. Borcuțului, Dl. Slătiniței, Dl. Fîntînii, Vf. Văii Mari) sau sînt legate de anotimpuri - loc de munte pentru oi (Vf. Tomnatec, Poiana Văcăriei). Relieful foarte complex al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
cu tălpi de stejar, în satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, județul Neamț. Complexul - cu un stil frumos echilibrat - are o casă socială cu o bibliotecă cu peste 2. 000 de volume, aghiazmatar, casă de oaspeți, un pod la intrare, fântână pictată, un monument al eroilor în stilul unui mausoleu, un parc. "Muzeul de Artă Iulia Hălăucescu" - Se află în comuna Tarcău în clădirea construită din gresie de Tarcău, a școlii gimnaziale date în folosință în 1942. Clădirea muzeului cuprinde șase
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
efectuvul său fiind de 56 exemplare (2003). Totodată în pădurile din Vestul Podișului Babadag s-a colonizat cerbul lopătar, ale cărui efective ajung la 123 exemplare între Cârjelari și Topolog și 95 exemplare la Atmagea ( migrează până aproape de Ciucurova și Fântână Mare). Mistrețul are cele mai mici efective 42 exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte și de alta a drumului Luncavița-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populațiile de șacali și vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord de lacul Razim și reprezintă unul dintre celebrele puncte fosiliere din țară, incluzând o bogată fauna de amoniți triasici, specifici domeniului alpin. Alcătuit
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Sofia este o localitate-centru de comună în raionul Drochia, Republica Moldova, situat la 8 km de centrul raional. Termenul provine din grecescul "σοφία" și se traduce prin „înțelepciune”, „abilitate”, „cunoaștere”. Denumit și „satul celor 2.000 de fântâni”, Sofia are bogate resurse de apă potabilă. Hramul satului se sărbătorește pe 28 august. Satul Sofia se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei este traversată de rîul Medveja. Pe teritoriul comunei se află mai multe iazuri și 7 izvoare naturale pe care primăria le consideră obiecte strategice, de grijă specială. 842 de fîntîni ale satului și apeductul comunal sînt sanate la timp, la fel se procedează cu izvoarele, care sunt folosite de populație în calitate de sursă de apă potabilă. Comuna este cunoscută prin parcul său “Pavlovca”, fondat în anul 1902 și numărînd peste 200
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Aceasta se infiltrează în nisip până ajunge la un strat de rocă poroasă, apoi se scurge orizontal sub deșert. Acolo unde stânca poroasă încărcată de apă se întinde aproape de suprafața deșertului, așa cum se întâmplă la Nefta, izvoare sub formă de fântâni arteziene străbat nisipul și irigă pământul. În total, mai mult de 950 ha de deșert au fost fertilizate prin intermediul fântânilor arteziene ale Neftei. În anii '60, aceste izvoare naturale au fost completate de izvoare artificiale. Imediat în nordul oazei se
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]