11,064 matches
-
decadent. Permanentizarea minții (comparată cu un softwareă echivalată cu identitatea însăși a unui individ este socotită un proces independent de corp (comparat cu un hardwareă și caracteristică mai multor concretizări materiale. Pretențiile spiritualiste ale transumaniștilor, izvorâte din domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice, roboticii sau nanotehnologiei, se află în stadiu ficțional, ținând de potențialități fantastice ale unui viitor digital, tipic pentru o tematică science-fiction. La intersecția dintre știință și religie, cu toate că se situează ideologic mai aproape de un cult, decât de o cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Prin efortul de a unifica spațiile real-fizice cu cele digitale grație potențialului consensual al comunicării dintre artă și știință, Eduardo Kac practică arta biotelematică, artă în care un proces biologic este conectat rețelelor computerului și arta transgenică, artă în care ingineria genetică este utilizată pentru crearea unor ființe, în special a unor animale. Pe de o parte, utilizează potențialul teleroboticii în instalații artistice, oferind posibilitatea utilizatorilor Internetului să facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ne facă conștienți de ceea ce rămâne în mod ferm dincolo de raza noastră de întindere vizuală, dar care totuși ne afectează în mod direct (Kac, 1998, onlineă. Pentru a aplica acest deziderat artistic, robotica și rețeaua Internetului, dar și genetica și ingineria sunt aduse la un numitor comun cu scopul de a sublinia poziția fluidă și mutantă a subiectului într-o lume postumană. De pildă, în instalațiile teleprezenței/teleacțiunii și ale transgenezei, artistul intervine în procesul genetic sau în cel al comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sa și respectiv dintre vizibil și inteligibil. În legătură cu problematicile estetice, sociale sau etice ale acestui tip de artă se exprimă însuși artistul în articolul său manifest: Arta transgenică, presupun, este o nouă formă de artă bazată pe utilizarea tehnicilor de inginerie genetică pentru transferul genelor sintetice la un organism sau transferul materialului genetic natural de la o specie la alta, pentru a crea ființe vii unice. (...Ă Natura acestei noi arte este definită nu doar prin nașterea și creșterea unei noi plante
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să reflecteze asupra implicațiilor culturale și identitar-umane (ontologice, științifice, sociale, eticeă ale biotehnologiei. Imaginea-organism transgenică, implicată cultural, ca și creație obținută prin intervenția tehnologiei și integrată social și moral, leagă domeniul naturii și al biologiei de cel al științei și ingineriei genetice și de artă. Noțiunile de artă și de viață sunt suprapuse în acest context tehnocultural, spre deosebire de istoria culturală tradițională în care fuziunea acestora era considerată o denaturare a „adevăratului” înțeles al fiecăreia. Estetica (noțiune extinsă în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
condiție naturală, dimpotrivă, se „mulează” pe noul fundal tehnologic într-o extindere existențială firesc-mașinistă. Procesualizarea subiectivității devine autoreferința ființei umane mașinice în stratificările mintal-sociale ale tehnologizării. Mutațiile subiective operate de telecomunicații, de bazele de date, de inteligența artificială sau de ingineria biologică reformulează un uman care își află singurul punct de referință în propria procesualizare subiectiv-mașinică. Repoziționarea umanului în perspectiva noilor forme de emancipare subiectivă se prezintă în relație deopotrivă cu cadrul înconjurător natural și cu cel computațional, care tind să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologicul, despațializarea cu respațializarea într-o mișcare de întrepătrundere a lucrurilor, de contopire a fluidelor cu solidele sau de întrețesere a marginilor corporale. În ceea ce privește, pe de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele, mână în mână concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care progresează în locomoție, percepție și rezolvarea de probleme, de la roboții interactivi, inteligenți și comerciali sau cei utilizați în telerobotică la roboții profetizați de un Kurzweil sau un Moravec, lucrurile pot evolua în direcții necunoscute și imprevizibile. Un alt domeniu, ingineria genetică oferă promisiuni atât în crearea de noi plante, animale sau recolte, în vindecare și în extinderea calității și a ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
potrivit diverselor și echivocelor conjuncturi, priorități și imperative. Mai mult, ceea ce poate apărea într-un anumit cadru cu semnul plus al pozitivului, poate să fie inversat până la semnul minus al negativului, în același cadru sau într-altul. De pildă, dacă ingineria genetică și realitatea virtuală pot extinde capacitatea senzorială umană a plăcerii sau a mobilității, pot în același timp să sporească sentimentul durerii, al dezorientării sau al anxietății, în funcție de interesele implicate și de finalitățile prin care tehnologiile sunt utilizate. Dacă științele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de corp sau de identitate nu se dovedește operativă. Ființa umană devine o mixtură a elementelor mașinale și organice, materiale și fictive, existențiale și ideologice, într-un moment în care este relaționată, corporal și identitar, tehnologiilor cibernetice sau celor ale ingineriei genetice, tehnologii care la rândul lor sunt asimilate în natură și în corporalitate, în societate, în imagine și în ficțiune. Caracteristicile spațiului virtual, precum simularea, imersia, teleprezența, interacțiunea instantă sau „în timp real”, interfațarea sau telelocalizarea se răsfrâng în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul anilor de nepotul acestuia, Panaite Donici. Panaite Donici (1825-1905), a făcut studii de inginerie în Franța și Germania, devenind inginer. Revenit în țară, a fost numit prefect al județului Vaslui (1891 1895), apoi, plecând la București, a fost numit ministru al lucrărilor publice (1898) în guvernul condus de Dimitrie Sturza. A editat un "Calendar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu elementele de cultură și civilizație românești și universale; "un eșantion" de conviețuire pașnică interetnică; un spațiu de refugiu din calea sufocantei metropole; o atitudine pozitivă față de un anumit mod de viață; o prezență autentică, armonioasă a elementelor de urbanism, inginerie, tehnică, arhitectură și artă. TEORII ASUPRA CONSTITUIRII MUZEULUI SOCIAL Cu ocazia organizării Pavilionului României la Expoziția universală de la Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în acele timpuri. Dar, la un moment dat, trebuie să începem de undeva explicarea fenomenului prin care universul pare atât de bine organizat într-un tipar logic ce seamănă atât de mult cu matematica, încât matematica este limbajul științei și ingineriei. Odată ce am conturat planul general, trebuie să mă gândesc cum să-mi comunic ideile și opiniile mai bine. Experiența a demonstrat că nu am avut întotdeauna succes la acest capitol. În cele din urmă, mi-a fost clar că următoarele
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să rămână, în esență, tot fără răspuns. Eficiența matematicii În lucrarea sa, Wigner prezintă un mare număr de exemple de eficiență a matematicii în fizică. Permiteți-mi, totuși, să mă bazez pe propria experiență, care este mult mai apropiată de inginerie. Prima mea experiență reală în folosirea matematicii pentru a prezice lucruri în lumea reală a fost în legătură cu proiectarea bombelor atomice în cel de-al Doilea Război Mondial. Cum se face că numerele pe care le-am calculat cu atâta răbdare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
călătoare, egalizatoarele pentru linii de televiziune, stabilitatea sistemelor complexe de comunicații, blocarea apelurilor prin intermediul unui cabinet telefonic central, ca să numesc doar câteva. De dragul frumuseții, aș mai putea cita cercetarea tranzistorizată, zborul spațial și designul computerelor, dar aproape toată știința și ingineria au folosit manipulări matematice ample cu succese remarcabile. Mulți dintre dvs. cunoașteți istoria ecuațiilor lui Maxwell, cum, într-o oarecare măsură din motive de simetrie, le-a pus un anumit termen și, mai târziu, undele radio prezise de teorie au
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
condiții pentru relațiile reciproce între un număr de puncte singulare și ciclurile-limită (de exemplu, fiecare ciclu-limită trebuie să conțină cel puțin un punct singular). Rezultatele obținute (teoria Poincaré-Bendixson) au fost aplicate în următorii ani la diverse probleme din știință și inginerie, în special în teoria servomecanismelor și a proceselor de control, și, mai recent, au fost folosite drept câteva din principalele instrumente pentru formularea modelelor din biologia de dezvoltare. Extinderea acestor rezultate la mai mult de 2 variabile , , a fost intens
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
artă pot fi socotite "utile" dacă dezvoltarea lor mărește, chiar și indirect, bunăstarea materială și confortul oamenilor, dacă promovează fericirea, folosind acest cuvânt în sensul brut și cel mai comun. Astfel, medicina și fiziologia sunt folositoare deoarece alină suferința, iar ingineria este folositoare deoarece ne ajută să construim case și poduri și, astfel, să ridicăm standardul de viață (desigur, ingineria face cu adevărat rău, dar nu acesta este subiectul acum). În acest sens, puțină matematică este cu certitudine folositoare: inginerii nu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fericirea, folosind acest cuvânt în sensul brut și cel mai comun. Astfel, medicina și fiziologia sunt folositoare deoarece alină suferința, iar ingineria este folositoare deoarece ne ajută să construim case și poduri și, astfel, să ridicăm standardul de viață (desigur, ingineria face cu adevărat rău, dar nu acesta este subiectul acum). În acest sens, puțină matematică este cu certitudine folositoare: inginerii nu ar putea să-și facă treaba fără cunoștințe matematice, iar matematica a început să găsească aplicații chiar și în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
iar ingineria este folositoare deoarece ne ajută să construim case și poduri și, astfel, să ridicăm standardul de viață (desigur, ingineria face cu adevărat rău, dar nu acesta este subiectul acum). În acest sens, puțină matematică este cu certitudine folositoare: inginerii nu ar putea să-și facă treaba fără cunoștințe matematice, iar matematica a început să găsească aplicații chiar și în fiziologie. Așadar, avem o posibilă bază pentru apărarea matematicii; poate nu este cea mai bună, sau poate nici măcar nu este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și în acest caz există adesea multă confuzie, atât timp cât în mod obișnuit cele mai "frumoase" subiecte pe care le învățăm sunt și cele mai nefolositoare. Este folositor să avem suficient de mulți fiziologi și ingineri; dar atât fiziologia, cât și ingineria nu sunt studii folositoare pentru oamenii obișnuiți (bineînțeles, studierea lor poate fi apărată de pe alte paliere). Cât despre mine, nu m-am găsit niciodată în postura în care cunoștințele științifice pe care le am, în afară de cele de matematică pură, să
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
presupunere. În al doilea rând, să facă distincția între o presupunere mai rezonabilă și una mai puțin rezonabilă. Există cazuri speciale în care este mai important să-i învățăm presupunerea decât demonstrarea. Să luăm exemplul predării calculului la studenții de la inginerie. (Am o experiență îndelungată și variată a acestui fel de predare.) Inginerii au nevoie de matematică, dar destul de puțini dintre ei au un interes sănătos pentru matematică, și nu sunt antrenați să înțeleagă ε-demonstrațiile, nu au timp pentru ε-demonstrații, nu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rezonabilă și una mai puțin rezonabilă. Există cazuri speciale în care este mai important să-i învățăm presupunerea decât demonstrarea. Să luăm exemplul predării calculului la studenții de la inginerie. (Am o experiență îndelungată și variată a acestui fel de predare.) Inginerii au nevoie de matematică, dar destul de puțini dintre ei au un interes sănătos pentru matematică, și nu sunt antrenați să înțeleagă ε-demonstrațiile, nu au timp pentru ε-demonstrații, nu sunt interesați de ε-demonstrații. Să-i înveți regulile calculului ca o dogmă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rezultate incomplet demonstrate, din exemple și analogii. Apoi, nu trebuie să te rușinezi de demonstrații false, și atunci unii studenți și-ar putea aminti învățătura ta și după examen. Pe baza unei îndelungi experiențe, aș spune că studenții talentați de la inginerie sunt, de obicei, mult mai receptivi și mai recunoscători pentru un fundament plauzibil bine prezentat decât pentru demonstrațiile stricte. Spun că e de dorit să-i învățăm presupunerea, nu și că e ușor să-i învățăm asta. Nu există metode
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de activitatea grupului de la Princeton, și-au dat seama că detectaseră radiația cosmică de fond. Sunetul nu era cauzat de excrementele porumbeilor, ci reprezenta țipătul luminii din urma Big Bangului, prelungit și distorsionat într-un sâsâit șoptit. (Pentru această descoperire, inginerii Arno Penzias și Robert Wilson au primit Premiul Nobel. Fizicienii de la Princeton, dintre care merită menționați în special Bob Dicke și P.J.E. „Jim“ Peebles, nu au primit nimic - cam incorect, în opinia multor oameni de știință. Comisia Nobel are tendința
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mers bine în trecut. Vor constitui o pildă pentru toată lumea, pentru a le evita pe viitor. NOTĂ: Acest panou trebuie plasat în afara razei vizuale a clienților. +++ În întreaga istorie a omenirii, nimic nu s-a făcut cu mai multă chibzuință, inginerie, analiză, planificare și concentrare a resurselor decât programul NASA de trimitere a oamenilor în spațiu. Și, totuși în pofida celor mai bune resurse din lume avute la dispoziție, au existat accidente și decese. Chiar și cei mai buni dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]