10,694 matches
-
stejar chintesența sau „inima” distilatelor. După „arderea” vinurilor pe timpul procesului de dublă distilare la foc direct, alambicurile ne lasă să simțim forță și spiritul ce se ascund în fiecare picătură de distilat de vin. Peste 4.000 de butoaie de stejar adăpostesc cele mai bune distilate de vin pe durata procesului de maturare și învechire, trecând astfel testul timpului și oferindu-ne posibilitatea de a ne bucura de o rezervă de distilate de peste un milion de litri, distilate a caror calitate
Vincon Vrancea () [Corola-website/Science/315319_a_316648]
-
numărul de serie al căștii. Ghetele cu lest au rolul de a proteja picioarele scafandrului, de a micșora flotabilitatea pozitivă și de a oferi stabilitate. Sunt confecționați din tendă cu garnituri din piele, la interior au talpă din lemn de stejar, iar vârful este din alamă. De talpă sunt fixate cu șuruburi tălpile din plumb. Au șireturi și curele pentru închidere și cântăresc cca 21 kg. Cablul ombilical este alcătuit din următoarele elemente: Este utilizat de scafandru pentru tăierea parâmelor vegetale
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
monument istoric, a ars în totalitate în ziua de 26 iunie 2012. Biserica a fost adusă din Finciu în anul 1935. Prima biserică pe care au avut-o fincenii a fost construită în anul 1765 din bârne de brad și stejar, în formă de corabie, având hramul Înălțarea Domnului. Ea a stat acolo până în anul 1935 când a fost mutată in filia parohiei, Finciu-Pădure. Până la mutarea bisericii în filie pereții erau numai din bârne, iar după mutarea ei la Finciu-Pădure (Dealu
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
și pentru această Biserică și-a recăpătat recent bunul renume din străbuni. Biserică de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
cu scopul de a face față șporului natural al populației din Nadăș, care avea în 1891, de trei ori mai multe suflete decât cu un secol mai devreme. La intrarea în cimitir și la biserică există o portiță monumentala din stejar, decorată cu motive geometrice (rozete) și cu motivul vrejul vitei de vie, stilizat, dar, din păcate, cu acoperișul distrus. În 1988, biserica a fost acoperită cu tablă, pierzând astfel sub aspect estetic.
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
, comuna Mănăstireni, județul Cluj, datează din anul 1765.. Biserică are hramul „Înălțarea Domnului” și se află pe lista monumentelor istorice 2010 cu . Biserică a fost construită de Nicolai Rar la 1765; este constituită din bârne de stejar ce sunt dispuse longitudinal și blăni din lemn de brad pentru bolti și tavanul pronaosului. Pictură interioară datează de la 1774 și a fost realizată de Simion Silaghi-Sălăjeanu. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De asemenea, lăcașul deține icoane pictate
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De asemenea, lăcașul deține icoane pictate în stil bizantin în secolul al XIX-lea. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
În anul 2000 a fost construit un turn clopotniță, pe sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
(n. 16 iunie 1933, Vișeu de Sus) este un inventator român născut la Vișeu de Sus, județul Maramureș într-o familie de muncitori de pe Valea Sasului (acum Valea Stejarului). Familia sa locuia inițial pe strada 1 Mai, însă au cumpărat un teren pe Valea Stejarului. este recunoscut pentru numeroase invenții care au avut un impact favorabil prin utilitatea pe care o prezintă în ceea ce privește protejarea mediului și utilitatea acestora în
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
Vișeu de Sus) este un inventator român născut la Vișeu de Sus, județul Maramureș într-o familie de muncitori de pe Valea Sasului (acum Valea Stejarului). Familia sa locuia inițial pe strada 1 Mai, însă au cumpărat un teren pe Valea Stejarului. este recunoscut pentru numeroase invenții care au avut un impact favorabil prin utilitatea pe care o prezintă în ceea ce privește protejarea mediului și utilitatea acestora în viața cotidiană. Această atracție pentru știință și cunoașterea mediului s-a desprins încă decând era mic
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
marnă, nisipuri, luturi), acoperite de o cuvertură loes-soidală de vârstă cuaternară. La suprafață apar argilele loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri. Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se întâlnesc păduri mature de foioase (stejar, frasin, arțar, salcâm), care ocupă doar 1,2% din suprafața bazinului. Rețeaua hidrografică este dezvoltată (0,44 km/km2), fiind alcătuită din 107 râuri cu lungimea totală de 424 km, dintre care 99 au o lungime de până la 10 km
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
dimensiuni (una pe latura de sud și alte pe latura de nord, actualmente nefolosita). Pridvorul este luminat prin două ferestre mari pe latura de vest. Pridvorul este despărțit de pronaos printr-un perete masiv de piatră, străpuns de ușă de stejar care datează de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
au realizat mai multe lucrări de reparații și întreținere la biserica parohială. Între anii 1984-1986, s-au pictat în frescă pereții interiori ai lăcașului de cult, s-a înlocuit mobilierul vechi (catapeteasma, stranele ș.a.) cu unul nou din lemn de stejar și s-au adus icoane noi. În casa parohială s-a amenajat un micro-muzeu unde se află 137 de obiecte de patrimoniu (printre care și icoanele vechi pictate de zugravul rus Klladev), precum și 568 de documente în original. De asemenea
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
mănăstire de călugări până la 29 aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea „Sf. Ilie” deținea în Bucovina următoarele sate: Sfântu Ilie, cu o moară și o pădure de stejar; ½ Costâna cu pădure de stejar; ½ Milișăuți; Satu Mare cu o moară; Florinta și Gropile. În Moldova, mănăstirea deținea doar satul Hodora (reg. Hârlău). Moșiile și pădurile erau arendate mai multor persoane. Dichiul Macarie de la „Sf. Ilie”, acuzat de trădare pentru că nu
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea „Sf. Ilie” deținea în Bucovina următoarele sate: Sfântu Ilie, cu o moară și o pădure de stejar; ½ Costâna cu pădure de stejar; ½ Milișăuți; Satu Mare cu o moară; Florinta și Gropile. În Moldova, mănăstirea deținea doar satul Hodora (reg. Hârlău). Moșiile și pădurile erau arendate mai multor persoane. Dichiul Macarie de la „Sf. Ilie”, acuzat de trădare pentru că nu pomenea numele împăratului la slujbe
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Trufele sunt ciuperci comestibile clasa ascomycete din familia Tuberaceae, genul Tuber. Datorită dificultății în găsirea lor sunt numite și „diamantele pământului”, fiind foarte scumpe. Trufele se dezvoltă pe rădăcinile unor specii de arbori, cum ar fi: stejar, alun, pin, fag, dar și pe rădăcinile altor specii de arbori cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize (din limba greacă "mykes" - ciupercă și "rhiza" - rădăcină). Planta aflată în simbioză cu trufa îi conferă acesteia gustul, mirosul și
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
pantă, de tip neutru sau alcalin cu stratul gros de humus, unde sunt puține plante de adâncime, iar copacii se găsesc la distanță unul față de celălalt. Într-o ierarhie a importanței arborilor gazdă, cei mai frecvenți sunt diferitele specii de stejari, carpenul, fagul, bradul negru, precum și diferite specii de tei, alun, molid, plop și salcie. Trufele apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
T. aestivum", "T. uncinatum", "T. brumare", "T. macrosporum", "T. mesentericum", "Choirmyces Meandriformis", trufa porcească, trufa de nisip sau trufa de deșert. Se găsesc în zonele mai calde, în sud sau în vestul țării, în păduri rare de foioase, în jurul fagilor, stejarilor, preferând pantele expuse la soare. Numită și trufa albă de Transilvania este o trufă specifică climatului românesc din bazinul carpatic, în special în Ardeal. Are o culoare care imită marmura, un miros foarte puternic și poate ajunge la o greutate
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
cultivării trufelor. Experimentele cu puieți micorizați au avut loc mai întâi în Europa, apoi s-au răspândit și în alte zone ale lumii. Speciile de arbori care pot fi inseminate cu spori de trufă sunt variate. Cele mai recomandate sunt stejarul, carpenul, pinul, alunul. În secolul al XIX-lea trufele devin în Franța o ramură importantă a agriculturii. La începutul secolului XX, truficultura franceză s-a dezvoltat, volumul recoltat anual fiind de 1000 tone. Cele două războaie mondiale au dus însă
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte și de alta a curții interioare se
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
exterior fiind readus la forma originară. S-a urmărit reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare. La data de 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca idee de
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
lemnele ei s-au ridicat o casă și un grajd. Grajdul s-a păstrat până la începutul mileniului trei. Din puținele imagini cunoscute se disting exteriorul și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]