10,353 matches
-
unde se varsă Dâmbovița? -În metrou!". La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din activități industriale și din canalizare. Aceste ape poluate conțin tone de materie organică (fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergenți) și metale precum Plumbul, Fierul și Cuprul. Aceste materii dăunează vieții peștilor dar și plantelor din râu. Nivelul oxigenului din apă după ieșirea din București este 0, iar nivelul fosforului și a materiilor poluante organice
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici de elemente mai grele și chiar metale. Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ, aflându-se la
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
sau High Frequency Active Auroral Research Program este un program de cercetare asupra frecvențelor aurorale active desfășurat pe teritoriul Statelor Unite, lângă localitatea Gakona, Alaska. Acest program reprezintă activitatea de cercetare desfășurată asupra ionosferei, pentru a putea fi stabilit comportamentul ozonului, azotului și ionilor acestora la bombardamentele radiației solare și cosmice dar și la emisiunea de radiații de înaltă frecvență (HF) sau joasă frecvență (ELF) de pe Pământ. Fiind un program științific, guvernul american aloca anual un buget recunoscut oficial de 30 milioane
HAARP () [Corola-website/Science/317017_a_318346]
-
un strat de hidrogen aruncat înapoi de caldura vânturilor solare cauzate de temperaturile lor ridicate, astfel încât este expus în mod direct miezul lor fierbinte din heliu. Clasa W este divizată în subclasele: în funcție de poziția dominantă a liniilor de emisie a azotului și carbonului în spectrele lor (și în straturile exterioare).
Clasificarea spectrală Harvard () [Corola-website/Science/317240_a_318569]
-
00000000010%). Carbonul - 14 se dezintegrează radioactiv, având un timp de înjumătățire de 5730 ani. Metoda radiocarbonului se bazează pe viteza de dezintegrare a radiocarbonului care se formează în straturile superioare ale atmosferei prin interacția neutronilor din radiația cosmică cu izotopul azotului N prin reacția : N + n = C + p Carbonul - 14 care se formează este oxidat rapid la bioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată cu
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
valorile cerute de "Legea protecției mediului"" și condițiile tehnice privind protecția atmosferei". Respectarea specificațiilor este o problemă care persistă în zonele industriale și urbane. Deși s-au conceput arzătoare speciale, așa zise „arzătoare albastre” (), cu emisii reduse de oxizi de azot (NOx), apoi arzătoare îmbunătățite, așa zise „arzătoare galbene” (), orice altă îmbunătățire care ar reduce emisiile de noxe este de dorit. Arzătoarele albastre sunt concepute să funcționeze cu un mic excedent de aer, de 1,05 - 1,15 , adică cu 5
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
mică sferă de aluminiu cu diametrul de 58 de centimetri, cântărind 83,6 kg, dotat cu patru antene. Sfera era constituită din două coci, cea externă servind de protecție termică, iar cea de-a doua fiind presurizată. Interiorul sferei conținea azot la o presiune ușor mai mare decât presiunea atmosferică la suprafața Pământului (1,3 atmosfere). Conținea bateriile cu zinc-argint, captorii de presiune și temperatură, un emițător radio și un ventilator pentru răcirea echipamentelor. Lansarea a avut loc la 4 octombrie
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
circa 70 de milioane de kilometri, Sputnik 1 a intrat în atmosfera terestră unde s-a consumat la 4 ianuarie 1958. Sistemul de comunicație era echipat de două radioemițătoare cu puterea de 1 W, capabile să transmită presiunea și temperatura azotului din incinta capsulei, pentru verificarea principiilor presurizării și termoreglării folosite. Cele două emițătoare erau suficient de puternice pentru a permite radioamatorilor să capteze celebrul „bip-bip” al satelitului cam peste tot pe planeta noastră pe frecvențele radio de 20,005 și
Sputnik 1 () [Corola-website/Science/319535_a_320864]
-
foarte mare înclinare a axei. Compoziția exactă a subnebuloasei nu se cunoaște; densitatea relativ mare a lui Oberon și altor sateliți uranieni prin comparație cu sateliții lui Saturn arată că ar fi fost relativ lipsit de apă. Cantități semnificative de azot și carbon ar fi putut fi prezente sub formă de monoxid de carbon și N în loc de amoniac și metan. Sateliții formați într-o astfel de subnebuloasă ar conține mai puțină apă înghețată (cu CO și N sub formă de clatrat
Oberon (satelit) () [Corola-website/Science/319610_a_320939]
-
ua intensitatea radiației solare este de 400 de ori mai slabă ca pe Pământ, fiind necesară energia nucleară pentru susținerea unei colonii. Triton (satelit al lui Neptun) și Pluto sunt asemănători ca mărime și compoziție. Ambii dețin atmosfere rarefiate de azot. Suprafețele dețin cantități substanțiale de apă sub formă de gheață, CO, azot și substanțe organice complexe rezultate din acțiunea radiației solare. La o distanță de Soare de peste 30 ua (Triton) și 30-49 ua(Pluto), energia solară nu este viabilă, fiind
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
pe Pământ, fiind necesară energia nucleară pentru susținerea unei colonii. Triton (satelit al lui Neptun) și Pluto sunt asemănători ca mărime și compoziție. Ambii dețin atmosfere rarefiate de azot. Suprafețele dețin cantități substanțiale de apă sub formă de gheață, CO, azot și substanțe organice complexe rezultate din acțiunea radiației solare. La o distanță de Soare de peste 30 ua (Triton) și 30-49 ua(Pluto), energia solară nu este viabilă, fiind necesară energia nucleară pentru susținerea unei colonii. Se cunosc momentan în jur
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
uzurpate” și că guvernul are „motiv să tremure chiar și în fața unei pompe de aer sau a unei mașini electrice.” Primul volum din "Experiments and Observations on Different Kinds of Air" a subliniat câteva descoperiri noi: „nitrous air” (Monoxid de azot, NO); „vapor of spirit of salt”, mai târziu redenumit „acid air” sau „marine acid air” (acid clorhidric anhidru, HCl); „alkaline air” (amoniac, NH); „diminished” sau „dephlogisticated nitrous air” (Protoxid de azot, NO); și, cel mai faimos, „dephlogisticated air” (oxigen, O
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
a subliniat câteva descoperiri noi: „nitrous air” (Monoxid de azot, NO); „vapor of spirit of salt”, mai târziu redenumit „acid air” sau „marine acid air” (acid clorhidric anhidru, HCl); „alkaline air” (amoniac, NH); „diminished” sau „dephlogisticated nitrous air” (Protoxid de azot, NO); și, cel mai faimos, „dephlogisticated air” (oxigen, O) precum și rezultatele experimentale care au dus, în cele din urmă, la descoperirea fotosintezei. De asemenea, Priestley a dezvoltat un „nitrous air test” pentru a determina „goodness of air”. Folosind o pompă
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
de ani. Apa menajeră este rezultatul folosirii apei potabile (în foarte puține cazuri și a apei pluviale ) pentru activitățile casnice. Apele provenite de la bucătărie, dus, toaletă conțin materii solide în suspensie de natură minerală și organică, în special compuși ai azotului și fosforului . Această apă intra în primul compartiment al fosei septice. Aici au loc procesele de decantare a materiei solide (prin gravitație - rezultând un strat de nămol pe fundul bazinului) și de separare a grăsimilor prin flotație (acestea fiind mai
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
grămezi pe platforme până la descompunerea totală a resturilor vegetale. Pământul de țelină este un pământ greu, cu permeabilitate și afânare redusă, are culoare cenușie-maronie, este foarte bine structurat, având o structură granulară, are conținut ridicat în elemente minerale, în special azot, și are pH alcalin, variabil între 6,5-8. Conținutul în elemente minerale depinde foarte mult de flora existentă pe terenul de unde s-au recoltat brazdele. Greutatea unui metru cub de pământ de țelină este de 900 - 1000Kg. Cuvântul "țelină" din
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
proporțională cu presiunea parțială a fiecărui gaz component al amestecului. Astfel, dacă aerul are o presiune de 4 bar (sc. abs.), cantitatea de oxigen dizolvată în lichid va fi proporțională cu pO = 0,84 bar (sc. abs.), iar cantitatea de azot dizolvată în același lichid va fi proporțională cu pN = 3,16 bar (sc. abs.). Procesul invers dizolvării este degajarea gazului din lichid, care se produce la scăderea presiunii. Gazele se dizolvă în lichide până când lichidul se va satura cu gaz
Legea lui Henry () [Corola-website/Science/315216_a_316545]
-
Această limiă poartă numele de raport critic de suprasaturație. Fenomenul de dizolvare (absorbție) și degajare (eliminare) a gazelor în și respectiv din lichide stau la baza explicării fenomenelor de saturare, desaturare și suprasaturare a țesuturilor organismului scafandrului cu gazul inert (azotul) conținut în aerul respirator, în timpul coborârii sub apă (creșterii presiunii) și respectiv în timpul urcării către suprafața apei (scăderii presiunii). Azotul este caracterizat printr-o solubilitate în apă de 14,5 ml/l și printr-o solubilitate în grăsimi de 76
Legea lui Henry () [Corola-website/Science/315216_a_316545]
-
respectiv din lichide stau la baza explicării fenomenelor de saturare, desaturare și suprasaturare a țesuturilor organismului scafandrului cu gazul inert (azotul) conținut în aerul respirator, în timpul coborârii sub apă (creșterii presiunii) și respectiv în timpul urcării către suprafața apei (scăderii presiunii). Azotul este caracterizat printr-o solubilitate în apă de 14,5 ml/l și printr-o solubilitate în grăsimi de 76 ml/l. La fenomenul de suprasaturație, în cazul organismului uman, raportul critic de suprasaturție al diferitelor țesuturi este de ordinul
Legea lui Henry () [Corola-website/Science/315216_a_316545]
-
lichid cefalorahidian, dar niciunul dintre acestea nu a oferit rezultate pozitive certe. La ora actuală nu există investigații de laborator care să poată anticipa evoluția bolii. Au fost propuse câteva soluții care oferă speranțe, cum ar fi: interleukina-6, oxidul de azot și sintaza oxidului de azot, osteopontinul, și fetuina-A. Întrucât evoluția SM se datorează degenerării neuronilor, rolul proteinelor care indică o pierdere a țesutului nervos, cum ar fi neurofilamentele, proteina tau și N-acetil aspartatul, se află în curs de cercetare
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
acestea nu a oferit rezultate pozitive certe. La ora actuală nu există investigații de laborator care să poată anticipa evoluția bolii. Au fost propuse câteva soluții care oferă speranțe, cum ar fi: interleukina-6, oxidul de azot și sintaza oxidului de azot, osteopontinul, și fetuina-A. Întrucât evoluția SM se datorează degenerării neuronilor, rolul proteinelor care indică o pierdere a țesutului nervos, cum ar fi neurofilamentele, proteina tau și N-acetil aspartatul, se află în curs de cercetare. În același timp, se încearcă
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de fasole.Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăși de plantă ,20% rămâne și îmbogățește solul. Bobul este originar din zona mediteraneană sau din Asia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul. Australia, China
Bob (leguminoasă) () [Corola-website/Science/318706_a_320035]
-
recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăși de plantă ,20% rămâne și îmbogățește solul. Bobul este originar din zona mediteraneană sau din Asia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul. Australia, China, Egipt și Etiopia sunt țările cu
Bob (leguminoasă) () [Corola-website/Science/318706_a_320035]
-
prezintă intoleranță la zonele saturate în apă. Pe de altă parte, rădăcinile profunde se pot adapta unor compoziții foarte variate ale solului și acceptă destul de bine pământurile sărăturoase. Deși se credea că roșcovul nu prezenta noduli de fixare biologică a azotului specifici leguminoaselor, recent s-au identificat noduli conținând bacterii din genul Rhizobium. Cu toate că este cultivat, roșcovul se poate găsi în stare de sălbăticie în regiunile orientale ale bazinului mediteranean, fiind naturalizat în zonele occidentale. Roșcovul este des întâlnit în sudul
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
se determine forma din cauza distanței mari la care se află. Măsurători spectroscopice au arătat că structura suprafeței sale este similară cu aceea a celorlalte obiecte transneptuniene: este compus îndeosebi dintr-un amestec de ghețuri de apă, de metan și de azot cu tholin. Suprafața sa este una dintre cele mai roșii din Sistemul Solar. Sedna își încheie parcursul pe orbită în aproximativ , iar periheliul său este situat la vreo . Acești doi parametri fiind excepțional de mari, originea sa este nesigură. Minor
Sedna () [Corola-website/Science/316078_a_317407]
-
începând cu metanul. Convențional, se consideră temperaturi criogenice cele sub 120 K. Termometrul etalon pentru aceste temperaturi este termometrul cu rezistență de platină. Măsurarea practică a temperaturilor criogenice se poate face cu termocupluri. Temperaturi începând cu cea de fierbere a azotului (77 K) se pot măsura chiar și cu termocupluri comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]