102,484 matches
-
funcționarea Curții Constituționale, republicată, formulez următoarea: CERERE DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUȚIONALĂ dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte I. Temeiul legal: 1. CONSTITUȚIA Art. 61 alin. (1) - Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Art. 76 alin. (2) - Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Partea I. II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție. La aceeași dată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție. La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în „acte sau acțiuni concrete prin
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate - în esență neconstituțională - Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
rezultat antiunionist. Demisia face mare senzație atât în țară cât și în cercurile diplomatice și a contribuit la hotărârea Puterilor Garante să anuleze alegerile falsificate. La noua consultare electorală, unde unioniștii au obținut o victorie zdrobitoare Cuza a fost ales deputat al orașului Galați. În Divanul ad-hoc, el nu a avut o activitate de prim plan; nu se considera orator și de aceea nu a luat cuvântul spre a rosti un discurs în genul celor pronunțate de Kogălniceanu. A sprijinit însă
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
În urma negocierilor cu CNAS, Societatea Națională de Medicină Familiei a dat publicității următorul comunicat: Societatea Națională de Medicină Familiei mulțumește Ministrului Sănătății și deputaților din Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților pentru sprijinul acordat în deblocarea situației privitoare la modificarea Contractului-cadru. Acest sprijin a dus la acordul verbal al CNAS în cursul întâlnirii din 17 martie a.c. de a renunța la propunerile de modificare
Societatea Națională de Medicina Familiei a câștigat în disputa cu lanțurile medicale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102217_a_103509]
-
În urma negocierilor cu CNAS, Societatea Națională de Medicină Familiei a dat publicității următorul comunicat: Societatea Națională de Medicină Familiei mulțumește Ministrului Sănătății și deputaților din Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților pentru sprijinul acordat în deblocarea situației privitoare la modificarea Contractului-cadru. Acest sprijin a dus la acordul verbal al CNAS în cursul întâlnirii din 17 martie a.c. de a renunța la propunerile de modificare, respectiv punctele 80, 85-89 și 92 din
Societatea Națională de Medicina Familiei a câștigat în disputa cu lanțurile medicale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102217_a_103509]
-
de stat la Interne era Gheorghe Tătărescu, el fiind responsabil de lichidarea bandelor. Însă, în 1944, va ajunge «tovarăș de drum»”, a declarat Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, pentru DC News. În legătură cu această acțiune, Tătărescu declara în fața parlamentarilor: „Domnilor deputați, știți ce s-a petrecut apoi și știți cu câtă grabă au intervenit Jandarmeria și Armata, cunoașteți cu toții împrejurările care au întovărășit acțiunea acestei armate, care în câteva zile a restabilit ordinea în cele câteva sate ocupate și terorizate de
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
și Armata, cunoașteți cu toții împrejurările care au întovărășit acțiunea acestei armate, care în câteva zile a restabilit ordinea în cele câteva sate ocupate și terorizate de bande...” Discursul publicat sub numele „Internaționala a III-a și Basarabia”, rostit în Adunarea Deputaților la 9 decembrie 1925, expunere amănunțită a chestiunii revoltei de la Tatar Bunar. Pentru a înțelege modul în care cele două momente istorice sunt asemănătoare, vă prezentăm modul în care s-au desfășurat evenimentele din 1924 de la Tatarbunar. Astfel, veți putea
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
de pe front, Sfatul Țării nu a avut cum face față anarhiei instalate cu puținele sale unități militare (numite cohorte) - și ele contaminate parțial de bolșevism. Ca atare, într-o primă încercare datată 8 decembrie 1918, Ion Pelivan și Vladimir Cristi, deputați atât ai Sfatului cât și membrii ai Consiliului Directorilor, au solicitat la Iași - fără succes, trupelor aliate ajutor. Cererilor repetat având același subiect, adresate de Consiliul Directorilor atât generalului Dmitri Șcerbaciov cât și generalului Henri Mathias Berthelot de a trimite
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
fost numit prefect al județului Mureș-Turda. A fost de asemenea un fruntaș al Partidului Național Român și mai apoi al Partidului Național Țărănesc. În octombrie 1927 a fost ales președinte executiv al organizației Mureș a P.N.Ț. A fost ales deputat de Mureș. A fost distins cu Ordinul „Ferdinand I”, pentru meritele sale. Este înmormântat într-o criptă din Biserica ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Ana” din Viișoara, județul Cluj, pe care a ctitorit-o. O stradă din
Ioan Vescan () [Corola-website/Science/337571_a_338900]