10,695 matches
-
de protocol, de către o comisie care este numită de conducătorul direcției silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. ... (2) Comisia prevăzută la alin. (1) este alcătuită din: ... a) șeful ocolului silvic care administrează drumul forestier - președinte; ... b) contabilul-șef al ocolului silvic - membru; ... c) responsabilul de investiții din cadrul direcției silvice - secretar; ... d) delegatul inspectoratului teritorial de regim silvic și vânătoare - membru; ... e) pădurarul/pădurarii titulari ai cantoanelor silvice în care sunt situate drumurile forestiere - membru; ... f) primarul/primarii unității/unităților administrativ-teritoriale
NORME METODOLOGICE din 26 octombrie 2010 (*actualizate*) referitoare la criteriile şi modalităţile practice de aplicare a prevederilor Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269606_a_270935]
-
la art. 106 și art. 108-110 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice private autorizate, precum și personalul împuternicit din cadrul Jandarmeriei Române, în condițiile art. 61 din Codul de procedură penală." Articolul 91 Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României
LEGE nr. 255 din 19 iulie 2013 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261599_a_262928]
-
inclusiv subdiviziuni ale municipiilor, asociații de dezvoltare intercomunitară, instituții publice, institute de cercetaredezvoltare, unități și instituții de învățământ, organizații neguvernamentale, culte recunoscute potrivit legii, forme asociative de administrare și exploatare a terenurilor agricole sau cu vegetație forestieră, operatori economici, inclusiv ocoale silvice, asociații de proprietari, persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale. ... (4) Categoriile de beneficiari și metodologia de finanțare care prevede analiza, selectarea, aprobarea, implementarea proiectelor și/sau programelor pentru protecția mediului prevăzute la alin. (1), cu excepția
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005(*actualizată*) privind Fondul pentru mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241565_a_242894]
-
2 x 0,50 ml, șanțuri pereate - 245 ml, rigole betonate - 320 ml, podețe tubulare - 44 ml, tarlaua 21, parcela 438, vecini: N - str. Teiul Doamnei; S - teritoriul municipiului Târgoviște; E - proprietăți particulare agricole, DE 447, izlaz, U.M. Teiș; V - Ocolul Silvic Târgoviște, proprietăți particulare - pădure", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2010", coloana 5 va avea următorul cuprins: "958.436 lei", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Șotânga, conform H.C.L. nr. 73/24.10.2012
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
ai proiectului, dramaturgul și regizorul. Aș avansa chiar ideea că actorul devine, într-o anume măsură, cu proprie voință, o parte nemijlocită a însuși textului reprezentației, așa cum se prezintă acesta publicului său țintă. Ar fi aici nevoie de un scurt ocol cu privire la text. Fiindcă, neexistînd în România de azi, nici măcar după 23 de ani de postcomunism, o politică coerentă cu privire la dezvoltarea dramaturgiei (ca să nu mai spun că regimul comisionării de texte dramatice și cel al dezvoltării acestora înăuntrul instituției teatrale nici măcar
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
cât de tare mă contrazic -, faptul că n-a avut loc o schimbare radicală de paradigmă nu înseamnă că ceea ce ai făcut tu nu lasă urme. Înainte de a-ți vorbi despre aceste „urme”, dă-mi voie să fac un scurt ocol. Despre dialogul intercultural s-a vorbit mult în ultimii ani, mai ales în contextul extinderii Uniunii Europene. Astfel, s-au născut proiecte artistice care își propuneau să medieze dialogul între culturi. Doar că, de cele mai multe ori, această punere în scenă
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
În dimineața zilei de azi a anului 1889, Nellie Bly și-a început călătoria. Jules Verne nu credea că această femeie frumușică ar fi putut să facă ocolul pământului, ea singură, în mai puțin de optzeci de zile. Dar Nellie a îmbrățișat planeta în șaptezeci și două de zile, scriind între timp, cronică după cronică, despre ceea ce vedea și trăia. Aceasta nu era prima provocare pe care o
14 NOIEMBRIE. MAMA ZIARISTELOR (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296047_a_297376]
-
verbalizării, mult din ce spun este ceea ce aud despre povestea lor. Aproape teoretic. Cu un discurs pe care îl împrumută. Poate pentru că de multe ori li se cere să vorbească. Dar ei au și ei poveștile lor, care, printr-un ocol, ies la suprafață... (Lorand Maxim) La ateliere vorbim mult despre evacuare, despre un final fericit și despre cum își petrec timpul acum. Ei propun un scenariu, noi filmăm, montăm și apoi le arătăm rezultatul. Încercăm, astfel, să ajungem la ei
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
În capitolul privitor la genealogia lui Ștefan Zeletin este reluată enigmatica problemă a ascendenței sale. Mama sa Catinca Motăș, născută Chiriac, era fiica micului boier Ștefanache Chiriac din satul Ursa (la 6 km de Burdusaci), de obârșie grecească, subprefect al ocolului Zeletin. Despre originea sa maternă, Ștefan Zeletin avea să scrie: "Sângele elenic, pe care nu fără fior îl știu pulsând în vinele mele, mi-a creat sălașul sufletesc în templul uman al filozofiei romantice germane, ea însăși plămădită în spiritul
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
meu, pre cel ce sufletului meu îi este drag, l-am căutat, zadarnic, l-am tot căutat, și l-am chemat pe nume, dar tot, din păcate, în zadar. Într-astfel că am să mă scol dând prin cetate lung ocol, prin piețe și pe uliți, - eu, pre cel ce sufletului meu îi este drag, să-l aflu; dar, încă o dată, în zadar. O noapte,-n piețe și pe străzi, le-am întrebat, de el, pe străji, pe cei ce, noaptea
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și pe uliți, - eu, pre cel ce sufletului meu îi este drag, să-l aflu; dar, încă o dată, în zadar. O noapte,-n piețe și pe străzi, le-am întrebat, de el, pe străji, pe cei ce, noaptea,-i dau ocol cetății; am vorbit în gol; am iscodit, din prag în prag, Nu l-ați văzut pre cel ce drag i-e sufletului meu?" Apoi l-am fost aflat. Ci înapoi, pre cel ce sufletului meu îi este drag, nu-l
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
care este adresată regelui Poloniei, Vladislav al III-lea și înștiința că Iliaș Voievod s-a împăcat cu fratele său Ștefan, cedându-i, printre altele, și orașul Tecuci. Tot aici se vorbește despre organizarea internă a Moldovei, aici menționându-se ocoalele cu moșiile orașelor Chilia, Vaslui, Bârlad și Tecuci. Un document, care prezintă aceeași importanță, atât pentru viața economică, cât și pentru atestarea localității, este așezământul comercial din 3 iulie 1460, pe care Ștefan cel Mare îl acordă negustorilor leopolitani din
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
vetre a satului și iernile foarte reci cu temperaturi de până la -35 °C constituie un impediment major în dezvoltarea Rădăuțiului, ca și anumiți factori social-economici: ridicarea mănăstirii la statutul de reședință episcopală și localizarea în apropierea Curții Domnești și a Ocolului Bădeuți, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al așezării. Astfel, în anul 1774, Rădăuțiul număra doar 140 de case cu 132 de familii, din care doar 58 erau țărani liberi. Prima evoluție importantă și începerea urbanizării apare abia după trecerea sub
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și Meserii), Comerziellen Creditanstalt im Radautz (Creditul Comercial Rădăuți), Escomte und Sparrsverein fur Handel und Industrie im Radautz (Asociația de Scont și Economii pentru Comerț și Industrie Rădăuți), Cumulativwen Waisenmetes in Radautz (Casa de Ajutor a Orfanilor de pe lângă Judecătoria de Ocol Rădăuți), Spaar und Darlehenskassenvereines fur die Cristens de Gerichbezirkes Radautz (Societatea Casei de Economii și Împrumuturi pentru Creștinii Ocolului Judecătoresc Rădăuți) (1904) și Sparkasseder Stadtgemeinde (Casa de Economii a Orașului Rădăuți) (1908). Vocația de centru regional a orașului a început
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de Scont și Economii pentru Comerț și Industrie Rădăuți), Cumulativwen Waisenmetes in Radautz (Casa de Ajutor a Orfanilor de pe lângă Judecătoria de Ocol Rădăuți), Spaar und Darlehenskassenvereines fur die Cristens de Gerichbezirkes Radautz (Societatea Casei de Economii și Împrumuturi pentru Creștinii Ocolului Judecătoresc Rădăuți) (1904) și Sparkasseder Stadtgemeinde (Casa de Economii a Orașului Rădăuți) (1908). Vocația de centru regional a orașului a început să apară încă din perioada medievală, aici funcționând o școală mănăstirească, unde au fost redactate manuscrise de valoare, utilizate
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
determinat și progresul social și edilitar al localității. S-a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a înființat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit numeroase case de cărămidă, prăvălii, hoteluri, școli, farmacii, chiar și un cinematograf. Toate acestea îndreptățeau pe fruntașii comunei Slobozia să înainteze, în ziua de 1 martie 1909, ministrului Lucrărilor Publice un memoriu prin care solicitau
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fiind de Dragoș Vodă odată cu Principatul Moldovei”." Prima mențiune scrisă despre Câmpulung Moldovenesc și cunoscută până acum datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, "„mai jos de Câmpulung”". Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare frecvent în documentele epocii, în hrisoave și urice din vremea domnitorilor Ștefan cel Mare (1457-1504), Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517) sau Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care dăruiesc mănăstirilor munți și văi din ținutul ocolului. Între
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Câmpulung”". Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare frecvent în documentele epocii, în hrisoave și urice din vremea domnitorilor Ștefan cel Mare (1457-1504), Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517) sau Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care dăruiesc mănăstirilor munți și văi din ținutul ocolului. Între anii 1532-1537 Petru Rareș construiește pe valea râului Moldovița, la Vatra Moldoviței, o mănăstire, devenită în timp monument istoric și de artă, prin arhitectura sa și prin picturile murale. Voievodul trece prin Câmpulung Moldovenesc în anul 1541, venind din
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Petru Rareș ridică în Poiana Sihăstriei de la poalele Rarăului, o mănăstire din lemn, mutată mai târziu, după anexarea Bucovinei, dincolo de Rarău, spre Chiril, unde se află și astăzi. Dimitrie Cantemir, în opera sa „Descriptio Moldaviae”, scrisă între 1714-1716, amintește de Ocolul Câmpulungului, care constituia un fel de republică, compusă din 15 sate de pe văile Moldovei, Bistriței și Dornei, cu legi și judecătorii proprii: "„Cele ce am spus mai sus despre supușii Moldovei nu trebuie să se aplice țăranilor din trei ținuturi
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
austriece. Monumentul este un monolit în formă de columnă pătrată, de 3 metri înălțime, cu o pălărie piramidală de piatră așezată pe vârf. Pe pereții monumentului sunt gravate în limbă română veche, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Autonomia Ocolului Câmpulung rezultă din privilegiul locuitorilor din acea vreme de a-și ierna fără plată oile pe moșiile mănăstirești și boierești, din scutirile vamale pentru comerț (de exemplu taxa vinăritului), din scutirile de a da cai de olac și de-a
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de olac și de-a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării. Conținutul drepturilor, privilegiilor și scutirile de care se bucură locuitorii zonei rezultă fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii pentru locuitorii Câmpulungului. Conducerea treburilor din ocol era lăsată în seama vornicilor, vatamanilor și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
care se bucură locuitorii zonei rezultă fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii pentru locuitorii Câmpulungului. Conducerea treburilor din ocol era lăsată în seama vornicilor, vatamanilor și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
a le paște pe a oricui moșie, al șasele pentru vinul ce-l vor aduce din gios de la Odobești, să nu plătească tult sau 22 bani și jumătate pentru un vas și 12 bani starostelui, nici pârcălabului.”" Întreaga obște de ocol a Câmpulungului Moldovenesc este considerată o „cetate de drum”, menită să asigure apărarea Moldovei la trecători. Pentru acest serviciu, domnitorii țării continuă să reînnoiască la fiecare schimbare de domnie privilegiile câmpulungenilor ce asigură acea autonomie largă, echivalentă cu privilegiile unei
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
are loc în aceste locuri o luptă între oastea moldoveană și armata nobilimii transilvănene. În secolul al XVII-lea, când polonezii ocupă vremelnic nordul Moldovei, în Câmpulung își are reședința unul dintre comandanții armatei polone. În anul 1766 numărul locuitorilor ocolului se ridică la 922 de familii, dintre care 377 în Câmpulungul propriu-zis. Câmpulungenii au reușit să-și mențină drepturile, privilegiile și scutirile moștenite din vechime, până la ocuparea părții de nord a Moldovei de către austrieci, în 1774. Etapa ocupației austriece începe
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Etapa ocupației austriece începe în anul 1774, când trupele habsburgice ocupă nord-vestul Moldovei, în momentul în care armatele rusești se retrăseseră, iar Imperiul Otoman ieșise slăbit în urma războiului de șase ani (1768-1774). Între 1775 și 1918, ceea ce mai rămăsese din Ocolul Câmpulungului parcurge mai multe etape distincte: perioada de administrație militară (1775-1786), perioada încorporării părții de nord a Moldovei la cercul administrativ teritorial al Galiției (1786-1848) și perioada în care Bucovina este recunoscută ca ducat autonom al imperiului, și în care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]