16,963 matches
-
statistice, o imagine de ansamblu a populației școlare și a absolvenților instituțiilor de învățământ cercetate, pe criterii confesionale și de apartenență socială, cu evidențierea particularităților din județele "regățene" și cele "bucovinene". Istoriografia dedicată formării intelectualității românești urmărește, de regulă, traseul academic al intelectualilor români la universitățile din țară sau din afara granițelor. Rolul social al școlii românești de diferite grade (gimnazii, seminarii, licee) nu ocupă un spațiu istoriografic atât de vast, fiind totuși consemnat în lucrări ce constituie importante puncte de reper
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conectate la domeniul culturii, iar dezvoltarea progresivă a învățământului secundar și superior, după a doua jumătate a secolului XIX, va contribui decisiv la latura sa formativă. Un fenomen care se manifestă cu pregnanță în perioada 1864-1944 este cel de peregrinatio academica. Studiile peste hotare se impun pentru tineretul intelectual căruia sistemul educațional românesc nu îi răspunde încă la parametrii optimi. Mai mult, contactul direct cu cultura Europei Centrale și Occidentale se dovedește a fi o probă de maturitate. Itinerariul educațional al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care deținea, în anii '30, o bibliotecă proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite serate culturale; Societatea germano-catolică de lectură; Cercul academic evreiesc; Societatea Talmud Tora și alte astfel de organizații ce și-au adus contribuția la culturalizarea publicului 53. Sala Casei Germane era principala locație de manifestare a evenimentelor culturale. În 1926, aici are loc o manifestare literar-muzicală în memoria tânărului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituții la care participă atât personalități din capitală, cât și intelectuali locali, temele abordate fiind destinate atât maselor, cât și unui public mai specializat. Activitățile încercau astfel să demonstreze că transmiterea ideilor și a științei poate transgresa cu succes cadrul academic clasic. Totuși, analizând modul de propagare a culturii la orașe, unii critici au atras atenția asupra lipsei de organizare sistematică a acestor manifestări, în care subiectul prelegerilor este lăsat la latitudinea conferențiarilor, astfel că impresia generală denota un haos cultural
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu greutăți materiale, dar și cu ostilitatea fățișă a autorităților habsburgice. De altfel, scopul creării acestei școli, așa cum un fost elev o mărturisește 135, a fost pregătirea tineretului pentru universitățile germane de pe băncile cărora studioșii urmau să profeseze în domenii academice. Odată cu înființarea claselor românești a crescut și numărul elevilor români, liceul dobândind un caracter din ce în ce mai național. Un sprijin consistent a fost acordat elevilor din aceste clase de către Societatea "Școala Română", creată la 1883 de Teodor Ștefanelli și Ștefan Ștefureac 136
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cernăuți. 74. Nicolae Simionovici (1883-1982), învățător în Câmplung Moldovenesc, blibliotecar, colaborează la reviste de specialitate din domeniul învățământului. 75. Filimon Taniac (1870-1940), publicist, memorialist, cu studii de drept la Viena, fondează la Suceava Liga românilor. Publică: Gaudeamus - culegere de cântece academice, patriotice și sociale, 1924, Pentru Ardealul românesc. Amintiri din anul 1918, 1929, Povestiri din trecut și articole politice, 1930, Gimnaziul gr. Ort. Din Suceava în epoca de glorie 1860-1890, 1935, ș.a. 76. Iorgu G. Toma (1871-1935), publicist, traducător, secretar al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anul școlar 1918-1919, 1919-1920, Tip. Curții Regale, București, 1921. Toma, Iorgu G., "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1928. Torouțiu, I. E., Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911. Lucrări generale Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999. Andrei, Petre, Sociologie generală, ediția a 4-a, Editura Polirom, Iași, 1997. Angelescu, C., "Evoluția învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani", în N.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
activă era de 60.5%, conform Enciclopedia României, vol. I. Statul, 1938, p. 41. 79 D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De altfel, I. E. Torouțiu a fost unul dintre cei mai înverșunați naționaliști bucovineni. În 1934 propunea în cadrul Societății Scriitorilor Români acordarea unui premiu de 12.000 lei, pe cheltuiala sa, unui "scriitor român de sânge
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trecerea În neființă a artistului, opera să fie transferată la muzeul Luvru. Este de la sine Înțeles Însă, că această nouă instituție, a artiștilor in viață, nu este Într-atât de permisivă cu „pictura nouă―, ea acceptând numai lucrări clasificate drept „academice―.2 De-abia În 1896, reușesc să pătrundă În Palais du Luxembourg o serie de picturi impresioniste. Un an mai târziu, În 1819, ia naștere o nouă instituție: Museo Nacional del Prado din Madrid, unde, din exuberanța spiritului identitar național
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
Luxembourg o serie de picturi impresioniste. Un an mai târziu, În 1819, ia naștere o nouă instituție: Museo Nacional del Prado din Madrid, unde, din exuberanța spiritului identitar național, se deschide și o sală de pictură 2 Lucrările de artă academică ale absolvenților Académie de Peinture et Sculpture din Paris beneficiau de posibilitatea de a expune În prestigiosul Le Salon, devenit În 1881 Société des Artistes Français. Tinerii avangardiști sunt nevoiți să găsească spații alternative de expunere. Astfel, spre finalul secolului
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
N. Iorgaă și reacțiunea modernistă (O. Densusianuă. Această primă generație " e o generație de ucenici, formați la școala și la glasul profesorului, aleși din mulțumea studenților, introduși de pe băncile Universității în familia junimistă, sprijiniți în cariera lor literară, universitară și academică; deși unii l-au părăsit, politicește, în suflete le-au rămas pururi amintirea și recunoștința; niciunul nu l-a hulit și nu i-a dat sărutul trădării, semn al întipăririi adânci lăsate într-înșii. Ei sunt creatorii unei adevărate literaturi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dacă nu clasici, cum era Eminescu, în orice caz pe cale de clasicizare, valoarea lor fiind stabilită de un consens unanim" . Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Cioculescu, prin însușiri ce fac din această întreagă generație o pavăză a esteticului, Vladimir Streinu aduce cu sine și o serie de trăsături individualizante. Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu multă justețe: " Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm decât puteau fi dogmele estetice din tinerețe, a căror neclintire, în parte, trebuie să-i fi apărut lui însuși ca înșelătoare de la raportul academic în chestiune." (raportul de premiere a poeziei lui Octavian Gogaă. Din perspectiva unei recunoașteri obiective, Vladimir Streinu ne reamintește (în Criticul literară că Maiorescu este "acela care a stabilit cadrul adevăratei culturi românești", fiind totodată întemeietorul criticii noastre literare. Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Călinescu, este interesant de observat că nu se întâlnește nici cu E. Lovinescu. Criticul "sburătorist" scrie fără echivoc: "Nimic din această critică modernă ( citește aplicatăă, în opera lui T. Maiorescu; în articolele despre Eminescu, Caragiale sau în cele câteva rapoarte academice nu găsim decât o critică embrionară, sigură în judecata ei, măsurată și atică în formă, dar neîndestulătoare." Privind faptele de istorie literară cu obiectivitate și detașare, să nu uităm totuși că monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu are precedent. Până în " (data apariției Istoriei literaturii române moderneă cultura românească înregistrase istorii literare ale câte unui singur autor (N. Iorga, N. Cartojan, E. Lovinescu, G. Călinescuă. După această dată nu putem face abstracție de mult-discutatul și multcontroversatul Tratat Academic, al cărui prim volum a apărut în timpul vieții și sub coordonarea lui G. Călinescu. Istoriile ulterioare (semnate de Al. Piru, G. Ivașcu, Const. Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Negoițescu, Dumitru Micu, Alex. Ștefănescu, Nicolae Manolescu, Marian Popaă nu fac decât să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica "Distinguo
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
accelerat. Pe de altă parte, căutătorul spiritual are și alte surse de informație și formare pe lîngă vocea oficială a Bisericii. Bisericile creștine înseși acceptă întrucîtva că temele religiei pot fi studiate și difuzate cultural, dezbătute în spațiul public și academic, în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei pot contribui la o mai fină înțelegere a propriei tradiții, că ele pot hrăni cercetările credinței. Cultural vorbind, tematica religioasă nu mai e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Colecția ACADEMICA 258 Seria Filozofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se înțelege vorbirea populară orală în Moldova (pe ambele maluri ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română, comună, înseamnă a legifera un neadevăr evident, și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susținem acest neadevăr”. „Salvarea statalității, integrității și suveranității statului” s-a sprijinit și pe organizații oficial neguvernamentale, însă special constituite de forțele politice aflate la putere și sprijinite financiar și legislativ de către acestea. Cele mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
față de lucrarea lui Stepaniuc a unor istorici de notorietate din Moldova, din cadrul instituției susnumite. Aceștia au apreciat lucrarea lui Stepaniuc drept una lipsită de valoare științifică, un punct de vedere personal, care „nu se poate bucura de autoritatea unui titlu academic”. Cu toate acestea, lucrările lui Victor Stepaniuc, inclusiv versiunea în limba rusă a Statalității poporului moldovenesc, s-a bucurat de aprecieri „sincere” și binevoitoare ale altor istorici din Republica Moldova, însă, departe de a sublinia valoarea științifică a lucrării, elogiatorii lui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
încă de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului românesc. Mediul academic interbelic a reproșat, uneori, slaba rigoare conceptuală a filosofiei blagiene, faptul că era o construcție "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești", ceea ce reprezenta "un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești" (C. Rădulescu-Motru). Onisifor Ghibu, profesor pe atunci la Cluj și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri pentru de altmintrelea sau l-am ortografiat nu cu liniuță, ci cu apostrof. În acest din urmă sens, nu va ezita să dezvolte, în comentariul "L-am, nu l'am", un rechizitoriu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile sale, inclusiv Cele două surse ale moralei și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]