11,011 matches
-
XIX-lea. După războiul ruso-turc, 1877-1878 și Tratatul de Pace de la San Stefano din 3 martie 1878 s-a proclamat Principatul autonom al Bulgariei. Tratatul a fost însă respins de Marile Puteri, care se temeau că o țară de limbă slavă în Balcani ar fi servit interesele Rusiei. Aceasta a dus la un alt tratat de pace, Tratatul de la Berlin (1878) care a proclamat Principatul autonom bulgar. Primul prinț bulgar a fost Alexander von Battenberg. Mare parte din teritoriul Traciei a
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
-a Ungară, care a fost trimisă în Uniunea Sovietică, în 1942. Această armată a fost înfrântă total la Bătălia de la cotul Donului, soldată cu mii de morți. În legătură cu aceasta, primul ministru ungar Miklós Kállay a spus, la 23 februarie 1943: "Slavă Domnului că pierderile Armatei Ungare nu au afectat prea mult substanța națiunii maghiare, pentru că naționalitățile nemaghiare au pierdut mai multe vieți." Evreii vorbitori de limba maghiară au fost deportați de un grup "kommando" condus de Adolf Eichmann după ocuparea Ungariei
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
ca cel de-al treizecișiunulea stat al acesteia. Crearea teritoriului a fost o parte a actului politic intern al Statelor Unite numit Compromise of 1850 care căuta să păstreze echilibrul balanței puterii dintre statele care doreau/acceptau sclavia (conform formulării originare, "slave states") și cele care nu o acceptau (conform formulării originare, "free states"). Cu excepția unei zone restrânse din jurul izvoarelor râului Colorado din statul Colorado de astăzi, toată suprafața teritoriului a fost achiziționată în anul 1848 prin acordul dintre Mexic și Statele Unite
Utah (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/304168_a_305497]
-
În anul 680 o parte din ei, cu Asparuh în frunte, migrează în Balcani. Ceilalți se convertesc la islamism fondând pe Volga un stat ce va fi distrus de mongoli în 1234. Bulgarii, sub conducerea lui Asparuh, au cucerit teritorii slave și bizantine din peninsulă balcanică formând un hanat suddunărean balcanic în anul 680. Hanul Krum l-a ucis pe împăratul bizantin Nikefor și a asediat Constantinopolul, capitala Imperiului Român de Est. Cruzimea bulgarilor era cunoscută. Krum și-a făcut din
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
ucis pe împăratul bizantin Nikefor și a asediat Constantinopolul, capitala Imperiului Român de Est. Cruzimea bulgarilor era cunoscută. Krum și-a făcut din craniul lui Nikefor un pahar din care gusta vinul. Totuși populația mongola era mai putina decât cea slavă, treptat, ei au fost asimilați de slavi. În 859 hanul Boris se proclama tar și adopta creștinismul. Urmașii săi, din care se remarcă Simeon, își vor lua titlul de împărați ai Taratului Bulgar. Simeon face aceasta după bătălia de la Acheloos
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
face aceasta după bătălia de la Acheloos. În 970, ajutați de cneazul rus Sviatoslav, bizantinii conduși de Ioan Tzimiskes cuceresc partea răsăriteana a Bulgariei. Tarul bulgar Samuel unifica pe macedoneni, vlahi sud-dunăreni, greci. În 1018 Vasilios (Vasile), Împăratul Bizanțului cucerește Bulgaria slavă. În urmă bătăliei de la muntele Belașița, va lua 15OO prizonieri bulgari, scoțându-le ochii. Împăratul nu uită că hanul Krum și-a făcut pocal din țeasta lui Nikefor în 811. La sfârșitul secolul IX d.Hr, în Europa își fac
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
un alt grup etnic german, originar din nord-vestul Germaniei (de pe cursul inferior al Rinului) - Franconii. Acest grup a determinat destinul zonei, până în zilele de azi. Tot în secolul al VI-lea au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Notă predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate și germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc). În perimetrul actual al orașului Bayreuth
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
Germaniei (de pe cursul inferior al Rinului) - Franconii. Acest grup a determinat destinul zonei, până în zilele de azi. Tot în secolul al VI-lea au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Notă predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate și germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc). În perimetrul actual al orașului Bayreuth nu au existat până în secolul al XI-lea
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
secolul al VI-lea au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Notă predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate și germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc). În perimetrul actual al orașului Bayreuth nu au existat până în secolul al XI-lea așezări umane. În anul 1035 actualul cartier Seulbitz este amintit într-un document al împăratului Konrad ÎI. În 1142
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
se întăresc în această țară, „sârbismele” și „internaționalismele” fiind denunțate și respinse de lingviștii naționaliști. Se reintroduc în limba croată numeroase cuvinte mai mult sau mai puțin ieșite din uz de mai multe decenii și se creează neologisme cu bază slavă. În Serbia, tendințele puriste se manifestă în mai mică măsură. Cuvintele considerate croate sunt tratate ca împrumuturi. Deși constituția prevede că limba oficială a statului este sârba scrisă cu alfabetul chirilic, alfabetul latin se menține în folosință curentă. Totuși, Consiliul
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
alfabetului latin. Limba bosniacă devine oficială și se elaborează standardul ei. Lingviștii care caută să o diferențieze de celelalte standarde o fac mai ales recomandând sinonimele de origine turcă, arabă și persană care există în limbă pentru cuvinte de origine slavă. Constituția Muntenegrului, independent din 2006, prevede că limba oficială a țării este limba muntenegreană, având și aceasta standardul său. Acesta include trăsături proprii comune tuturor graiurilor din Muntenegru și trăsături ale limbii literaturii muntenegrene de dinaintea reformei lui Karadžić. Majoritatea vorbitorilor
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
despre cele „patru limbi urmașe ale sârbocroatei”. Alți lingviști adoptă termenul diasistem slav de centru-sud, de exemplu Svein Mønnesland, care scrie: „Limba vorbită de croați, sârbi, musulmanii din Bosnia (sau bosniaci) și muntenegreni poate fi calificată ca o singură limbă slavă, în sens lingvistic [...]. Această limbă sau "arie lingvistică" situată între limbile slovenă și bulgară/macedoneană poate fi numită slavă de centru-sud (pentru a evita termenul contestat sârbocroată)”. Juhani Nuorluoto este un alt autor care folosește acest termen. În unele instituții
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
care scrie: „Limba vorbită de croați, sârbi, musulmanii din Bosnia (sau bosniaci) și muntenegreni poate fi calificată ca o singură limbă slavă, în sens lingvistic [...]. Această limbă sau "arie lingvistică" situată între limbile slovenă și bulgară/macedoneană poate fi numită slavă de centru-sud (pentru a evita termenul contestat sârbocroată)”. Juhani Nuorluoto este un alt autor care folosește acest termen. În unele instituții, limba se predă cu denumirea a trei sau patru standarde ale sale. La Institutul Național de Limbi și Civilizații
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
limba se predă cu denumirea a trei sau patru standarde ale sale. La Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană.
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
vechi localități au fost: Pskov, Polotsk, Gnezdovo/Smolensk, Alaborg, Aldeghia/Ladoga, Holmgard/Novgorod, Beloozero, Timero/Iaroslavl, Sarskoie Gorodișce, Rostofa/Rostov, Vladimir, Muron. Parțial, dacă nu toți varegii, erau cunoscuți de asemenea sub denumirile "kylfingar" [külfingar] (în idiomul scandinav), "kolbiaghi" (în slava medievală ruso-ucraineană), "kulpingoi" (în greacă), "al-kilabiyya" (în arabă) și "kölpények" (în maghiară). În cronica lui Anonymus este menționată o căpetenie de trib cu numele "Culpun", echivalentul termenului maghiarizat "kölpény", din anturajul ducelui Arpad). Potrivit unor cercetători, termenul ar fi fost
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
("hrvatski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
("hrvatski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cel al limbii sârbe, de care în unele perioade ulterioare s-a apropiat, iar în altele s-a îndepărtat, în funcție de condițiile istorico-politice. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice, croata este o limbă flexionară în aceeași măsură ca majoritatea limbilor slave și în grad mai mare decât limba română. Numărul total al croaților este estimat la aproximativ șase milioane. Dacă despre cei din Croația și din celelalte foste republici iugoslave se poate afirma că vorbesc limba croată, nu se poate spune
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Caraș-Severin. Dialectele limbii croate se disting după forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume de lucru: "što" - "kaj" - "ča" „ce”. Prin urmare sunt trei dialecte: Există și o stratificare supradialectală după modul în care a evoluat sunetul "ĕ" din limba slavă veche, notat cu litera ѣ (numită „iat”). Pronunțarea acesteia determină în limba croată: standard se bazează pe dialectul štokavian cu pronunțare (i)jekaviană. Primele texte apar la croați în secolul al IX-lea, scrise în limba slavonă cu alfabetul glagolitic
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de rugăciuni a cneazului Hrvoje" (1404, Split din Dalmația) și prima carte de rugăciuni tipărită (1483). Croații erau singurii catolici din Europa care erau scutiți de a folosi limba latină ca limbă liturgică și alfabetul latin. În secolele XII-XV, limba slavă de sud vorbită pe teritoriul fostei Iugoslavii se diferențiază în multe graiuri, grupate în dialectele care există și astăzi: čakavian, štokavian și kajkavian. Limba croată modernă, adică doar puțin diferită de cea de astăzi, începe să se impună în secolele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Odată cu independența Croației, proclamată în 1991, se accentuează tendința de separare a limbii croate de cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz și crearea de cuvinte noi cu bază slavă. Această secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii croate. Limba croată are 32 de foneme, iar scrierea sa este în mare măsură fonemică. Literele și fonemele corespund între ele în felul următor: Observații: La unele forme
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor”, "Valja spasavati obraz grada" „Se cuvine să se salveze onoarea orașului”. În limba croată se găsesc cuvinte slave vechi din variate domenii: "svjet" „lume”, "drvo" „copac, lemn”, "jelen" „cerb”, "čovjek" „om”, "glava" „cap”, "mali" „mic”, "mjesto" „loc”, "britva" „brici”, "lov" „vânătoare”, "pepeo" „cenușă”, "orati" „a ara”, "krava" „vacă”, "tkati" „a țese”, "stol" „masă”, "prag" „prag”, "trgovati" „a târgui
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Lexicul limbii croate a fost influențat în primul rând de limbile învecinate, printre care de către limbi romanice, care au exercitat o influență mai mare asupra ei decât asupra altor limbi slave de sud. S-au păstrat cuvinte din limba dalmată (astăzi dispărută), de exemplu "tunj" „ton” (specie de pește) și "spužva" „burete”. Limba italiană a avut încă din Evul Mediu o influență mai însemnată pe litoralul Mării Adriatice și pe insule
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cuvinte turcești: "boja" „culoare”, "budala" „prost”, "bunar" „puț”, "čarapa" „ciorap”, "čelik" „oțel”, "džep" „buzunar”, "jastuk" „pernă”, "kutija" „cutie”, "majmun" „maimuță”, "pamuk" „bumbac”, "rakija" „rachiu”, "šećer" „zahăr”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a recurs la împrumuturi din alte limbi slave. Din rusă s-au preluat, de exemplu, "bodar" „viguros”, "dozvoliti" „a permite”, "sujevjerje" „superstiție”, "točan" „exact”, "vjerojatan" „probabil”. Tot în secolul al XIX-lea s-au împrumutat cuvinte din cehă, mai ales în terminologia tehnică și științifică, dintre care au
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]