10,713 matches
-
Publică, la Plon, piesa "Croissez et multipliez". În 1956 ține o serie de conferințe în Canada. Îi este decernat Premiul Goethe. 1957 : conferințe în Japonia. În 1958 apare piesa "La Dimension Florestan" la Plon. Publică "Théâtre et Religion". Opera sa filosofică, dramatică și critică se întregește, astfel, printr-o sinteză teatrologică. Apare, la Flammarion, "Présence et Immortalité" (volum reeditat în colecția „10x18”, la Plon, 1968). În 1961 susține o serie de conferințe, „William James Lectures” la Universitatea Harvard (S.U.A.). În 1962
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
scrie chiar, în ultima lui carte, că dezbaterea dintre Quine și criticii săi nu a mai avansat din 1974, anul publicării unui simpozion despre "Word and Object"!) Poate cea mai mare influență însă a avut-o Quine în promovarea naturalismului filosofic. Deși mulți filosofi americani de la începutul secolului trecut se declarau naturaliști, Quine a dat un suflu nou mișcării prin concentrarea pe o concepție metodologică (filosofia și științele—de la matematică și fizică până la istorie și economie—sunt continue în spectrul activităților
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
consacrate în psihologie, concluzia fiind că credința în paranormal se poate datora nu unor defecte de gândire sau anomalii psihice (cum cred psihologii mainstream) ci unor experiențe paranormale reale. În această situație eticheta de pseudoștiință este aplicată parapsihologiei din convingere filosofică și nu din rigoare științifică. Parapsihologia este subîmpărțită în două mari ramuri: Studiul parapsihologiei are suport teoretic în: În cadrul parapsihologiei se disting două mari diviziuni: 1. telepatia - transmisia la distanță a gândului ca mesaj extrasenzorial 2. clarviziunea - „ceva” de natura
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
de dragoste în alfabetul grec, preluat după alfabetul fenician, ce avea cinci vocale în plus, pentru a ușura citirea textelor, surprinzând melodia și ritmul vorbirii, al poeziei și actelor de mărfuri. Astfel, au apărut scrieri de teatru, drama și dialoguri filosofice. Grecii aveau în comun cultura, religia, limba, obiceiurile, deși nu erau organizați într-un stat, ci în mai multe orașe-state.Arta, teatrul, democrația, filosofia sunt elemente ce au fost moștenite de la civilizația greacă și se manifestă și azi. Prima manifestare
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
limbii), domeniu în care a elaborat peste 30 de studii și recenzii, fiind autor al mai multor volume: În scrierile sale, cercetarea limbii, sub aspect istoric, este completată prin considerații consistente din perspectiva antropologiei culturale, precum și prin inserții ale perspectivei filosofice asupra evoluției limbii și a societății. Lucrările sale tind spre exhaustivitate. Traducător de lucrări științifice din limbile franceză și engleză (unele in coautorat). Ca filolog, a elaborat, singur sau în colaborare, următoarele ediții:
Alexandru Gafton () [Corola-website/Science/304701_a_306030]
-
experiențelor oamenilor. Szymborska vede ființele umane ca fiind subiecte ale legilor istorice și biologice inevitabile care le pun la încercare speranțele și aspirațiile. Szymborska a folosit frecvent tehnici literare că precizia ironică, paradoxul, contradicția și atenuarea, pentru a ilumină teme filosofice și obsesii. Multe dintre poemele sale vorbesc despre război și terorism. Totuși, este important de remarcat ambiguitatea poeziei sale. Deși poezia ei a fost influențată de experiențele proprii, continuă să fie relevanță în timp din punct de vedere cultural. Ea
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
A instituit și reguli foarte stricte pentru primirea străinilor/călătorilor. Istoria secretă a mongolilor raportate în cronici menționează doar că Genghis se ruga la muntele Burhan Haldun. El a fost tolerant religios și interesat de procesul de învățare a lecțiilor filosofice și morale din alte religii. Pentru a face acest lucru, el a fost consultat de călugării budiști, musulmani, creștini, misionari și chiar de către călugărul taoist, Qiu Chuji. Se spune că în tinerețea să, a întâlnit un șaman care i-a
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
Giuseppe Ricciardi, la Napoli, în 1869, destinat să se opună convocat de Pius al IX-lea care proclama infailibitatea pontificală. Această mișcare a primit susținerea lui Edgar Quinet, a lui Victor Hugo și a lui Claude Louis Michelet, secretarul Societății filosofice din Berlin. Ca o anecdotă, ura sa față de papă și față de cler era ilustrată de numele pe care Garibaldi l-a dat măgarului său, "Pionono", și de faptul că vorbea despre papă folosind expresia „un metru cub de bălegar”. Puterea
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Leyritz, era fiica unui ofițer din Vârșeț. A urmat școala primară la Lugoj, dar în anul 1818 familia Preyer a părăsit Lugojul. Se știe că Johann a fost, puțin timp, elev al Gimnaziului piariștilor din Timișoara, Urmează în continuare Liceul Filosofic din Seghedin, iar în anul 1824 va absolvi Facultatea de Drept la Bratislava. În anul 1828 își va lua diploma de avocat la Pesta. În 1830 se căsătorește cu Josepha Noseda, fiica unui farmacist din Timișoara, cu care va avea
Johann Nepomuk Preyer () [Corola-website/Science/303540_a_304869]
-
a durat din anul 500 î.Hr. până în anul 401 î.Hr.. Acest secol a văzut începutul unei perioade de strălucire filosofice între civilizațiile occidentale, în special cea grecească. Filosofia greacă s-a dezvoltat în timpul secolul 5 î.Hr., stabilind ideologia vestica-Democratia. În Atena și în altă părți în Marea Mediterana, secolul 5 s-a marcat în dezvoltarea instituțiilor politice, arta, arhitectura, literatura etc.
Secolul al V-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/303546_a_304875]
-
editură de artă. A tradus mult din literatura română, din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Alexandru Ivasiuc, Constantin Noica, Ion Caraion, Marin Preda, Nicolae Breban, Laurențiu Fulga, etc. Pentru detalii amănuntite privind viața si opera lui Georg Scherg se recomandă dizertația filosofică, lucrarea de doctorat a lui Gert Ungureanu, care i-a fost student la Sibiu - „"Die Kunst ist eine Zigeunerin namens Piranda, Intertextualität und Gruppen-kommunikation in der Diktatur - die Oraliteralität in den Texten des siebenbürgischen Autors Georg Scherg"”, apărută în 1999
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
altele, a prezentat în 1872 primul proiect de lege pentru înființarea unui teatru românesc dar și petiția tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege privind înființarea unei universități în limba română, la Cluj. A scris o serie de articole filosofice: "Conștiința națională", publicat în Almanahul Societății academice „România Jună” din Viena (1883), "Problema vieții", publicat în Almanahul Societății academice „Petru Maior” din Budapesta, "Religiune și știință", publicat la Sibiu (1905) și versiunea germană la Viena (1906). A fost și pianist
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
zbuciumate de la sfârșitul Evului Mediu. În sec. al XIII-lea, în Ordinul franciscan, s-a maturizat vocația pentru studiu odată cu crearea nucleelor franciscane pe lângă cele mai ilustre universități ale vremii; un vârf de lance a acestei activități a fost opera filosofică și teologică a lui Bonaventura da Bagnoregio, care a repropus tradiția platonico-augustiniană însă într-o nouă lumină: aceea a traiectoriei spirituale a franciscanilor. În afară de distincția netă credință - rațiune, proprie lui Ioan Duns Scotus, în școala filosofică franciscană s-a înregistrat
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
activități a fost opera filosofică și teologică a lui Bonaventura da Bagnoregio, care a repropus tradiția platonico-augustiniană însă într-o nouă lumină: aceea a traiectoriei spirituale a franciscanilor. În afară de distincția netă credință - rațiune, proprie lui Ioan Duns Scotus, în școala filosofică franciscană s-a înregistrat și nominalismul lui Guglielmo Dumnezeu’Occam. În sec. al XIV-lea franciscanismul a dat viață unor nemuritoare opere artistice: de ex. bazilica Sf. Francisc din Assisi (Sacro Convento) și biserica Sf. Clara, cu tipica pictură didascalică
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
Geneza, mitul genetic sau mitul creației sunt termeni din mitologie care explică într-o manieră legendară și filosofică, amplul proces de creare a lumii. Creaționismul este, din punct de vedere științific o credință care susține că Universul a apărut prin implicarea unei forțe divine, a unei inteligențe superioare sau a unei entități incomprehensibile, abstracte. Având o vechime foarte
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
popular odată cu scrierile geografului Fan Chengda (1126-1193) și lui Su Shi, acesta din urmă a scris „eseul excursie”, cunoscut sub numele de „Consemnare din Muntele Clopotul de Piatră” în care a folosit o scriere convingătoare pentru a argumenta o perspectivă filosofică. Deși o formă timpurie de nomenclator (indice) geografic local a existat în China încă din secolul I, forma maturizată cunoscută sub numele de „Tratatul despre un loc”, sau fangzhi, a înlocuit vechiul „ghid al hărții”, sau tujing, în timpul dinastiei Song
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
condusă de Cheng Yi (1033-1107) și Zhu Xi (1130-1200). Budismul Mahayana i-a influențat pe Fan Zhongyan și Wang Anshi în conceptul universalismului etic, în timp ce metafizica budistă a avut un impact profund asupra doctrinei pre-neo-confucianiste a lui Cheng Yi. Munca filosofică a lui Cheng Yi, l-a influențat pe Zhu Xi. Deși scrierile sale nu au fost acceptate de către colegii săi contemporani, comentariile și accentul lui Zhu asupra clasicii confucianiste din cele Patru Cărți, ca un compus introductiv de învățare a
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
asigură coeziunea universului și este precum Persuasiunea ("Peitho") și Armonia ("Harmonia") de fapt identică cu Zeus. Pe lângă această "Teogonie", reconstruită în mare parte cu ajutorul resturilor papirusului de la Derveni, există și alte izvoare referitoare la cult sau la principiile etice și filosofice ale orficilor. În orășelul calabrez Vibo Valentia, numit Hipponion în antichitate, au fost găsite cele mai vechi lamele de aur cu texte orfice, datate aproximativ în anul 400 î.Hr.. Ele conțin o descriere a lumii de apoi și enumeră normele
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
precum și numeroase conexiuni între personaje, majoritatea fiind necunoscute chiar protagonștilor. "Articol principal: Motive în Lost" Există o serie de motive tematice recurente în "Lost", care de multe ori nu au un impact direct asupra narațiunii, însă extind substratul literar și filosofic al serialului. Printre acestea se numără aparițiile frecvente ale contrastului dintre alb și negru, care reflectă dualismul interior al personajelor sau al situațiilor, ochii, care apar adesea în prim-plan la începutul episoadelor, problemele familiale, care se regăsesc în viețile
LOST: Naufragiații () [Corola-website/Science/304151_a_305480]
-
ul sau Școala cinică a fost o școală filosofică greacă întemeiată în secolul V î.Hr. de Antistene , un discipol al lui Socrate.Termenul „cinism” provine de la numele locului de reuniune al discipolilor lui Antistene, gimnaziul Cynosargos. Numele, s-a mai interpretat ca fiind înrudit cu cuvântul grec "κύων / kuôn
Cinism () [Corola-website/Science/304208_a_305537]
-
pe care le citau ca exemple de dulcegării penibile. Circulînd ca populare pînă au fost publicate în volum, versurile îl dezvăluie ca pe un adevărat poet, superior Văcăreștilor. Dotat cu simțul limbii, tînguirea sa lirică e plină de o solemnitate filosofică care-l face precursor al lui Eminescu. Poet foarte delicat, evocă adesea ochii iubitei care „Năvălesc cuprinși de gene/ Săgetează din sprîncene”; ochii devin ființe care se ceartă și se dezmiardă, în jurul cărora se creează scenarii glumețe, din care nu
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
și 1938 profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din București. În 1934, devine asistent la cursul de geometrie descriptivă de la Școala Politehnică din București. Între timp studiază cursuri de filosofie și în 1938 își susține doctoratul în filosofie cu teza "Bazele filosofice ale științei" în fața unei comisii al cărei președinte a fost Constantin Rădulescu-Motru iar referent Petre P. Negulescu. În același an devine asistent la cursul de Logică de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, parcurgând succesiv funcțiile de conferențiar
Anton Dumitriu () [Corola-website/Science/304305_a_305634]
-
de obiecte șochează privitorii prin amestecul de inovație și banalitate. Instalația nu ocupă spațiul, ci îl restructurează și îl amenajează, ea lasă loc mișcării obiectelor, deplasării indivizilor, dar și circulației de idei, devenind astfel o formă de nomadism artistic și filosofic.
Instalație (artă) () [Corola-website/Science/304318_a_305647]
-
vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi). Și-a făcut toate studiile la Blaj, cele gimnaziale între (1816-1820), urmate de cele filosofice (1820-1822) și de cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 devine profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
analiza critică a politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin experiența
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]