10,440 matches
-
cetățeni cu drepturi depline, timpul necesar întrece orice limite acceptabile. Zece minute alocate fiecărui cetățean ar necesita mai mult de o sută de zile lucrătoare de cîte opt ore. Alocarea unei jumătăți de oră ar necesita aproape doi ani de întruniri constante. Tabelul 1. Prețul considerabil al democrației participative Număr de persoane Timp total necesar dacă fiecare persoană are 10 minute 30 minute minute ore zile de lucru de 8 ore minute ore zile de lucru de 8 ore 10 100
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cel Mare, reluat și amplificat, în zilele noastre, de compozitorul Gheorghe Dumitrescu în opera Ioan Vodă cel Cumplit. Prin cântecele sale, Gavriil Musicescu a fost prezent în toate manifestările patriotice și culturale ale țării. În septembrie 1877, cu prilejul marii întruniri de la Universitatea din Iași, compune un înaripat „marș eroic” intitulat Arme, arme. Sub titlul Fiii României, marșul s-a cântat la reprezentațiile de gală în cinstea căderii Plevnei. Soldaților români le-a mai închinat cântecele Moartea vitează și Oșteanul român
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după întrunirea de la Hotelul Petersburg din Iași și lansată la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la mișcarea revoluționară din Moldova. După evenimentele din 1848, Alecu Russo pleacă la Viena, călătorește prin Transilvania, asistă la adunarea populară de pe Câmpia Libertății de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teatrului Național "Vasile Alecsandri". La Teatru, fusese și Petre Roman, pe atunci președinte FSN-PD, și Victor Surdu, președintele PDAR din acea vreme, care nu a fost lăsat să vorbească de pe scenă și Mircea Druc, mai mulți lideri politici. După acea întrunire prilejuită de Unire, împreună cu Mihai Ursachi și Vasile Lupu i-am invitat pe Ion Rațiu și Corneliu Coposu la mitingul organizat de Convenția de la Iași în Piața Unirii. Liviu Antonesei: Exact! Acum, îmi amintesc și întâlnirea de la Teatrul Național și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
votat pentru ca Mihai să conducă filiala ieșeană a USR, după ce profesorul Alexandru Călinescu a plecat la Paris pentru câțiva ani. A câștigat, atunci, la mustață. Nu pot să-ți spun cu exactitate ce este Uniunea, că nu iau parte la întruniri, deși îmi plătesc anual cotizația. Nici nu mă pot retrage acum, când Nicolae Manolescu este la conducere, chiar dacă nu l-am mai întâlnit de câțiva ani... Totuși, ce mult se schimbă lumea, ce mult ne schimbăm noi! Solidaritatea intelectual-scriitoricească visată
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și Sandu Călinescu, altădată cu Tereza și Dan, iar pe la sfârșitul lui septembrie am ieșit într-o seară cu Sandu la o bere, la Pogor. A fost bine la început. Apoi, au apărut cunoștințe etc. Brrr! Cred că din cauza mitingurilor, întrunirilor și ședințelor civice și politice din anii '90, m-am cam umplut în ce privește contactele umane masive! Prefer reuniunile în grupuri mici și, mai ales, foarte mici. Sigur, nu pot evita toate evenimentele culturale sau mondene, dar selectez și eu cât
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale erau legate de probleme morale sau doctrinare întâlnite în articolele de presă. În întrunirile episcopale, s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu același nume, de la Iași329. Catolicii maghiari aveau o Academie catolică (Katholikus Akademia) a cărei reședință se afla la Cluj. Aceasta era împărțită pe trei secțiuni și avea ca scop principal organizarea de conferințe și publicarea materialelor prezentate la aceste întruniri. Ziariștii și publiciștii uniți, dar și cei de rit latin de limbă română, erau grupați într-un comitet de presă în cadrul AGRU-ului330 de la Cluj, cu sediul pe strada N. Iorga, nr. 6. Acest comitet l-a avut ca președinte pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și Iosif Frollo, precum și preotul Ioan Bălan, protopopul bisericii unite "Sf. Vasile" din București 341. La această întrunire, arhiepiscopul Netzhammer a prezentat programul special al revistei și lista colaboratorilor ei342. Monseniorul Vl. Ghika și publicistul M. Theodorian Carada au lipsit de la prima reuniune a colectivului de redacție, deși se numărau printre colaboratorii revistei. În "programul special" al publicației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de însemnată prin partea ei esențială. Și partea esențială sunteți voi, prea iubiții mei fii, voi gazetarii catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar și cu clericii ortodocși din Basarabia, unde în 1935 a înființat o filială a Editurii "Presa Bună" (la Chișinău). A participat la toate manifestările importante (atât la cele religioase, cât și la cele cu un pronunțat caracter național) precum întrunirile AGRU (Asociația Generală a Românilor Uniți) și ale ASTRU (Asociația Studenților Români Uniți). Principala sa misiune a fost "apostolatul" prin presă. Deși începutul a fost anevoios (din cauza lipsei fondurilor și a colaboratorilor), cu timpul a reușit să adune în jurul său
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale vizau chestiuni morale sau doctrinare, întâlnite în articolele de presă. La întrunirile episcopale s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, însă dintr-o perspectivă morală 1024. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea guvernului condus de Al. Marghiloman, va participa la întrunirea Sfatului Țării ținută la Chișinău, discursurile sale contribuind semnificativ la adoptarea hotărârii din 27 martie 1918, de unire a teritoriului dintre Prut și Nistru cu România. Decorat de rege, împreună cu principalii făptuitori ai evenimentului, un an mai târziu, în contextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
taină. De la prima pagină Timothy ne spune că e deja bătrân, în 1992, dar a izbutit să se întoarcă în trecut, întrucât O zi trece-n alta, însă nimic nu se pierde. Se întoarce în timp, la o sală de întruniri înălțată în 1892, pe locul unde a fost distrusă o capelă a Sectanților în 1887. E un loc de întâlnire, unde tatăl lui, mediu și vindecător, adună un mic cerc de adepți, întâmpinându-i astfel: Bine ați venit la Chemical
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
frustrați atunci când tăcerea autorului refuză să comenteze ceea ce nu înțelegem. La cinci luni după plecarea lui Tim, doi din adepții tatălui (Margaret și Stanley) vin să-l ia pe furiș înapoi la Londra. Îi spun că n-au mai fost întruniri de când a plecat el, fiindcă "a ieșit spiritul din dl. Harcombe". Însă la sosirea la vechea casă, odăile lui Clement sunt goale, iar în capitolul șase Tim are alt vis, cum că se duce la dl. Sherlock Holmes și-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri ce urmau a fi legi de interes comun pentru ambele principate. Referitor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Ciobanu, Tudor Pamfile, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea. Datorită unei vieți literare intense, în 1939 Societatea Scriitorilor din Basarabia ia o formă instituționalizată. Necesitatea constituirii ei a fost pe larg dezbătută anterior în revistele literare și în cadrul unor întruniri publice. Primul congres îl alege președinte pe Pan Halippa. Ca prim obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui front literar-cultural unit „pentru promovarea scrisului și culturii românești în Basarabia, pentru apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
pe tauri În fugă, de către tineri atleți reprezentați pe fresce, pe vase și pe sigilii. Însă asemenea spații ar fi putut fi și locuri destinate unor reprezentări sau ceremonii publice, un fel de teatre primitive și, de asemenea, sedii ale Întrunirilor publice ale unei colectivități care Își avea centrul de interes În palat. Dacă este sigur că În palat locuia „stăpânul”, rolul său religios rămâne Încă neclar și nici nu este cu putință să fie dedus cu certitudine din confruntarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Încredințate de către Zeus (Iliada, IX, 98-99); este regele suprem, basilèutatos (v. 69), dar supremația lui pare limitată la timpul acțiunii războinice, Întemeiată pe promisiunea pe care i-au făcut-o aheii În Argos Înainte de expediție (ibidem, 284-288) și condiționată de Întrunirile comune cu ceilalți „regi”. În sfârșit, când epopeea troiană va deveni un soi de mare „mit de Întemeiere” pentru civilizația greacă, acesta va fi, Împreună cu tradițiile mitice care vorbesc despre isprăvile eroilor, singurul spațiu acordat regalității. Așadar, oricare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiască sefardă să se stabilească în această regiune. Membrii ei au fost implicați aici în punerea la punct a finanțelor și au participat la întrunirile Consiliului Princiar. Erau totodată și medicii familiei princiare. Cum a ajuns prezența unei astfel de comunități evreiești relativ mică să devină o problemă majoră? Trebuie să căutăm răspunsul în Reczypoczpolita poloneză, zonă împărțită între Rusia, Austria și Prusia. Evreii o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
justificată care umpleau sala, plecînd în mijlocul tunetelor de aplauze ale publicului"96. Iorga făcea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu evenimentele și situațiile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Române de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar și detractorii recunoșteau că "dacă nu este citit, este cu siguranță ascultat". Iorga a profitat foarte mult de pe urma talentului său oratoric. Tudor Vianu considera că Iorga avea un "talent retoric par excellence"98. În anii '30
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
113. Ar fi interesant, dar dificil să descriem o zi din viața lui Iorga. Puține din zilele sale treceau fără să fi făcut ceva. Călătorea tot timpul prin țară și în afara granițelor României (a ajuns și în America), participînd la întruniri și congrese politice sau ținînd cursuri la școlile lui din Franța, de la Veneția și de la Roma. De unde-și trăgea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le obținea; motivația lui era simțul datoriei față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
glas românilor fără glas sau drepturi: țăranii"171. Iorga scotea în evidență că "Frăția" fusese fondată "întru apărarea limbii și literaturii române și a înaltelor interese ale poporului român, care trebuie considerate ca alcătuind o unică ființă spirituală"172. În timpul întrunirilor de la Iași i-a venit lui Iorga ideea fondării unui ziar care să devină purtătorul de cuvînt al noului spirit. Ziar care va apărea nu mult după aceea: "Neamul românesc". Ziarul era parțial finanțat de aristocrație: Nicolae Filipescu, Gheorghe și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga ca să preia conducerea partidului (pe care Iorga îl dizolvase odată cu intrarea României în război). Iorga a considerat acest lucru drept o "uzurpare"24. Refuza în continuare numeroasele ocazii de a ține discursuri și de a lua cuvîntul în cadrul întrunirilor, menținîndu-se obstinat în rezervă. Dar pe măsură ce situația din Austro-Ungaria evolua, lui Iorga îi venea tot mai greu să rămînă distant. În 1915, cel mai mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]