10,486 matches
-
află o suprafață rugoasă alungită - tuberozitatea maseterică ("Tuberositas masseterica") pe care se inserează mușchiului maseter ("Musculus masseter"). Fața medială a ramurii mandibulei este mai accidentată. La mijlocul ei se află gaura mandibulei ("Foramen mandibulae"), prin care pătrunde mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Gaura mandibulei reprezintă orificiul posterior al canalului mandibular. Gaura mandibulei este mărginită anterior de o proeminență triunghiulară - lingula mandibulei ("Lingula mandibulae") care este un
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
uneori, de o altă proeminență - antilingula ("Antilingula"), aceasta fiind întâlnită în 50% de cazuri. De la marginea inferioară a găurii mandibulei, cu direcția în jos și anterior, spre corpul mandibulei, pleacă un șanț - șanțul milohioidian ("Sulcus mylohyoideus mandibulae") pe unde coboară artera milohioidiană ("Ramus mylohyoideus arteriae alveolaris inferioris") și nervul milohioidian ("Nervus mylohyoideus"). În partea inferioară a feței mediale, către unghiul mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe care se inserează mușchiului pterigoidian medial ("Musculus pterygoideus medialis
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
subțire, are 2 prelungiri: una anterioară - procesul coronoidian ("Processus coronoideus") și alta posterioară - procesul condilian ("Processus condylaris"). Între aceste două procese se află o scobitura adâncă - incizură (scobitura) mandibulei ("Incisura mandibulae") - prin care trece mănunchiului vasculonervos maseterin spre mușchiul maseter: arteră maseterină ("Arteria masseterica"), nervul maseterin ("Nervus massetericus"). Fiecare din cele două jumătăți simetrice a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei ("Canalis mandibulae"), care începe de la gaura mandibulei ("Foramen mandibulae") aflată pe fața medială a ramurii mandibulei, coboară oblic în jos
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Mănunchiul vasculonervos alveolar inferior se bifurcă în două ramuri: 1) mănunchiul vasculonervos mentonier care se află în canalul mental (mentonier) și este format de
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Mănunchiul vasculonervos alveolar inferior se bifurcă în două ramuri: 1) mănunchiul vasculonervos mentonier care se află în canalul mental (mentonier) și este format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae alveolaris inferioris"), nervul incisiv care este o continuare reală a nervului alveolar inferior.
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
laterală delimitează cu mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") un spațiu triunghiular, cu baza superioară, numit fosa cubitală ("Fossa cubitalis" sau "Fossa cubiti") în care se găsesc mușchiul biceps brahial ("Musculus biceps brachii"), mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis"); artera brahială se află între bicepsul brahial și rotundul pronator și este acoperită de aponevroza mușchiului biceps brahial ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii"). La acest nivel, nervul medial părăsește vasele brahiale cu care a coborât de-a lungul
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
brahioradial ("Musculus brachioradialis") un spațiu triunghiular, cu baza superioară, numit fosa cubitală ("Fossa cubitalis" sau "Fossa cubiti") în care se găsesc mușchiul biceps brahial ("Musculus biceps brachii"), mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis"); artera brahială se află între bicepsul brahial și rotundul pronator și este acoperită de aponevroza mușchiului biceps brahial ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii"). La acest nivel, nervul medial părăsește vasele brahiale cu care a coborât de-a lungul brațului, angajându-se între
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
acest nivel, nervul medial părăsește vasele brahiale cu care a coborât de-a lungul brațului, angajându-se între fasciculele de origine ale mușchiului pronator rotund. Printre cele două capete de origine ale mușchiului pronator rotund trece nervul median, separat de artera ulnară prin capul ulnar. Este cel mai puternic pronator al antebrațului și al mâinii, rotind antebrațul cu palma înapoi. Prin capul humeral, contribuie la flexia antebrațului pe braț în articulația cotului. Primește două ramuri din nervul median, care ia naștere
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
antebrațului și al mâinii, rotind antebrațul cu palma înapoi. Prin capul humeral, contribuie la flexia antebrațului pe braț în articulația cotului. Primește două ramuri din nervul median, care ia naștere din plexul brahial (neuromeri C- C). Vascularizația este asigurată de artera brahială ("Arteria brachialis"), artera radială ("Arteria radialis"), artera ulnară ("Arteria ulnaris")
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
rotind antebrațul cu palma înapoi. Prin capul humeral, contribuie la flexia antebrațului pe braț în articulația cotului. Primește două ramuri din nervul median, care ia naștere din plexul brahial (neuromeri C- C). Vascularizația este asigurată de artera brahială ("Arteria brachialis"), artera radială ("Arteria radialis"), artera ulnară ("Arteria ulnaris")
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
înapoi. Prin capul humeral, contribuie la flexia antebrațului pe braț în articulația cotului. Primește două ramuri din nervul median, care ia naștere din plexul brahial (neuromeri C- C). Vascularizația este asigurată de artera brahială ("Arteria brachialis"), artera radială ("Arteria radialis"), artera ulnară ("Arteria ulnaris")
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
alt curs,o altă albie față de cea actuală,care se vede încă și era cunoscută drept Vedea bătrână ce a servit ca hotar despărțitor între județul Olt și județul Teleorman. Satele componente ale comunei Văleni sunt poziționate de-a lungul arterei de circulație. Începând cu anul 1996 s-a trecut la întocmirea unui mare plan de urbanism general. Au fost autorizate noi extinderi de intravilan fiind făcute tot de-a lungul drumurilor județene. În anul 2007 s-a realizat asfaltarea drumului
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
cu fosa infratemporală (lateral) și cu fosa pterigopalatină (medial). Este delimitată de marginea inferioară a feței orbitare a aripei mari a sfenoidului și marginea posterioară a feței orbitare a maxilei. Prin fisura orbitară inferioară trec înspre orbită nervul maxilar și artera suborbitară. Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Fisura orbitară inferioară () [Corola-website/Science/325208_a_326537]
-
se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează fosa pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză situată la partea inferioară a osului palatin, la locul de unire al
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini"). Între procesul vaginal și fața inferioară a corpului sfenoidal se află șanțul vomerovaginal ("Sulcus vomerovaginalis"), care este transformat de către aripa vomerului în canalul vomerovaginal sau sfenovomerian lateral ("Canalis vomerovaginalis") prin care trece o ramură a arterei sfenopalatine ("Arteria sphenopalatina").
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
în trecut. Strada Howe este o invenție a lui Conan Doyle, cu vedere la strada Orme, care este cunoscută sub numele de Great Ormond Street situată în centrul Londrei, la nord-est de British Museum. Watson descrie strada Orme ca o "arteră îngustă" și strada Howe ca având "case mai pretențioase". La începutul povestirii, doamna Warren insistă ca Holmes să cerceteze problema ei și îl flatează amintindu-i că el a rezolvat cu un an în urmă un caz adus de unul
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele sangvine: (arterele și venele). În timp ce termenul de punct de vedere tehnic se referă la orice boală care afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și tratamente de aceste cauze
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări cauzate de boala coronariană. Cardiomiopatia înseamnă literal "boală a mușchiului inimii" (" cardio
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări cauzate de boala coronariană. Cardiomiopatia înseamnă literal "boală a mușchiului inimii" (" cardio" = inimă,"myo"= mușchi,"patie"= boală) este deteriorarea funcției miocardului (mușchiul
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
vârfuri din latină: bis-două, cuspis-vârf) .) Valva tricuspidă (cu trei vârfuri) se află între atriul drept și ventriculul drept. Este format din trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în ventriculul drept împiedicând refluxul sângelui. Acestea sunt situate: - la baza arterei aorte (valva aortică) sau - la baza arterei pulmonare (valva pulmonară). Aceste valve dirijează sângele în artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
cu trei vârfuri) se află între atriul drept și ventriculul drept. Este format din trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în ventriculul drept împiedicând refluxul sângelui. Acestea sunt situate: - la baza arterei aorte (valva aortică) sau - la baza arterei pulmonare (valva pulmonară). Aceste valve dirijează sângele în artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu valvele atrio-ventriculare. Valva aortică se află între
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
ventriculul drept. Este format din trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în ventriculul drept împiedicând refluxul sângelui. Acestea sunt situate: - la baza arterei aorte (valva aortică) sau - la baza arterei pulmonare (valva pulmonară). Aceste valve dirijează sângele în artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu valvele atrio-ventriculare. Valva aortică se află între ventriculul stâng și aortă. Valva aortică are trei cuspide
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în ventriculul drept împiedicând refluxul sângelui. Acestea sunt situate: - la baza arterei aorte (valva aortică) sau - la baza arterei pulmonare (valva pulmonară). Aceste valve dirijează sângele în artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu valvele atrio-ventriculare. Valva aortică se află între ventriculul stâng și aortă. Valva aortică are trei cuspide. În timpul sistolei ventriculare presiunea crește
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
40 sau 50 de ani, cu o medie de peste 10 ani mai devreme decât la persoanele cu valve aortice normale. Valva pulmonară este valva semilunară a inimii situată la oarecare distanță de celelalte trei valve cardiace între ventriculul drept și artera pulmonară și are trei cuspe. Fiecare cuspă este o plică endocardică. Similar valvei aortice, valva pulmonară se deschide în timpul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drept crește la o valoare care depășește presiunea din artera pulmonară. La sfârșitul sistolei ventriculare
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]