10,311 matches
-
dezlegare de la duhovnic. Copiii mai mici de șapte ani se pot Împărtăși fără să se spovedească, iar cei care au trecut de această vârstă trebuie să meargă Înaintea preotului pentru mărturisirea păcatelor. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Să nu Îndrăznească cineva să se apropie cu nevrednicie de preacuratul Trup al Dumnezeului tuturor, prin care existăm și trăim, prin care au fost sfărâmate porțile morții și prin care ni s-au deschis bolțile cerului, ci să ne apropiem de el cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
la Paris, mijloacele unei ordini noi: gărzile naționale. Voluntarii sunt mai numeroși decât armele luate din depozitele și arsenalele regelui. La Bordeaux, pe 29 iulie, garda burgheză se înarma liniștită chiar sub ochii comandantului militar al regelui, care nu a îndrăznit să se opună"1. Stimulați de zvonurile complotului aristocratic, noile puteri locale se unesc, formează federații, își promit sprijin reciproc "[...] nu numai sub forma supunerii comune, ci sub cea a unei voințe colective: "să fim liberi împreună, nu supuși separat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acumulau fără rușine în disprețul interesului general. Dacă examinăm consistența acțiunii publice impulsionate de Napoleon al III-lea, trebuie să-i atribuim împăratului și un spirit întreprinzător care lipsea proprietarilor și rentierilor în numele cărora vorbea. Napoleon al III-lea a îndrăznit să treacă dincolo de interesele private care frânaseră proiectele urbane ale monarhiei din Iulie. Într-o țară în care dreptul de proprietate imobiliară trecea drept piedestalul societății, el a extins, în numele salubrității publice, dispozițiile legii exproprierii pe motiv de utilitate publică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-lea muncitorii păreau să aspire la căldura unui cămin ca la o posibilitate de a se izola. Așa cum ne spune Michelle Perrot 2, trebuie să distingem între aspirațiile și revendicările muncitorilor. Cele dintâi se referă la așteptările pe care nu îndrăznesc să le afirme, celelalte se concentrează asupra scopurilor pe care speră să le atingă. Astfel, nu muncitorii s-au aflat la originea campaniilor desfășurate împotriva locuințelor mizere în secolul al XIX-lea. Problema locuințelor îi preocupă mai puțin decât cea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pronume personale de politețe. *Sugestii de lectură: Citiți Povestiri istorice, de Dumitru Almaș. Se dă textul: Iarna era în puterea ei. Peste tot numai zăpadă și într-o bună zi, mic, alb și plăpând, Ghiocelul și-a sunat clopoțelul. - Cine îndrăznește să mi se împotrivească? s-a răstit Baba-Iarna, scuturându-și cojoacele de nea și țurțurii de gheață. S-a uitat împrejur și a văzut ghiocelul. Tu erai? Dacă vreau, te îngheț la noapte! - Nu vă mâniați, Babă-Iarnă și Moș-Omăt, a
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
bruschețe și îl azvârli în mijlocul mulțimii aiurite de țărani și de trândavi ai Londrei strigând: -Cară-te, caraghiosule! Mulțimea aplaudase și izbucnise în râs; dar tânărul prinț izbucni de mânie. Cu sângele la cap, cu ochii strălucitori de indignare, strigă: - Cum îndrăznești să maltratezi, astfel, în prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile se întoarseră
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ai Londrei strigând: -Cară-te, caraghiosule! Mulțimea aplaudase și izbucnise în râs; dar tânărul prinț izbucni de mânie. Cu sângele la cap, cu ochii strălucitori de indignare, strigă: - Cum îndrăznești să maltratezi, astfel, în prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile se întoarseră în țâțâni. Micul principe — parodie — din Offal Court, se repezi, cu zdrențele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
asta? Cine ți-a adus-o? EDMUND: Nu mi-a fost adusă, milord, aici e viclenia; am găsit-o aruncată prin fereastră iatacului meu. GLOUCESTER: Recunoști caracterul ca fiind al fratelui tău? EDMUND: De-ar fi conținutul bun, milord, aș îndrăzni să jur că e-al lui; dar, așa cum se vede treaba, mi-ar plăcea să cred că nu. GLOUCESTER: E-al lui. EDMUND: It is hîș hand, my lord; but I hope hîș heart is not în the contents. GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mărturie a intențiilor lui, ați merge pe un drum mai sigur; pe cînd, dacă vă repeziți cu violența la el, necunoscîndu-i planul, s-ar face o spărtura adîncă în onoarea voastră și s-ar rupe în bucăți inima supușeniei lui. Îndrăznesc să-mi pun viața pentru el, ca a scris asta ca să-mi încerce dragostea pentru domnia voastră, și fără nici o intenție primejdioasa. GLOUCESTER: Așa crezi? EDMUND: Daca domnia voastră crede de cuviință, vă voi pune eu într-un loc de unde ne veți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Fiul și fiică ta. LEAR: Nu. KENT: Da. LEAR: Nu, spun! KENT: Eu spun da. LEAR: Nu, nu, n-ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în ce chip Ai meritat, sau ți-au impus rușinea, Fiindu-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered With mutual cunning, 'twixt Albany and Cornwall; Who have aș who have not, that their great stars Throned
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va, -i povestind De ce pervers chin și-nnebunitor Regele a se plînge are drept. Sînt nobil după naștere și sînge, Și din cunoaștere și-ncredere-ți ofer Această misiune
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dorit pe drum Poate-izbîndi. Te-ntoarce l-al meu frate; Grăbește pregătirea, condu-i oastea. Schimba-voi casei rostul: voi da furca De tors la soț. Ast slujitor cinstit Ne va fi sol. Ai s-auzi, cred, curînd Dacă-a-ndrăzni vrei pentru-al tău folos, Porunca doamnei. Poartă asta. Nu vorbi, ( Îi dă un gaj de iubire) Înclină capu. Acest sărut, dacă-ar vorbi, Ți-ar ridică tot sufletu-n văzduh: Cunoaște, si drum bun. EDMUND: Al tau în rîndurile
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Și la noi unii scriitori au disprețuit importanța unor atari «amănunte», socotind că e sub demnitatea eroilor lor, oameni de «tip nou», să se preocupe de probleme «meschine» ca locuința, îmbrăcămintea, mâncarea, salariul etc. Dar chiar atunci când un poet a îndrăznit să vorbească despre așa ceva, s-a găsit câte un critic care să-l pună imediat la punct. Așa s-a întâmplat, de pildă, de curând cu poezia Taina de Cristian Sârbu. Nu este cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atare: avem dreptul să vorbim despre perioada 1944-1949 ca despre o perioadă de cotitură în literatura noastră, doar dacă momentul trecerii spre literatura realismului socialist poate fi plasat înlăuntrul ei. Aici am ajuns tocmai la acea întrebare, la care nu îndrăznesc să dau singur răspuns: prezintă oare literatura anilor 1944-1949 în Republica Populară Română calitățile necesare pentru a fi definită ca o literatură care a pășit clar și hotărât pe drumul realismului socialist? Sunt elemente care pledează pentru un răspuns afirmativ
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mult. O să-l iubesc și mai mult. Luke și cu mine o să-l ducem oriunde e nevoie În lumea asta mare, pentru a avea parte de cel mai bun tratament posibil, și o să finanțăm cercetările din domeniu și, dacă cineva Îndrăznește măcar să se uite la copilul meu... — ... și iată și cealaltă mînă. Vocea ecografei Îmi Întrerupe gîndurile. — Cealaltă mînă? Ridic ochii, cu glasul sugrumat. — Are două mîini? — Păi... da. Ecografa pare surprinsă de reacția mea. — Uitați, le puteți vedea. Îmi arată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tăios. E o idee proastă. Deja ești la jumătatea sarcinii. Nu-ți schimbi doctorul, punct. Iain e aici. Trebuie să plec. Ne vedem mai tîrziu. Îmi Închide telefonul În nas și eu rămîn uitîndu-mă la mobil, lividă la față. Cum Îndrăznește să-mi spună la ce doctor să mă duc? Și ce-are așa de special doctorul ăsta Braine, al lui, de ține atîta la el? Îmi Îndes celularul și broșura Înapoi În geantă și m-apuc să-mi umplu coșul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
este Luke Brandon, de la Brandon Communications, și... — Așteptați puțin, doamnă Brandon. Venetia... Conversația e Întreruptă subit, glasul femeii fiind Înlocuit de o variantă mai alertă a Anotimpurilor. Doamne, fă să zică da. Te rog, fă să zică da... Aștept, abia Îndrăznind să respir. Stau lîngă un colț În care sînt expuși niște iepuri albi tricotați, cu degetele Încrucișate cît pot de tare, strîngînd În mînă toate pandantivele pentru maximă siguranță, și rugîndu-mă În tăcere zeiței Vișnu, care m-a ajutat foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Tu investești jumătate, și eu jumătate. Și vedem cine se descurcă mai bine. Nu mă pot abține să nu adaug: — Pun pariu că eu. — Aha, am Înțeles. Luke ridică din sprînceană. — Deci mă provoci la Întrecere, doamnă Brandon? — Cel care Îndrăznește cîștigă, zic relaxată, iar Luke Începe să rîdă. — Ok. Facem așa. Fiecare ia jumătate, pe care Îi poate investi În orice dorește. — S-a făcut, zic, și-i Întind mîna. Ne strîngem mîinile serioși și, chiar În acel moment, sună
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lipiți de imaginea neclară. Uite, Graham! Primul nostru nepot. Seamănă bucățică ruptă cu mama mea! — Mama ta? răspunde tata nedumerit, Înșfăcînd pozele printate din mîna ei. Ce-ai, femeie, ai orbul găinilor? — Becky, ți-am tricotat cîteva lucrușoare pentru bebeluș, Îndrăznește Janice timidă. Niște pulovărașe pentru zi... un fulărel... un set Arca lui Noe... Am făcut cîte trei din fiecare animăluț, ca să nu fie nici o problemă dacă se pierde vreunul. — Vai, Janice, ce drăguț din partea ta! spun mișcată. Nici o problemă, scumpo
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Însă Jess pare atît de entuziasmată că nu vreau s-o jignesc. — O să te ajut să faci și un portbebe, a zis ea. Dintr-o pereche de blugi vechi ai lui Luke. E foarte simplu. Ce idee bună! Îngaim. Nu Îndrăznesc să mă uit la Luke. Și mi-a mai venit o idee, spune Jess, răsucindu-se pe divan, cu fața spre mine. Nu trebuie să spui „da“ acum, dar poate te gîndești și-mi spui ce părere ai. — Așa, spun
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
țara la cale. Poate n-ar fi rău să stăm mai Încolo la un ceai sau ceva de genul ăsta. — Nu vreau. Tonul mohorît al lui Suze mă ia prin surprindere. Mă uit la ea și o văd că nu-ndrăznește să-și ridice ochii din cappuccino. Deodată, Îmi amintesc și de reacția ei acasă la ai mei, cînd am pomenit de Lulu. Aceeași Încordare pe chipul ei. — Suze, ce s-a Întîmplat, te-ai certat cu Lulu? zic prudentă. — Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Iar Lulu mă tot Întreabă dacă i-am cîntat Mozart pe vremea cînd era În burta mea, și că dacă m-am gîndit să-i pun meditator, și mă simt atît de aiurea... Mă străbate un val de mînie. Cum Îndrăznește cineva s-o facă pe Suze să se simtă aiurea? — Suze, dar ești o mamă de vis! zic. Iar Lulu e pur și simplu o vacă bălțată. Am știut asta din clipa În care am văzut-o. Nu mai sta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bodyguarzi se Încruntă, suspicios. — De ce i-a spus copilul „mama“ acestei doamne? — Pentru că... așa Îi spunem noi, Mamie, zic disperată. Tallulah-Phoebe, isteața noastră, asta e mătușica Mamie! Tanti Mama! Hai să mergem acasă acum... În drum spre ieșire, nu prea Îndrăznesc să mă uit la Suze. În difuzoare, DJ-ul tocmai spune: „Și micuța Tallulah-Phoebe a fost găsită, teafără și În siguranță...“. — Vrei să-mi spui și mie ce-a fost toată chestia asta, Bex? zice Suze Într-un final, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
văd ce ar avea În comun Janice și Jess. — O, da! Parcă ar fi fata mea, așa de apropiate sîntem. De fapt, Martin și cu mine ne-am amînat croaziera de vara viitoare, pentru eventualitatea că vom avea o... Nu Îndrăznește să mai continue. Nuntă! șoptește. Nuntă? Ok. Trebuie să vorbesc cu Jess. Acum. — Am ajuns, spune mama cînd ajungem lîngă ușă, pe care citim: VĂ RUGĂM INTRAȚI ȘI DESCĂLȚAȚI-VĂ. — Dar ce se Întîmplă exact la cursurile astea prenatale? Întreabă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]