10,786 matches
-
l-a obligat pe , pe care mulți îl considerau un colaborator al germanilor în timpul războiului, să abdice în 1951. Congo Belgian a dobândit independența în 1960 în timpul Crizei Congoleze; Ruanda-Urundi a obținut și ea independența după doi ani. Belgia a aderat la NATO ca membru fondator și a format grupul de țări Benelux împreună cu Țările de Jos și Luxemburg. Belgia a devenit unul dintre cei șase membri fondatori ai Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1951 și a Comunității Europene
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
s-au separat de Biserica Catolică și au învins în Războaiele Husite (1419-1434) cinci cruciade organizate împotriva lor de împăratul Sigismund. Petr Chelčický a continuat cu mișcarea de reformă husită. De-a lungul următoarelor două secole, 90% din locuitori au aderat la această mișcare. După 1526 Boemia a intrat treptat sub controlul Habsburgilor, aceștia devenind regi ai Boemiei. Defenestrația de la Praga și revolta antihabsburgică ce a urmat în 1618 a marcat începutul Războiului de Treizeci de Ani, care s-a răspândit
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
s-a și întâmplat. În februarie 1994, președintele Mircea Snegur a promis găgăuzilor autonomie, dacă revin în legalitatea republicană (și prin aceasta, internațională). Aceiași propunere a fost făcută de Mircea Snegur și Transnistriei, care a refuzat-o, deoarece guvernul Smirnov adera la ideia unui stat federal „sub ocrotirea federației Ruse” format din trei republici autonome: Moldova, Găgăuzia și Transnistria. Găgăuzia însă, inclusiv Stepan Topal care între timp călătorise în Turcia, Uniunea Europeană și România, a răspuns pozitiv la această propunere, iar la
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai "Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice", iar în septembrie 1993 a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizației, fiind o țară cu o istorie străveche și bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moștenire pentru tezaurul culturii mondiale
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
1899, după ce nu s-a prezentat la examenele programate. El a lucrat timp de un deceniu ca ilegalist în Caucaz, fiind arestat în mai multe rânduri și, în cele din urmă, exilat în Siberia, între 1902 și 1917. El a aderat la doctrina lui V.I. Lenin, doctrina unui partid puternic centralizat al "revoluționarilor profesioniști". Experiența sa practică l-a făcut util partidului bolșevic, fiind ales în Comitetul Central, în ianuarie 1912. Unii istorici au afirmat că, în această perioadă, Stalin era
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
al Republicii Argentina. Provincia Buenos Aires a refuzat să adopte noua constituție și, în 1854, și-a proclamat independența. S-a declanșat un război între cele două state în 1859, dar Republica Argentina a învins și, în octombrie 1859, Buenos Aires a aderat la federație. În mai 1862, Buenos Aires-ul a fost desemnat capitala republicii. Între 1865 și 1902, Argentina a participat la numeroase războaie pentru stabilirea granițelor cu vecinii săi (Paraguay, Chile, Brazilia). În primul deceniu al secolului al XX-lea, Argentina
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
independente prin vot direct, și a primit 95% din voturi. Împreună cu reprezentanții a șapte alte republici, el a semnat Tratatul Noii Comunități Economice. În cele din urmă, la 21 decembrie 1991, Kirghiztan, împreună cu celelalte foste republici sovietice din Asia Centrală, a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirghiztan a obținut independența deplină în 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. În 1992, Kirghiztan a aderat la ONU și la OSCE. „Revoluția Lalelelor”, de după
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
împreună cu celelalte foste republici sovietice din Asia Centrală, a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirghiztan a obținut independența deplină în 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. În 1992, Kirghiztan a aderat la ONU și la OSCE. „Revoluția Lalelelor”, de după alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat pe președintele Akaev să demisioneze la 4 aprilie 2005. Liderii opoziției au format o coaliție și un nou guvern condus de președintele Kurmanbek Bakiev
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
fost cauzate de destrămarea blocului comercial sovietic și de pierderea de piețe de desfacere, ceea ce a frânat tranziția spre o economie de piață. Guvernul a redus cheltuielile, a oprit majoritatea subvențiilor și a introdus taxa pe valoarea adăugată. Kirghiztan a aderat la Organizația Mondială a Comerțului (WTO) la 20 decembrie 1998. Economia kirghiză a fost grav afectată de prăbușirea Uniunii Sovietice și de pierderea acestei vaste piețe. În 1990, aproximativ 98% din exporturile Republicii Kirghize erau către alte republici sovietice. Astfel
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
trupelor sovietice, cerere acceptată de o majoritate a Prezidiului sovietic, în frunte cu Hrușciov, care au ales să dea o șansă noului guvern maghiar. Hrușciov a presupus că dacă Moscova anunță liberalizarea în relațiile cu aliații săi, atunci Nagy va adera de bună voie la alianța cu Uniunea Sovietică. La 30 octombrie însă, Nagy a anunțat alegeri cu mai multe partide, și a doua zi dimineața că Ungaria se retrage din Pactul de la Varșovia. La 3 noiembrie, doi membri ai guvernului
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
Hausa, Igbo și Yoruba. Din punct de vedere religios, aproximativ jumatate din locuitorii Nigeriei sunt creștini, care trăiesc mai ales în sudul și centrul țării, și musulmani, concentrați mai ales în regiunile nordice și sud-vest. O mică parte a populației aderă la religii native, cum ar fi cele ale popoarelor Igbo și Yoruba.<br> În 2014, economia Nigeriei (conform PIB) a devenit cea mai mare din Africa, avand un PID de peste 500 miliarde de dolari, și a depășit Africa de Sud devenind a
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
război civil. Marea Britanie și Uniunea Sovietică au fost principalele surse militare ale guvernului nigerian în timp ce Franța și alții au ajutat Republica Biafră. Deasemenea, Nigeria a folosit piloți egipteni în luptele aeriene. În timpul boom-ul petrolier din anii 1970-1980, Nigeria a aderat la OPEC iar economia a crescut datorită veniturilor generate din producția de petrol. Cu toate acestea, administrația militară nu a folosit veniturile în mod eficient pentru a îmbunătății nivelul de trai al populației, ajuta întreprinderile sau investii în infrastructură. Odată ce
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
în nord-est, în special în statele Borno și Yobe, face parte din familia nilo-sahariană; iar limba hausa face parte din familia de limbi afro-asiatice. Islamul și creștinismul sunt religiile majore din Nigeria. Potrivit unor estimări recente, 50% din populația nigeriană aderă la islam (mai ales sunnism), iar creștinismul este practicat de 48% din populație (74% protestanți, 25% catolici, 1% alte denominații). Adepții animismului și ai altor religii reprezintă 1,4% din populație. Toate religiile reprezentate în Nigeria au fost practicate în
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
iulie 1806, când a fost înființată Confederația Rinului, principele de Liechtenstein a fost membru, de fapt vasal al hegemonului acesteia, cu titlu de protector, împăratul francez Napoleon I, până la dizolvarea confederației la 19 octombrie 1813. Curând după aceasta, Liechtenstein a aderat la Confederația Germană (20 iunie 1815 - 24 august 1866), prezidată de împăratul Austriei. În 1818, principele Johann I a acordat teritoriului o constituție limitată. În același an, principele Aloys a devenit primul membru al casei de Liechtenstein care a pus
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
anii ’90. Sub administrația lor, performanța economică a Chinei a scos un număr estimat de 150 de milioane de țărani din sărăcie și a susținut o rată medie anuală de creștere a produsului intern brut de 11,2%. Țara a aderat în mod oficial Organizația Mondială a Comerțului în 2001, menținându-și rata mare de creștere economică și sub președinția lui Hu Jintao, în anii 2000. Cu toate acestea, creșterea rapidă a avut un impact sever asupra resurselor țării și a
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
activ cu articole în paginile revistei ""L'Invention collective"", în care pictorii și scriitorii belgieni se străduiesc să pună capăt tăcerii artiștilor din țările afectate de război. Ei se pronunță în mod deschis în favoarea "revoluției proletare". Magritte, de altfel, va adera la partidul comunist belgian în anul 1945, dar se va retrage câteva luni mai târziu. Sub influența atrocităților războiului, Magritte își schimbă stilul, pictând în manieră impresionistă sau expresionistă, fără a se bucura de prea mult succes, revine însă la
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]
-
timp de cinci secole. În contextul începutul în secolul al XVIII-lea, mulți dintre reformatorii din această mișcare proveneau din regiunea Macedoniei. Între ei, se numărau , , , și alții. Episcopiile de la Skopje, Debar, Bitola, Ohrid, Veles și Strumica au votat să adere la , după înființarea acestuia în 1870. Mai multe mișcări ale căror obiective au fost crearea unei Macedonii autonome, care ar fi cuprins întreaga regiune a Macedoniei, au început să apară în secolul al XIX-lea; cea mai veche dintre acestea
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
2003), CEFTA (din 2006), Francofonia (din 2001). În 2005, țara a fost recunoscut oficial ca stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. La summit-ul NATO de la București, din aprilie 2008, Macedonia nu a reușit să obțină o invitație de a adera la organizație, deoarece Grecia a făcut uz de dreptul de veto din cauza disputei asupra numelui țării. SUA își exprimaseră anterior sprijinul pentru invitare, dar summit-ul de atunci a decis să condiționeze invitația de rezolvarea conflictului de nume cu Grecia
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
teritorială împotriva unui alt Stat”; în ciuda avizului comisiei, Grecia a continuat să se opună stabilirii relațiilor între Comunitate și Republică sub numele său constituțional. De la venirea la putere, în 2006, și în special după ce Macedonia nu a fost invitată să adere la NATO în 2008, guvernul VMRO-DPMNE a urmărit o politică de „” („Antikvizatzija”), ca o modalitate de a pune presiune pe Grecia, precum și în scopul creării unei identități naționale interne. Statui ale lui Alexandru cel Mare și Filip al Macedoniei au
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
2008 în Macedonia, meciurile disputându-se la Skopje și la Ohrid; terminat pe locul al șaptelea. reprezintă Republica Macedonia în competițiile internaționale. Echipa este condusă de către Federația de Baschet din Macedonia, organismul de conducere de baschetului macedonean înființat 1992 și aderat la FIBA în 1993. Macedonia a participat la trei turnee Eurobasket, cea mai bună performanță fiind locul 4 în . Ea își joacă meciurile pe teren propriu pe Boris Trajkovski Arena în Skopje. În lunile de vară se ține anual , pe
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
factori naturali: inundații, secetă, foamete, molime etc. Anarhia politică aducea prejudicii atât economiei domeniale, pe cale de a se dezvolta, cât și celei orășenești. Canalizarea spiritului războinic al cavalerilor în afara Europei, apărea tuturor o soluție fericită. La ideea de cruciadă au aderat repede și orășenii, care întrezăreau posibilitatea unor noi piețe de desfacere și aprovizionare. Participarea masivă a țărănimii la cruciade se explică, pe de o parte, prin pauperizarea ei, pe de altă parte, prin spiritul de colectivitate și solidaritate foarte puternic
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
compatrioți au fost arestați și mai multe milioane de dolari în aur au fost confiscate de pe vapor. El a ajuns până la urmă în Rusia în luna mai a aceluiași an. De la întoarcerea sa, a fost un sprijinitor al poziției bolșevice. Aderând la această formațiune câteva luni mai târziu, Troțki s-a implicat în mod activ în eforturile de răsturnare a guvernului provizoriu condus de Alexandr Kerenski și a devenit membru al Sovietului din Petrograd. După venirea la putere a bolșevicilor, el
Lev Davidovici Troțki () [Corola-website/Science/298198_a_299527]
-
(n. 20 aprilie 1893, Barcelona - d. 25 decembrie 1983, Palma de Mallorca) a fost un pictor și sculptor spaniol, influențat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertății artistice, va rămâne un creator multidimensional și multilateral: pictează, dar și sculptează și stăpânește în aceeași măsură tehnica ceramicei. Forme frumoase și stranii, păsări și stele îl vor
Joan Miró () [Corola-website/Science/298209_a_299538]
-
Hemingway. André Breton este fascinat de lucrările lui, pe care le consideră o dovadă evidentă că pictura suprarealistă este posibilă. În noiembrie 1925, Miró participă la expoziția pictorilor suprarealiști, ia parte la întâlnirile lor de lucru, deși niciodată nu va adera la această grupare în mod oficial. În anul 1927, pictorul părăsește cartierul Montparnasse și se stabilește pe dealul Montmartre, în apropierea străzii Fontaine. Doi ani mai târziu (1929), se căsătorește în Palma de Mallorca cu Pilar Juncosa. Pe durata războilui
Joan Miró () [Corola-website/Science/298209_a_299538]
-
a Venezuelei, acestea fiind încadrate în Constituția din 1961, schimbările luând forma a trei reguli de bază: democrație, petrol și prezența internațională activă. Pe timpul doctrinei Betancourt, în Venezuela au existat doar guverne democratice. În 1980, împreună cu alte țări, Venezuela a aderat la Grupul Contadora, al cărui scop era să oprească conflictele militare din America Centrală. În conformitate cu , Venezuela are ca scop să promoveze integrarea în America Latină și Caraibe, favorizând relațiile cu America Latină. În ultimii ani, guvernul venezuelean a abordat guvernele de stânga și
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]