11,656 matches
-
e o organizație subversivă. Și așa uite-i și pe ei, că au intrat la închisoare... Și-au făcut praf apărarea... Și bine-nțeles că n-au lăsat părinții să participe, au fost numai invitați din oraș, și diferite autorități... Nevastă-mea a făcut ce-a făcut și a obținut autorizația să participe la proces... A fost o tragedie, pentru că părinții n-au avut voie... I-am văzut numai în ziua de 6 decembrie, a fost o zi în care a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vedere că rămâne în Securitate da’ să divorțeze. Și n-o divorțat și o rămas cu sora lui Ilie. Și a’ mai fost acolo cu noi și Râmboiu și Voloșniuc. Voloșniuc avea soția în Ucraina, și s-o dus la nevastă-sa... și acolo l-o’ asasinat. Că nici nu știa să tacă domnule! Eu am învățat de la un coleg Sandu Munteanu, să tac, să fiu prudent... Și ce munceați în fabrică? Acolo în fabrică făceam sobe, băteam nituri la sobe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
chiuvete, am cumpărat robinete, dracu’-lacu’, înc-am mai pus ceva bani și de la mine. Și-a trecut un timp, dacă nu un an și ceva sau doi, și am zugrăvit totu-n bleu ciel, da’ frumos... Și-i zic lu’ nevastă-mea: Hai să mergem să cumpărăm și o perdea și să fie un bleu-ciel ca și ăsta... Și intrăm la Romarta, la secția cu perdele, și la un moment dat vine la mine una și zice: Ce mai faceți, dom
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-mi pe ăla care face afirmația că i-am spus eu așa ceva și pune-mă în față cu el! No. Nu, că asta am vrut să lămurim... nu știu ce... Și când avocatul meu a plecat în concediu, a predat cazul altuia. Nevastă-mea s-a dus pe la el, da’ ea nu știa de chestia cu tablou’ și cu fotomontaju’. Și el i-a spus: Doamnă, nu-i problema cu întreruperea, problema e cu tablou’ lu’ Ceaușescu și cu fotomontaju’... Și ce condamnare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și azi. Am lucrat de toate. Era Întreprinderea de Transporturi Auto, regionala întinsă pe județul Mureș, pe Harghita și o parte din Covasna. Era Regiunea Autonomă Maghiară. Era mare de tot întreprinderea... Ați reușit să vă întemeiați o familie? Da. Nevasta mea lucra tot la întreprinderea aia, funcționară. Ne-am căsătorit. Am încercat să merg la facultate de vreo 2-3 ori, am dat admitere și am reușit. Vroiam la medicină, dar medicină nu se mai putea... Am dat la științe naturale
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care o declarat din sat la fel. Și mai tot atâta e... Și cum s-a petrecut arestarea? Măi, măi, măi! N-are importanță... În 4 mai, în ’57, răream morcovii, în grădină, că aveam morcovi groși, și zic către nevastă-mea: Uite, tu, ce vis am visat azi noapte. Ce vis ai visat, măi? Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi, zic către nevastă-mea, ăsta nu e bun... Și că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că aveam morcovi groși, și zic către nevastă-mea: Uite, tu, ce vis am visat azi noapte. Ce vis ai visat, măi? Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi, zic către nevastă-mea, ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat de am servit masa, și am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și îmi întorc casa toată pe dos. M-am gândit că vor armament, aur sau altceva... Și am zis eu către ei: Eu nu mă trag din moșieri ca să am de valoare ceva în casă. O am de valoare pe nevastă-mea. Aia-i valoarea mea - încolo, egal cu zero. Ei ce o fi gândit nu știu... Și după ce termină de scotocit în orice, no, zice către mine: Vă pregătiți că o să veniți cu noi până la Baia Mare pentru o zi două
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un lucru te rog, să scrii acasă la părinți să știe că trăiesc, că n-am murit. Și am plecat acasă... Cum a fost întâlnirea cu familia? Am ajuns marțea sau miercurea, nu mai știu exact... Și dumineca zic către nevastă-mea: Auzi tu, eu mă duc în camera din față. Te rog foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am scris carte, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am scris carte, că dacă o vedea cenzura mă și băga înapoi. Când termin de scris, nevastă-mea vine în cameră. Auzi tu, eu te-am rugat un lucru, să nu vii să mă deranjezi... Ea curioasă... să-i dau cartea să o vadă. Și o citește și începe să plângă. Da’ de ce plângi? Păi dacă îmi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a decurs procesul? Procesul a fost un simulacru... A avut loc la Negru Vodă... Au venit martori ai acuzării, a venit unu’ Ganciu Dumitru, țigan geamgiu din Frâncești, Vâlcea. Era mai în vârstă ca mine, și era activist făcut... Și nevastă-sa a fost secretara ministrului învățământului, a ajuns și ea cadru universitar. Și el a încercat să-și dea doctoratul, da’ n-a putut să facă nimic, că era prostuț. Și când eram la proces vine Ganciu ăsta, securist, era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
doar și acolo, dacă ești băiat bun o duci bine... Și comandantu’ ăsta Nica Nicolae a fost și pe la Galați șăf, și a găsit o femeie pe acolo prin penitenciar, cică studentă, sau nu știu ce era, și a luat-o de nevastă... Și l-am găsit la stațiune la Covasna. Golanu’ ăla, cu pălărie de paie... era vai de capu’ lui, vai de curu’ lui. Da’ așa-i românu’... ăla trebuie omorât, tăiat gâtu’, omorât... Da’ te las să tragi concluzii și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu Hoyos, i-a spus „ne demandez pas que nous nous humilions”. Hoyos crede că „une déclaration franche et loyale, que nous regrettons des passages du message”, ar pune capăt neînțelegerii. Miniștrii vor face o redactare. Hoyos e însoțit de nevasta lui. Seara Elisabeta la teatru, eu scris mamei până la ora 11. Presa are din nou articole măgulitoare pentru noi. Vineri, 11/23 decembrie Vreme frumoasă, se dezgheață. Dimineața Rosetti, apoi Stătescu, care a primit iarăși multe depeșe de la Bălăceanu; guvernul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu cel dintâi, dar nu e menționat în nici o biografie a marelui muzicant. El ne spunea că numele îi vine de la un oraș în Spania (Avila). Era de o violență nespusă și martiriza strașnic, deși o iubea, pe biata lui nevastă. Când îl apucau nebuniile, răsturna masa cu tot serviciul, spărgând pahare, sticle, trântea ușile de tremura casa” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 26). Pentru biografia sa: G.Z. Petrescu, Viața și opera lui Carol Davila 1828-1884, Cultura Națională, București, 1929; M.Șt.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza?” (I.Creangă, p. 44) sau în vocativ: „ - Ia du-te și dumneata, moș Vasile, și dumneata, bade Ilie, și dumneata, bade Pandelachi.” (I. Creangă, p. 89), „ - Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i; că se bucură și ei de venirea mea.” (I. Creangă, p. 35) Prin intermediul relației de incidență, vocativul concretizează 18 prin conținutul lexical al substantivului și alte funcții sintactice realizate prin pronume personal de persoana a II-a: • complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mămico, Mario, Zamfiro etc. și alte câteva. Mai numeroase sunt substantivele provenite din adjective: frumoaso, urâto, netrebnico, ticăloaso etc., marcate de conotații stilistice. Majoritatea substantivelor feminine se caracterizează prin omonimia vocativului cu nominativul și acuzativul nearticulat: mamă, bunică, doamnă, femeie, nevastă, cumnată sau, mai rar, articulat cu articolul hotărât: doamna. Observații: Dezinența -o apare, în limbajul familiar, și la unele substantive masculine, proprii sau comune, terminate la singular în -a, -ă sau -ea: Tomo! Mirceo! prâsleo! Opoziția cazuală la nivel dezinențial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi / Iubirii pe pământ.” (M. Eminescu) „L-am văzut cu ochii mei și nu se poate să fi ieșit d-aici.” (I.L. Caragiale) „Își făcea Hubăr mustrări și-și dedea silința să mângâie pe nevastă-sa.” (I. Slavici) „Mă mieram eu să fi mâncat lupul iarna asta așa de în pripă.” (I. Creangă) „...Adesea cete întregi găzduiau peste noapte pe la noi, spre-a pleca înspre ziuă iar, fără ca honvezilor să li fi trecut prin minte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai blândă, când exprimă un sfat, un îndemn, o rugăminte: „Ai un oboroc? - Da cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod;” (I. Creangă) „- Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta dumitale cu copilul, iar dumneata spune că...” (I. Creangă) Deosebirile dintre diferitele nuanțe: ordin - îndemn - rugăminte etc. sunt exterioare formei modale depinzând de contextul sintactic, de prezența anumitor elemente lexico-gramaticale sau de natura intonației specifice: „- O, dulce-al nopții mele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga) „În aceste atome de spațiu și timp cât infinit!” (M. Eminescu) „Încă ce rană-i pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde nu se ie hapsâna de nevastă a lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc înghețați de frig și spărieți!” (I. Creangă) • flexiune; verbul-predicat se situează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui moarte dv. n-ați avea nici un amestec.” (P. Sălcudeanu, 183), „Să fie neagră umbra în care-oi fi pierit, Ca și când niciodată noi nu ne-am fi găsit, Ca și când anii mândri de dor ar fi deșerți.” (M. Eminescu, I, 127), „Nevasta lui Bocioacă se uita la el parcă i-ar fi fost frate, nu alta.” (I. Slavici, Mara, 264), „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea potrivit cu mărimea vinei celor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
puterea acelei mulțimi cu capetele plecate.” (E.Barbu, 168), „Ce este ratarea? Cred că este imposibilitatea organică în care se află un individ de a-și atinge țelurile, cu toate că ar avea însușirile trebuitoare.” (G. Călinescu, C.O., 23), „Și măcar că nevasta lui Honcu nu era în casă, totuși el vorbea cu dânsa, ca și cum ar fi fost de față.” (C. Hogaș, 300) Observații: Conjuncția fie că introduce concesive, dacă marchează în același timp un raport de coordonare disjunctivă: „Lacrima e tot atât de limpede
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
posomorâtă pe deasupra capetelor.” (M. Caragiale, 106) * Prin planul semantic al termenului prin care se realizează concret, atributul descriptiv relevă o însușire pe care o are sau pe care o primește la un moment dat obiectul spre care trimite termenul regent: „Nevasta patronului, mai trecută și mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe un postament de lemn, de unde pândea tot localul.” (E.Barbu, 90) În desfășurarea raportului general-particular, atributul descriptiv nu mai restrânge, din vreo perspectivă, sfera
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pipărate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp, în cele trei călcătoare uriașe alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mâna. Privește curtea, porcii, și, râcâind țărâna, cocoșii albi. Privește: sufletul meu e trist. O, Taliarh, acuma, ca și-n trecut, exist, și beau din vinul ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce albă-i e nevasta, Ileana tot nu știe decât să mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci. Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea ; ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n om vedea prin geamuri, tineri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu l vom mai bea. Ca mâne, poate s or duce boii cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de to ate; poate am să uit nevasta și vinul acru; poate... Ei, poate la ospețe nu voi mai fi monarh. - E toamnă. Bea Cotnarul din cupă, Taliarh. HORIA FURTUNĂ (n. la Focșani, la 21 iunie 1886, d. la 8 mar tie 1952 .) Fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]