20,435 matches
-
pornesc de la faptul că nu putem stabili cu exactitate numărul de persoane deținute sau reținute și merg până la aspectele de viață cotidiană din Închisori, comportamentul angajaților sistemului, tratamentul aplicat deținuților, și exemplele pot continua. Arareori găsim În documente referiri la abuzuri sau la alte forme de presiuni la adresa deținuților și, drept urmare, dacă ne-am raporta doar la acestea când am scrie istoria acelor ani, ar rezulta că, de fapt, detenția a sute de mii de oameni nu are nimic ieșit din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
printre altele: descrierea modului de organizare și de funcționare a activului de partid, a fostei Securități, precum și a celorlalte verigi ale sistemului represiv din România; prezentarea activiștilor de partid, a ofițerilor și magistraților care lucrau În cadrul aparatului de represiune; identificarea abuzurilor și crimelor săvârșite, ordonate sau inspirate de persoanele care au ocupat diferite funcții; aducerea la cunoștința opiniei publice a crimelor, abuzurilor, instigărilor la crime În numele „luptei de clasă”, săvârșite de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sistemului represiv din România; prezentarea activiștilor de partid, a ofițerilor și magistraților care lucrau În cadrul aparatului de represiune; identificarea abuzurilor și crimelor săvârșite, ordonate sau inspirate de persoanele care au ocupat diferite funcții; aducerea la cunoștința opiniei publice a crimelor, abuzurilor, instigărilor la crime În numele „luptei de clasă”, săvârșite de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează atât la documente din arhive, cât și la mărturiile celor ce au cunoscut În mod direct sistemul represiv comunist. În aceste
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mod direct sistemul represiv comunist. În aceste condiții, În martie 2007, a demarat proiectul „Experiențe carcerale În România comunistă”, care și-a propus: realizarea de interviuri cu foști deținuți politici; publicarea unor volume de mărturii În care să fie prezentate abuzurile, torturile și tratamentele inumane aplicate „dușmanilor politici și de clasă” din perioada 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate În cadrul viitoarelor muzee pe care IICCR le va Înființa; realizarea unor studii și articole științifice, precum și a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau numai și numai elevi, numai și numai copii, n-o fost printre ei o’meni... Doar câte unul, cum o fost la noi, la Sighet, un profesor. Adică n-au fost oameni de natura proceselor tribunalelor. Toate erau niște abuzuri, niște lucruri ireale... Atâta răutate câtă a fost În stare Securitatea să pună pe spatele copiilor... Nu știu cum o putut să aibă atâta răutate... Ăștia n-au avut copii? Ăștia n-au avut familie? Ăștia n-au avut... Erau monștri care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celularul ăla la Securitate, toți mâncăm aceeași mâncare. Da’ de unde! El Îmi aduce o supă ca de acasă... „Dacă o mănânci tu pe asta să știi că e bine. Mănâncă Încet, nu te grăbi. Încet o mănânci, deocamdată nu facem abuz, Îi bine că poți să mănânci supă.” Când Îi vine iară tura, el avea grijă de mine să-mi deie mâncare de la restaurant, nu mâncare cum o fost... La restul le dădea mâncare ca la penitenciare, varză acră, de mirosea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
comunale sunt date cu totul în mâna mulțimii. Acest sistem rău și nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă, sau sunt inerte, sau dacă voiesc a exercita o acțiune proprie, atunci caută a lovi interesele cele mai legitime ale proprietății
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceasta un îndemn pentru constituirea statului unitar „daco-român“ (cuvintele incriminate au fost înlocuite apoi prin: „domnul României“); Turcia era și ea iritată de faptul că România bătea monedă cu efigia principelui Carol, semn al suzeranității statale, și cerea înlăturarea acestui „abuz“, netolerat de „puterea suzerană“ temătoare de mani festările de independență din ce în ce mai numeroase ale tânărului stat de la gurile Dunării. anul 1873 [Apele de la Văcărești. Circul Suhr. Moartea prințului Alexandru Cuza. Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul. Teatrul.] apele de la văcărești La 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și autonomia comunală. Este foarte semnificativ că pentru populația rurală programul cerea nu mai: răspândirea instrucțiunii, ușurarea dărilor și stârpirea abuzurilor, măsuri igienice pentru stăvilirea marei mortalități și o sistemă completă de ajutare, protejare și încurajare prin toate mijloacele. Nici un cuvânt despre starea economică a țăranului, nici un cuvânt despre împroprietărire. Programul cere desființarea arestului preventiv în materie de presă. La impozite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Am dat, din întîmplare, peste colecția „Ateneului” de pe anul 1968. Figurez, cu cronici, în 11 din cele 12 numere. A le reciti, după un atare interval, mi-a cerut curaj. Mă nemulțumește în acele comentarii etalarea unor „intuiții”, forma pretențioasă, abuzul neologistic, „vocea de cap”, cam stridentă, cu care-mi afirm judecățile. Sînt defecte pe care gustul meu de acum le condamnă. Azi străduința mea e de a expune calm și simplu ideile. Tînăr, l-am maimuțărit pe Călinescu, căutînd să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frizerii se amuză de clișeele limbajului oficial! Ieri, în timp ce mă tundea, Valentin îi povestea vecinului său de scaun, Mocanu, că îi merge destul de bine, „ca oricărui individ multilateral dezvoltat” ce urmează „indicațiile prețioase”. Cauza crizei acestui limbaj o constituie, desigur, abuzul de formule precum cele citate, care și-au tocit înțelesul serios și au căpătat între timp altul ironic, stimulînd tentația parodiei existentă în orice om. Mai recent, se întrebuințează în exces termenii de „autentic”, „amplu” și „elevat”. I-am numărat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
URSS, înaintea Congresului XX al PCUS. După primire, s-a plimbat cu Hrușciov și cu Voroșilov. La un moment dat, Hrușciov i-a spus lui Voroșilov: „Trebuie să-l informăm pe Enver că Stalin a făcut greșeli, că a comis abuzuri și crime”. Un stalinist fervent, Hodja i-a replicat lui Hrușciov: „Dar de ce nu i ați arătat toate astea cînd trăia?” „Pentru că ne-ar fi tăiat capetele cum tai o căpățînă de varză”. Și cum avea bastonul în mînă a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
român în 1920: „D.I. Ciser: Dați libertățile cele mai mari și cele mai largi de asociere și de întrunire (,) cuvîntului și presei. Libertățile acestea, a cuvîntului, a presei, a întrunirilor, sînt singurul remediu pentru a putea lupta și a stîrpi abuzurile, a se stîrpi bacșișurile, cointeresările, fraudele. Controlul și critica politică este (sic!) singurul mijloc să (se) facă ordine în viața publică” (v. „Cuvîntul lui Iosif Ciser din 19 iulie 1920”, în Deputații socialiști..., p. 198). Obișnuit mai degrabă cu judecățile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e corupția în straturile populației, nici dacă există vreo șansă de a-i pedepsi pe cei culpabili. Cînd se vor vedea răzbunați cei corecți? Cum ar putea fi stopat un proces de putrefacție fără intervenții dureroase în corpul social? Dezvăluirea abuzurilor e, oare, suficient de dezgustătoare pentru a opri repetarea lor? și, peste toate aceste întrebări: pe cînd articole despre mafia românească în presa noastră? *În aceeași zi, întîlnire cu Sorin Preda și cu Ion Roșu. Amîndoi nemulțumiți. Primul mi-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e inflație de jurnaliști. L-am contrazis, spunîndu-i că, la o funcționare normală a presei, chiar și unii dintre protagoniștii ei de azi ar fi colaboratori de mîna a doua și a treia. Numele lor e făcut prin repetiție și abuz. Multora din cei aflați acum în redacții le lipsesc calități ca vocația, curajul, cultura. Apoi, unii au talent de expresie, dar sînt lipsiți de o etică (o atitudine constantă care să-i facă credibili). I-am dat exemple locale, asigurîndu-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al meu și, deopotrivă, al oricui. La relectură, mă nemulțumește și, nu o dată, mă sperie. Apoi, din nesfîrșite combinații mintale, apare fraza de care sînt mulțumit, pregnantă, cu rezonanță. Mi-e de-ajuns, încetez treaba: a continua ar fi un abuz. *„ș-un cîntec e un izvor de fapte mari” (Vlahuță, „Nunquam ridendi”). Asta destul de rar însă, chiar și pe vremea lui. „Cîntecele” de azi, aproape toate, nu mai au în ele apa vie care să îndemne la așa ceva. De unde și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proprii. Că (răspuns la întrebarea „De ce se poartă așa cu dumneavoastră?”) dacă n-aș fi fost eu în redacție, escaladarea răului ar fi atins cote și mai înalte: suspiciunea, rezerva mea față de dînsul l-au mai frînat în comiterea unor abuzuri. Am dus de-a lungul a șapte ani greul confruntărilor cu el. Nu știu cît de tare mi-au șubrezit acestea sănătatea, dar neîndoielnic au lăsat urme. Și încă un lucru: expunîndu-mă, ceilalți au putut s-o ducă (ceva) mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
moș” Gogu Rădulescu ar avea următoarea deviză: „Nu refuz nimic din ceea ce-mi pică în farfurie”. Fără a fi capabili de o asemenea formulare cinică, ideea din vorbele sale e ilustrată de numeroși alți „nomenclaturiști”: cariere bazate pe oportunism, abuzuri în relațiile de serviciu etc. Inși mici poartă cu ei farfurii mari, care se transformă uneori în troace. *Cojocaru mi-a spus că Gr.V. Coban vorbea compătimitor, cu o nuanță de dispreț de traiul modest al lui I.Gr.: „Mănîncă numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
provocat”, pe stradă, la birou etc., dau drumul unei avalanșe de nemulțumiri și indignări. „Mușc”, „înțep”, „mă defulez”. Uneori, rememorînd ce și cui i-am spus, mă cuprinde o imensă jenă, convins că am comis fie o imprudență, fie un abuz, fie - mai ales - o inutilitate. Ce poate să priceapă cutare suflet poltron, care se acomodează cu orice situație, din conflictele, zbaterile, revoltele mele? și ce folos ar avea pentru mine „rețetele” lui de viață, de vreme ce regimul în care se complace
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spus că, de Îndată ce se eliberează puțin - e prins și el cu predarea primului volum al dicționarului de scriitori și cărturari al Academiei, de care răspunde la Institutul G. Călinescu - va recenza cartea dvs., cu multă plăcere. Apoi am să comit abuzul de a vă ruga să mă Înscrieți pe lista de așteptare pentru un volum din Orașul muzelor, care sunt sigură că e un adevărat tezaur de informații. Firește, și dvs. aveți un loc de frunte pe lista Sburătorului, V, ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Iași, demolată cu vreo trei săptămâni În urmă. Terenul de acolo s-a vândut cu 4 miliarde de lei! Era clădire nouă, cu etaj. Toți cărora le-am spus acest lucru, și-au făcut cruce! Se comit foarte multe abuzuri! Multă sănătate, Radu Orac 10 Fălticeni, 25.VIII.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Am fost la Iași, ca să mai umblu pe unde trebuie. Recunosc, asta Îmi place foarte mult! Aveam nevoie de o fotografie cu chipul lui ștefan cel Mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de dvs. și prin mărturiile celor de acolo. Așa a fost cum ne-ați relatat. De altfel, sunteți alături de poporul nostru și el vă este recunoscător. Nu permitem nimănui să vă ultragieze, căci, prin ceea ce faceți, apărați libertatea și stigmatizați abuzurile. Noi vă mulțumim pentru munca depusă și vă rugăm să continuați și în viitor. Poporul ascultă emisiunile dvs. și le înțelege fiecare cum dorește. Vă mulțumim încă odată în numele tuturor, considerând că suntem cu siguranță în asentimentul lor. (Un grup
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Rădăuți, 7 aprilie 1979, scrisoare difuzată la 17 iunie 1979 Stimate domnule director Noël Bernard, Vă rugăm să binevoiți a difuza prin postul dvs. de radio următorul mesaj în speranța că organele competente din țara noastră vor lua cunoștință de abuzul de putere și acțiunea de brutală discriminare religioasă de care se fac vinovate organele locale ale conducerii de stat din orașul Rădăuți, județul Suceava. Iată despre ce este vorba: încă înainte de război, în orașul Rădăuți, județul Suceava, a luat ființă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele din urmă din serviciu, fiind acum în căutarea unei ocupații adecvate stării lui de infirmitate în vreo fabrică de cherestea sau altundeva, întrucât s-au dat ordine să nu mai fie angajat ca contabil în nicio unitate din Rădăuți. Abuzul de putere a mers mai departe. Din ordinul tovarășului Cuciureanu Gheorghe s-a dispus și confiscarea a 1.200 kg de tablă albă și 4 metri cubi de cherestea, proprietatea Comunității penticostale, precum și ridicarea din contul CEC a sumei de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de dvs. și prin mărturiile celor de acolo. Așa a fost, cum ne-ați relatat. De altfel, sunteți alături de poporul nostru și el vă este recunoscător. Nu permitem nimănui să vă ultragieze, căci, prin ceea ce faceți, apărați libertatea și stigmatizați abuzurile. Noi vă mulțumim pentru munca depusă și vă rugăm să continuați și în viitor. Poporul ascultă emisiunile dvs. și le înțelege fiecare cum dorește. Vă mulțumim încă o dată în numele tuturor, considerând că suntem cu siguranță în asentimentul lor. Dorim să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]