10,776 matches
-
această valiză. Și fiul se grăbește să execute această judecată a tatălui, să-i dea dreptate. Karl, acest om care nu-i bun la nimic, obiect de scandal, nu va înceta să repete, pentru a preveni orice culpabilitate, aparent involuntară, rușinea sa, slăbiciunea sa și aceste tare recunoscute și proclamate de către familie. Ceea ce, bineînțeles nu va face decât să crească această culpabilitate. Astfel la Hotel Occidental el va deveni subiectul unui scandal care va provoca excluderea sa. Repetiția legii tatălui este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adevărată maladie a numelui, o patologie profundă: căutarea unui cuvânt merge până la starea de rău: În sfârșit, stăpânesc cuvântul "a stigmatiza" și fraza care merge împreună cu el, dar continui să păstrez în gură cu dezgust și cu un sentiment de rușine, ca și cum cuvintele ar fi carne crudă, carne tăiată din trupul meu (atât de mult m-a costat). În sfârșit, rostesc fraza, dar îmi rămâne o mare teroare pentru că văd că totul în mine este gata pentru o muncă poetică, că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o făcusei tu" (Lettre à son père, OC, IV, p. 850). "Noi aveam o viață prea frumoasă [...] ceea ce tu dobândiseși luptând, noi primeam din mâna ta", (Lettre à son père, OC, IV, p. 851). 551 "Eram tot timpul cufundat în rușine, fiindcă fie ascultam de ordinele tale și era rușinos de vreme ce ele erau valabile numai pentru mine, fie te sfidam și era și mai rușinos fiindcă îmi permiteam să te sfidez! Sau nu puteam să ascult fiindcă nu aveam nici forța
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fie te sfidam și era și mai rușinos fiindcă îmi permiteam să te sfidez! Sau nu puteam să ascult fiindcă nu aveam nici forța ta, nici apetitul tău, nici îndemânarea ta - și aceasta era, într-adevăr, cea mai rea dintre rușini". 552 E. Vergotte, Dette et desir, Le Seuil,1978, p. 162. 553 OC, IV, p. 232. 554 Philippe Zard, La fiction de l'Occident: Thomas Mann, Franz Kafka, Albert Cohen, PUF, 1999. 555 Vezi Gilles Deleuze și Félix Guattari, Kafka
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
p. 141. 601 Titlul este dat de editori: Verlockung im Dorf. 602 Vezi Spada, fragment, OC, II, p. 354, în care eroul se trezește cu o spadă înfiptă în spate. 603 "În sală, piciorul alunecă pe gunoaie. Mizerabilă prăvălie, o rușine pentru sat, o rușine pentru comună". 604 OC, II, p. 111. 605 OC, II, p. 139. 606 Au putut fi evocate unele apropieri cu Castelul între acest cuplu și familia Barnabe; copiii, femeia, intervenția câinelui care vine să tulbure somnul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este dat de editori: Verlockung im Dorf. 602 Vezi Spada, fragment, OC, II, p. 354, în care eroul se trezește cu o spadă înfiptă în spate. 603 "În sală, piciorul alunecă pe gunoaie. Mizerabilă prăvălie, o rușine pentru sat, o rușine pentru comună". 604 OC, II, p. 111. 605 OC, II, p. 139. 606 Au putut fi evocate unele apropieri cu Castelul între acest cuplu și familia Barnabe; copiii, femeia, intervenția câinelui care vine să tulbure somnul eroului (precum pisica în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sex. Astfel, dacă așa cum erau înghesuite în niște vagoane de vite și infestate cu păduchi se atenta la condiția lor de ființe umane, faptul că erau forțate să-și satisfacă necesitățile fiziologice în fața bărbaților atenta la demnitatea lor de femei. Rușinea, jena trăită de femei în aceste circumstanțe rămâne elementul central în cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca în cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrâni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor ulterioare, ca în cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrâni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta că ești fata sau ești băiet... Și... și când vroiam acuma, mi-e rușine să vă spun, da’ era în fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dacă luăm în considerare afirmația anterioară a lui Șimon privind credința în Dumnezeu și religia care au ajutat-o să supraviețuiască, putem afirma că acești factori au susținut-o, făcând-o mai rezistentă în fața lipsei hranei. 7. A fi femeie: rușine și vulnerabilitate în multe feluri femeile erau mai predispuse supraviețuirii acestor condiții decât bărbații. Ele puteau rezista cu mai puțină mâncare decât aceștia, erau nefumătoare și nu consumau alcool, aveau grijă de igiena corporală, puteau coase, putând astfel cârpi hainele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de igiena corporală, puteau coase, putând astfel cârpi hainele, și, în multe cazuri, erau mai puternice din punct de vedere psihologic. în alte aspecte însă, faptul că erau femei le-a făcut viața în lagăr mult mai dificilă, plină de rușine și chiar periculoasă pentru unele. Munca în mine sau la pădure era mult mai dificilă pentru femei, deși multe dintre ele erau obișnuite cu munca în ferme. Cu toate acestea, erau nevoite să se dezbrace și să se spele în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici la stânga căci te apucă amețeala, așa-i de întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar în stepă te simți mai liber decât în munți”) și, mai ales, de multe ori citim în jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am îndrăznit să uit pentr-un moment nenorocirea noastră” (p. 17), „am dansat, dar nu era distractiv, fiecare era nervos, cu gândurile lui și dansul nu era în stare să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre acasă: „Veșnic mă gândesc la «acasă». De fapt mă gândesc mai mult la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din Câmpulung”; “în fiecare zi, sculându-ne și culcându-ne, noi și alții, veșnic ne gândim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mâncarea de-acasă ne gândim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mâncat carne”; „Sunt zile în care dorul de casă e atât de chinuitor, încât aș fi în stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acasă: „Veșnic mă gândesc la «acasă». De fapt mă gândesc mai mult la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din Câmpulung”; “în fiecare zi, sculându-ne și culcându-ne, noi și alții, veșnic ne gândim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mâncarea de-acasă ne gândim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mâncat carne”; „Sunt zile în care dorul de casă e atât de chinuitor, încât aș fi în stare de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
civile”38. Propunerea nu era practică. „Averea celor plecați” devenise bun fără stăpân Încă Înainte de alungarea evreilor din casele lor, fiind Împărțită Între polițiști, jandarmi, soldați - români și germani - și vecinii lor, care au luat tot ce se putea, fără rușine, chiar și atunci când evreii Încă se mai aflau În case, cu certitudinea că nu vor fi pedepsiți și că În cele din urmă evreii vor dispărea. Ordinea publică s-a destrămat. Autoritatea centrală a Învățat destul de repede că dezordinea nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lui acuzație, că evreii din Basarabia XE "Basarabia" „au insultat și atacat” Armata română cu un an În urmă - În iunie 1940: „Dezordinele Întâmplate acum câteva zile la Iași, au pus armata și autoritățile Într’o lumină cu totul defavorabilă... Rușinea este și mai mare când soldați, din proprie inițiativă și de multe ori numai În scop de a jefui sau maltrata, atacă populația evreiască și omoară la Întâmplare, astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a supt pâinea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ce ești dumneata?» m’a Întrebat el, «eu sunt preot ortodox-român și nici o religie din lume nu aprobă ca un om să fie Îngropat de viu». Atunci subofițerul neamț mi s’a adresat Într’o românească perfectă: «să-ți fie rușine obrazului». Atunci m’am Îndârjit și i-am spus că nu plec până nu-l scot afară pe cel viu. «Ca să poți pleca mai repede Îți dau voie să-l scoți, dar să-l scoți tu șa spus neamțulț. În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fost scos din groapă, ci ar fi fost ars de viu Împreună cu ceilalți. Așa cel puțin a fost ars după ce a fost lichidat de Botez sau Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" . Preotul Teodorescu XE "Teodorescu" a mințit fără ezitare și fără rușine, creând o realitate care nu a existat la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și nici În toată România, În Încercarea de a-și ajuta prietenul, pe primarul târgului, indicat de toți ca fiind cel care a ordonat arderea și chiar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cunoscut În istoria poporului român. În aceste zile peste 8000 de bărbați, femei și copii nevinovați au fost chinuiți și apoi omorâți... În acele zile, fasciștii români, elevii lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" , rușinea neamului românesc, au ridicat din casele lor populația evreiască, au chinuit-o, Împușcat-o pe străzi și În curtea Chesturii, dar pe cei mai mulți i-a Înghesuit și plumbuit În vagoane, și pe o căldură mare, i-a plimbat de la Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de a rămâne singurul... D.O. Cum? Păi atunci, înseamnă că îl înmormântăm pe Oedip? Pentru că, am văzut ce s-a petrecut, mai nou, cu opera "Oedip", prin ultimele montări de la Opera Națională Română din București. Ultima a fost o rușine națională!... A.V. Se cuvine spus că versiunea de televiziune a operei "Oedip" de George Enescu ați realizat-o sub conducerea unuia dintre cei mai buni prieteni ai Dumneavoastră, regretatul dirijor Ion Baciu. (Emisiunea "Exclusiv 5x2", TVR Iași, 4 Noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
coregrafii francezi, coregrafii în general. Eu am avut un alt noroc, să fac parte din acest val cu care a început dansul contemporan în Franța. Când am ajuns acolo, în 1973, nu prea era mare lucru... De fapt, mi-e rușine să spun că a fost în '73, dar așa e... A.V. De ce vă e rușine? G.C. Pentru că s-a întâmplat demult! Dar în același timp, sunt foarte fericit, pentru că am asistat la multe experiențe interesante. Întâi, unul din primele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
val cu care a început dansul contemporan în Franța. Când am ajuns acolo, în 1973, nu prea era mare lucru... De fapt, mi-e rușine să spun că a fost în '73, dar așa e... A.V. De ce vă e rușine? G.C. Pentru că s-a întâmplat demult! Dar în același timp, sunt foarte fericit, pentru că am asistat la multe experiențe interesante. Întâi, unul din primele centre coregrafice naționale franceze a fost condus de mine, de Dan Nastacan și de doamna Racoviță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
culori, iar cele două șiruri ale lampadarelor curbate înaintau departe, spre vest, țesute într-un abur de lumină. Marriott era încântat de efectul produs. Era plăcut să trăiești în centrul orașului, deși fusese un timp, își aminti, când îi era rușine de asta. Ideea lui Judith de a cultiva un gard viu, izolase casa de exterior, transformând-o într-un refugiu extraordinar, chiar în inima sectorului comercial. Stând acolo la poartă, Marriott încerca o senzație plăcută de recunoștință față de Judith. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
182 Gh. Zaharescu COPIE depe ordinul Nr. 255 din 4 Iulie 1941: Dezordinile întâmplate acum câteva zile la Iași au pus armata și autoritățile într'o lumină cu totul nefavorabilă. Cu ocazia evacuării Basarabiei a fost pentru armată o adevărată rușine că s'a lăsat insultată și atacată de evrei și comuniști fără a reacționa. Rușinea este însă și mai mare când soldați izolați din proprie inițiativă și de multe ori numai în scopul de a jefui sau maltrata, atacă populația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
câteva zile la Iași au pus armata și autoritățile într'o lumină cu totul nefavorabilă. Cu ocazia evacuării Basarabiei a fost pentru armată o adevărată rușine că s'a lăsat insultată și atacată de evrei și comuniști fără a reacționa. Rușinea este însă și mai mare când soldați izolați din proprie inițiativă și de multe ori numai în scopul de a jefui sau maltrata, atacă populația evreiască și omoară la întâmplare astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vreo opt-nouă sute de mii. Nimeni nu s-a mirat că referendumul a ținut paisprezece luni - adică cei de la CNS au umblat pe la oameni un an și ceva, rugându-i să semneze niște hârtii, și până la urmă, poate și de rușine față de oamenii ăia, o mână de cetățeni au semnat. Un mare fâs a devenit o știre importantă. De jurnaliști nu mă mir. Ei au nevoie de știri de impact, iar dacă ele nu există, umflă și ei cum pot o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]