12,214 matches
-
coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu emoție filosofică asemănarea de familie dintre noțiunea noastră de rațiune transversală și noțiunea de antinomie transfigurată, ce aparține lui Lucian Blaga"831. Într-adevăr, putem vorbi doar de o asemănare de familie între cele două concepte. Schrag, ca toți filosofii beyond-iști, urmărește depășirea opozițiilor prin atenuare. Blaga, în schimb, asumă un drum al identității contradictorii, în care afirmarea radical-antinomică a unității ideilor opuse scoate rațiunea din cadrele logice obișnuite. Din acest punct de vedere, este destul de dificil să asimilăm rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunea din cadrele logice obișnuite. Din acest punct de vedere, este destul de dificil să asimilăm rațiunea transversală a lui Schrag cu intelectul ecstatic blagian. Dincolo de acest lucru, considerarea valorii metodei lui Blaga la această trecere dintre secole este deosebit de importantă. Filosoful român prognoza o epocă în care colaborarea dintre doctrine opuse va înlocui discordia acestora, întrerupând succesiunea de sisteme contradictorii. Chiar dacă, deocamdată, filosofii nu au urmat calea antinomiilor transfigurate, preocuparea pentru depășirea opozițiilor pare să meargă în direcția prognozei sale. 5
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecstatic blagian. Dincolo de acest lucru, considerarea valorii metodei lui Blaga la această trecere dintre secole este deosebit de importantă. Filosoful român prognoza o epocă în care colaborarea dintre doctrine opuse va înlocui discordia acestora, întrerupând succesiunea de sisteme contradictorii. Chiar dacă, deocamdată, filosofii nu au urmat calea antinomiilor transfigurate, preocuparea pentru depășirea opozițiilor pare să meargă în direcția prognozei sale. 5.3.5. Paradigma complexității Urmând drumul raționalismului deschis al lui Ferdinand Gonseth și Gaston Bachelard, continuând ideea acestora despre necesitatea unui nou
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica deductiv/identitară corespunde adevăratei realități, esenței înseși a realului 866. Acest absolutism ontologic este spart în mod iremediabil prin apariția contradicției, consideră Edgar Morin 867. Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată de către unii filosofi de-a lungul timpului (Heraclit, Nicolas de Cusa, Pascal, Kant, Hegel), la începutul secolului al XX-lea aceasta ajunge să se strecoare în chiar sanctuarul raționalității, cunoașterea științifică, mai mult, în chiar inima științei, fizica. Lucrul acesta se petrece o dată cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caracterizează limbile indo-europene și care "servesc formulării discursului comun al viziunii noastre despre lume"895. Regulile logice și uzanțele lingvistice sunt, se pare, obstacolele cele mai dificile în calea deschiderilor gândirii. "Dispozitivele noastre logico-lingvistice nu ne comandă oare, se întreabă filosoful francez, să transcriem complexitatea pluralistă și antagonistă în registre unidimensionale, garanții ale reprezentării lor clare și distincte și ale unei verbalizări funcționale?"896. Wunenburger încearcă să arate că aceste condiții nu sunt norme absolute ale inteligibilității și că trebuie să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Tom 37, nr. 1-2, București, 1993. Botez, Angela, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990. Botez, Angela, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească, București, Institutul grafic "Răsăritul", 1922. Taton, René (ed.), Istoria generală a științei, vol. III (Știința contemporană), Editura Științifică, București, 1972. Tănase, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. Tănase, Alexandru, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Teodorescu, Alexandru, Lucian Blaga și cultura populară românească, Editura Junimea, Iași, 1983. Tonoiu, Vasile, În căutarea unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească, București, Institutul grafic "Răsăritul", 1922. Taton, René (ed.), Istoria generală a științei, vol. III (Știința contemporană), Editura Științifică, București, 1972. Tănase, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. Tănase, Alexandru, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Teodorescu, Alexandru, Lucian Blaga și cultura populară românească, Editura Junimea, Iași, 1983. Tonoiu, Vasile, În căutarea unei paradigme a complexității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care conferă cuplului lor o unitate dinamică" (Solomon Marcus, Paradoxul, pp. 22-23). 24 Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 54-56. 25 Solomon Marcus, op. cit., p. 21. 26 De exemplu, dihotomia empiric-rațional a împărțit pe filosofii Greciei antice în două tabere și întreține conflictul de idei și în zilele noastre, opunând pe reprezentanții psihologiei genetice și pe cei ai psihologiei generative (Cf. Solomon Marcus, "Tipuri de înțelegere în cunoașterea contemporană", în Cartea interferențelor, Editura Științifică și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung in den Einzelwissenschaften, Athenaion Wiesbaden, 1977, pp. 109-128. 33 Antinomiile kantiene pot fi așezate în scheme de acest tip, dacă se iau în considerație și demonstrațiile pe care filosoful german le indică pentru fiecare în parte. Rezultă, în felul acesta, că asumarea unei teze implică opusul acesteia și invers, într-o circularitate de același tip cu cea din paradoxul antic al mincinosului (Cf. Marcel Chelba, "Antinomia rațiunii pure și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 61. 102 Mircea Florian, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993, p. 49. 103 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996, secțiunea intitulată "Blaga: "Eonul dogmatic"". 104 Iosif Brucăr, "Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. 105 Lucian Blaga, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977, p. 130. 106 D.D. Roșca, "Despre o istorie a inteligenței (Încercări de lărgire a noțiunii de "rațional")", în Viața Românească, anul XXIII
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990, p. 284. 724 Angela Botez, "Lucian Blaga filosof al cunoașterii și al matricilor stilistice", în Revista de filosofie, nr. 5-6, 1999, p. 258. 725 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 3, Editura Tehnică, București, 1997, p. 84. 726 Cf. Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, p. 114. 727 Cf. Abraham
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 161. 740 Vezi Ilie Pârvu, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 242-254. 741 Ibidem, pp. 245-250. 742 Anton Dumitriu, op. cit., p. 85. 743 Angela Botez, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994, p. 61. 744 Este vorba de filosofii precum empirismul constructiv al lui B. van Frassen, noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
741 Ibidem, pp. 245-250. 742 Anton Dumitriu, op. cit., p. 85. 743 Angela Botez, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994, p. 61. 744 Este vorba de filosofii precum empirismul constructiv al lui B. van Frassen, noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J. Habermas sau personalismul anomalistic al lui D. Davidson. 745 Angela Botez, op. cit., p. 62 746 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de meserie / 11 1.1.2. Conștiința ecologistă / 15 1.1.3. Constituirea eticii mediului / 18 1.1.4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu interes și deschidere numeroasele mele încercări de a găsi o cale de comunicare pe temele eticii mediului. Constantin STOENESCU Partea I Etica mediului ca proiect teoretic 1. Clarificări conceptuale 1.1. Introducere 1.1.1. De la militantismul ecologiștilor la filosofii de meserie Protejarea mediului încojurător este o temă relativ recentă în conștiința publică, la nivelul mass-media și al discursului public, chiar dacă natura ca atare nu a lipsit niciodată, de la începurile culturii europene, din preocuările intelectuale, atât în privința cunoașterii ei fenomenale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consacrată Zilei Pământului, devenită ulterior tradițională în întreaga lume. Succesul acestei inițiative era semnul evident că cetățenii sunt pregătiți să-și asume un asemenea proiect public de schimbare a politicilor de dezvoltare. Din ce în ce mai mulți intelectuali, de la oamenii de știință la filosofi, se situează pe poziții critice și remarcă abordarea unilaterală dominantă în diversele politici publice, bazată exclusiv pe calcule utilitariste și de eficiență economică și propun o altă perspectivă, bazată pe luarea în considerarea a capacității de suportabilitate a planetei. Încă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Savantul se ocupă de criza mediului ambiant și prezintă în detaliu cateva cazuri de poluare a mediului. Sunt luate în considerare aspectele multiple ale problemei protejării mediului înconjurător, de la relația dintre om și ecosferă la implicațiile economice ale ecologiei 4. Filosofii încearcă delimitarea conceptuală a noii preocupări și profită de contextul social pentru a asigura o legitimitate teoretică rapidă pentru noul tip de discurs. Pe fondul dezbaterilor privind unele consecințe catastrofale ale influențelor antropice asupra mediului înconjurător, în anul 1970 a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noua lor situare teoretică și sensibilă față de natură. 1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar fi Environmental Ethics, apărută începând din anul 1974, au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar fi Environmental Ethics, apărută începând din anul 1974, au loc congrese, filosofii își asumă în mod explicit preocuparea pentru mediul înconjurător, putem vorbi deja despre clasici ai domeniului precum Aldo Leopold, istoricii au început să facă istoria domeniului, s-au înființat catedre universitare, iar editurile propun în serie apariții în domeniu și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]