10,732 matches
-
va varia și a numărului de variații/nivele (Evans, 1985). Numărul de variații sau nivele ale variabilei independente poate influența numărul grupurilor experimentale și de control. În rîndul variabilelor independente sînt incluse și așa numitele variabile organice (Best, 1977) sau atribuite (Gliner și Morgan, 2000), precum vîrsta subiecților, apartenența de gen etc., pe care cercetătorul nu le poate manipula. În cazul în care sînt invocate asemenea variabile, nu avem de-a face cu un experiment veritabil, ci cu un experiment ex
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cînd guvernul român a anunțat că SUA se fac vinovate de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în cazul prizonierilor de război din Insulele Koje și Fusan. În articolul comentat în "Agerpres", faptele atribuite americanilor erau asociate cu ale lui Hitler și se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm o cultivare pe care nu o va putea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul Dachiei ceii vechi, cătră Pannoniia" (Micu, 1995, p. 38). Două concluzii pot fi desfăcute din acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează unitatea etnică (conferită de sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în termenii unui domn ambițios, odată cu Florian Aaron, Mihai Viteazul devine Unificatorul mesianic al românimii, fiindu-i atribuită conștiința clară a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărului" (Panaitescu, cf. Giurescu, 1937, p. 49). În ceea ce privește tensiunea funciară dintre adevăr și patriotism, pe care școala veche a soluționat-o prin acomodarea adevărului la imperativul patriotic ("Ce să fac eu cu adevărul când e vorba de țara mea..." afirmație atribuită lui N. Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr să fie numai adevăr și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a Muncii din România înființat în ianuarie 1945 (Roller, 1952, p. 704). Dintre cele două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
percepția elevilor lor). Tabelul următor arată gradul de transmisie intergenerațională a atitudinilor despre comunism. Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor 35 Atitudinea exprimată a ADOLESCENTULUI Perioada actuală este mai bună (%) Perioada comunistă era mai bună (%) atitudinea atribuită PĂRINȚILOR perioada actuală este mai bună 86,3 13,7 perioada comunistă era mai bună 38,6 61,4 atitudinea atribuită PROFESORILOR perioada actuală este mai bună 80,0 20,0 perioada comunistă era mai bună 37,2 62,8
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profesor-elev) a atitudinilor 35 Atitudinea exprimată a ADOLESCENTULUI Perioada actuală este mai bună (%) Perioada comunistă era mai bună (%) atitudinea atribuită PĂRINȚILOR perioada actuală este mai bună 86,3 13,7 perioada comunistă era mai bună 38,6 61,4 atitudinea atribuită PROFESORILOR perioada actuală este mai bună 80,0 20,0 perioada comunistă era mai bună 37,2 62,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele indică faptul că 86,3 la sută dintre copiii ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinilor pozitive față de comunism de la părinți la copii este mai mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în cazul în care examinăm relația corespondenței atitudinilor dintre cele atribuite profesorilor și cele deținute de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni de la cărăușie, băut și morocănos, bătrâna îl aștepta la poartă, să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acestui punct, pe terasa inferioară de apus a Bârladului, s-au găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă înainte de întemeierea statului dac, deci în epoca metalelor, ce ține de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcută de Gh. Ghibănescu, satelor și locurilor ce revin lui Gavriliță Costache nu li se indică criteriul de proveniență cu excepția satului Umbrărești pentru care editorul, conștient de situație sau nu, face sublinierea și precizarea: „Umbrăreștii la Tecuci, ocină. La părțile atribuite Tudosicăi se fac referiri privitoare la originea averii precum: „partea mamei” ei, „partea unchiului”, după caz, dar nu și ocină. Același document este publicat și de N. Iorga într-o transcriere completă, care ne aduce mai aproape de sensul atribuit termenului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părțile atribuite Tudosicăi se fac referiri privitoare la originea averii precum: „partea mamei” ei, „partea unchiului”, după caz, dar nu și ocină. Același document este publicat și de N. Iorga într-o transcriere completă, care ne aduce mai aproape de sensul atribuit termenului ocină ca loc de obârșie, anume că Umbrăreștii de la Tecuci ar fi locul de origine al protagoniștilor din act. Căci în respectiva transcriere, deși nu se menționează, nu se folosește cuvântul ocină, dar, după obișnuita formulă de la începutul oricărui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv în stăpânirea marelui vornic al Țării de Jos, Gavriliță Costache, iar părțile din Boziești, ocina și cumpărturile sau daniile „pe zapisă”, sunt atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora în a doua căsătorie a ambilor, de unde și apelativul Joroaia, întâlnit în actele timpului său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în vedere faptul că editorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unul din numeroșii fii (5 băieți și 3 fete) ai marelui vornic de Țara de Jos, Vasile Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și cu numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Bârlad și până în valea Călmățuiului Mic, Herătău, și pe o lățime de 200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma de 111.292 lei și 30 parale. Cu ocazia expropierii, merită a fi relatată și reținută încă o ciudățenie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 446 fălcii în plus față de aceea înscrisă în situația din 1848, deși în aceasta, credem, intra ori trebuia să fie cuprinsă și suprafața de moșie de la est de apa Bârladului, respectiv a satelor Boziești și Tămășeni. Locul de folosință atribuit umbrăreștenilor clăcași în 1848 măsoară pe hârtie 175 fălcii, iar în 1864 au primit, urmare a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe moșia Umbrărești și Torcești a spătarului Mihalache Cantacuzino; -cantoanele nr. 14 și 15, pe moșia Torcești; -cantonul nr. 16, pe moșia Torcești și Blăjeri. După cum se poate constata în contextul dat, noțiunea de canton semnifică un segment de șosea atribuit unei persoane angajate în postul de cantonist, pentru lucrări de întreținere cu leafă. Vedem că pe teritoriul comunei noastre figurează șase asemenea cantoane. Că avem de-a face cu porțiuni de șosea și nu construcțiile ce vor purta același nume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au locuit, fie că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]