12,919 matches
-
calculează ca produs între probabilitățile de cedare ale scenariului și mărimea consecințelor în cazul materializării acelui scenariu. Suma, pe elemente (părți) ale barajului și pe categorii de consecințe, a riscurilor aferente scenariilor selectate dă în final rata anuală a riscului barajului. ... 5.2. Calculul probabilităților de cedare 5.2.1. Metoda statistică (3) Probabilitatea de rupere, determinată prin metode statistice, se definește ca fiind raportul dintre numărul de cedări înregistrate și produsul dintre numărul de lucrări și numărul de ani de
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
Calculul probabilităților de cedare 5.2.1. Metoda statistică (3) Probabilitatea de rupere, determinată prin metode statistice, se definește ca fiind raportul dintre numărul de cedări înregistrate și produsul dintre numărul de lucrări și numărul de ani de exploatare al barajelor pentru care există observații. Dacă populația statistică conține N baraje de acela��i tip, având durate de exploatare t(i)(i = 1, N) iar în perioada de observație s-a înregistrat n(r) ruperi, atunci probabilitatea anuală de rupere este
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
Probabilitatea de rupere, determinată prin metode statistice, se definește ca fiind raportul dintre numărul de cedări înregistrate și produsul dintre numărul de lucrări și numărul de ani de exploatare al barajelor pentru care există observații. Dacă populația statistică conține N baraje de acela��i tip, având durate de exploatare t(i)(i = 1, N) iar în perioada de observație s-a înregistrat n(r) ruperi, atunci probabilitatea anuală de rupere este: ... n(r) P(r)= (5.1) N Σ i t
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
ruperi, atunci probabilitatea anuală de rupere este: ... n(r) P(r)= (5.1) N Σ i t(i) 1 (4) Condițiile minimale care trebuie îndeplinite pentru utilizarea metodei statistice sunt: ... a) populația statistică utilizată în evaluarea probabilității de rupere (mulțimea barajelor supuse observațiilor) trebuie să aparțină unui domeniu omogen; această condiție se traduce prin a avea baraje de același tip, cu înălțimi comparabile, cu vârste apropiate, cu condiții de fundare similare, cu același regim de torențialitate al bazinului hidrologic, supus în
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
t(i) 1 (4) Condițiile minimale care trebuie îndeplinite pentru utilizarea metodei statistice sunt: ... a) populația statistică utilizată în evaluarea probabilității de rupere (mulțimea barajelor supuse observațiilor) trebuie să aparțină unui domeniu omogen; această condiție se traduce prin a avea baraje de același tip, cu înălțimi comparabile, cu vârste apropiate, cu condiții de fundare similare, cu același regim de torențialitate al bazinului hidrologic, supus în trecut unor evenimente extreme similare etc.; ... b) numărul total de baraje similare analizate statistic să fie
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
se traduce prin a avea baraje de același tip, cu înălțimi comparabile, cu vârste apropiate, cu condiții de fundare similare, cu același regim de torențialitate al bazinului hidrologic, supus în trecut unor evenimente extreme similare etc.; ... b) numărul total de baraje similare analizate statistic să fie suficient de mare; numărul acestora trebuie să fie cu atât mai mare, cu cât omogeneitatea este mai slabă, dar încă acceptabilă. (5) Statistica ruperilor poate fi utilizată pentru prognoza probabilităților de rupere numai în fazele
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
suficient de mare; numărul acestora trebuie să fie cu atât mai mare, cu cât omogeneitatea este mai slabă, dar încă acceptabilă. (5) Statistica ruperilor poate fi utilizată pentru prognoza probabilităților de rupere numai în fazele preliminare, dat fiind faptul că barajele sunt construcții unicat, amplasate în condiții naturale specifice pentru care existența unor populații statistice este practic imposibilă. 5.2.2. Abordarea probabilistă (6) Abordarea probabilistă se poate utiliza atunci când condiția de cedare are o exprimare matematică. ... (7) Pentru fiecare scenariu
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
calculul integralei de convoluție a celor două distribuții, care pentru un mod de cedare "i" are expresia: ... ∞ ∞ Pc(i)= ⌠F(R)(x)*f(S)(x)*dx = ⌠[1-F(S)(x)]*f(R)(x)*dx (5.3) ⌡ ⌡ 0 0 (13) Dacă siguranța barajului se exprimă utilizând funcția de siguranță, condiția de cedare, respectiv S R capătă expresia: ... E(S,R) 0 (5.4) iar expresia probabilității de cedare, pentru un mod de cedare, devine: +∞ Pc = 1-F(E)(0) = ⌠f(E)(x)*dx (5
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
de probabilitate. ... 5.2.3. Arborele evenimentelor (15) Arborele evenimentelor este o transpunere grafică ordonată a unei analize de cauze- efecte și constă într-o reprezentare grafică a combinațiilor logice a evenimentelor care conduc la un eveniment final nedorit (cedarea barajului) și apoi la un set de consecințe declanșate de respectivul eveniment (vezi fig. 5.1). ... (16) Partea din arbore care este destinată analizei cauzelor este denumită arborele evenimentelor adverse, iar partea din arborele evenimentelor care este destinată analizei efectelor este
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
evenimentelor care este destinată analizei efectelor este denumită arborele consecințelor. ... 5.2.4. Arborele evenimentelor adverse (17) Arborele evenimentelor adverse permite, prin cuantificare, determinarea probabilității de realizare a cedării sau a unei stări critice care afectează stabilitatea și/sau integritatea barajului. ... Figura 5.1. Arborele evenimentelor (18) Construcția arborelui evenimentelor adverse se face pornind de la evenimentul final și se dezvoltă pe nivele inferioare succesive, căutând pentru fiecare eveniment advers identificat evenimentele adverse care îl declanșează. Arborele se alcătuiește utilizând un sistem
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
raportată pentru lucrări similare. ... (23) În cazul evenimentelor primare pentru care nu există date statistice se recurge la aprecieri subiective ale probabilităților relative de apariție. ... 5.2.5. Arborele consecințelor (24) Arborele consecințelor permite asocierea probabilității de apariție a ruperii barajului cu natura și mărimea consecințelor și constă într-o reprezentare grafică a secvențelor de evenimente defavorabile care sunt declanșate de evenimentul nedorit (stare critică sau rupere produsă la baraj). (25) Eveniment inițiator este evenimentul nedorit iar evenimentele finale sunt consecințele
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
consecințelor (24) Arborele consecințelor permite asocierea probabilității de apariție a ruperii barajului cu natura și mărimea consecințelor și constă într-o reprezentare grafică a secvențelor de evenimente defavorabile care sunt declanșate de evenimentul nedorit (stare critică sau rupere produsă la baraj). (25) Eveniment inițiator este evenimentul nedorit iar evenimentele finale sunt consecințele care servesc evaluării riscului. ... (26) Arborele se ramifică printr-un operator DA/NU la fiecare eveniment indus analizat și se dezvoltă pe niveluri succesive până la identificarea consecințelor finale - pierderi
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
probabilității evenimentului final din arborele evenimentelor adverse, construit pentru investigarea cauzelor evenimentului inițiator; ... c) prin analiza statistică a evenimentelor inițiatoare identice, înregistrate la un eșantion bogat de lucrări asemănătoare cu lucrarea analizată. ... (29) În cazul în care datele disponibile pentru barajul analizat sunt insuficiente și deci nici una din căile de la punctul (e) pentru determinare a probabilității de apariție a evenimentului inițiator identificat nu se poate aplica, se recurge la asimilarea probabilității anuale de apariție pentru anumite stări critice care conduc la
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
75 Cert │ 1 │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ 5.3. Determinarea hidrografelor ruperii (35) Unda de rupere și viitura accidentală care îi urmează este inițiată de formarea unei breșe în frontul barat. Timpul în care se formează breșa și dimensiunile breșei depind de tipul de baraj și de mecanismul prin care se produce breșa. Caracteristicile proprii ale lucrării intervin, de asemenea, cu o pondere semnificativă. ... (36) Scenariul sau scenariile de formare a breșei corespund mecanismelor de rupere identificate și cuantificate prin probabilitățile anuale de apariție. Fiecărui
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
mecanismelor de rupere identificate și cuantificate prin probabilitățile anuale de apariție. Fiecărui scenariu îi corespunde un anumit hidrograf al ruperii, dependent de timpul de formare ��i de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) ��n cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin eroziune internă în corpul barajului calea preferențială de infiltrații se mărește prin antrenare de material până devine orificiu, apoi cavernă, umplutura se prăbușește și apare o breșe dreptunghiulară care se lărgește prin eroziune laterală. În primele faze breșa nu poate fi sesizată, după care se
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
poate fi sesizată, după care se produce o rupere rapidă; ... c) la ruperea produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea prin alunecare pe talpă două-trei ploturi sunt antrenate spre aval după
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea prin alunecare pe talpă două-trei ploturi sunt antrenate spre aval după care breșa se poate extinde prin antrenarea succesivă a ploturilor vecine. Breșa inițială
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
instantaneu; ... c) la ruperea prin deversare peste coronament se produc eroziuni în aval, care destabilizează ploturile antrenând fie o alunecare spre aval, fie chiar răsturnarea. Breșa apare practic instantaneu, dar timpul de producere a ruperii este îndelungat. ... (39) În cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
apare practic instantaneu, dar timpul de producere a ruperii este îndelungat. ... (39) În cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament pot rezista la o deversare cu o lamă de 0,30 ... 0,50 m timp de câteva ore, iar barajele din anrocamente pot rezista la o deversare cu o lamă de până la 1
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament pot rezista la o deversare cu o lamă de 0,30 ... 0,50 m timp de câteva ore, iar barajele din anrocamente pot rezista la o deversare cu o lamă de până la 1 m, dar la acestea odată ce breșa s-a format aceasta crește foarte repede. ... (43) Dimensiunile finale ale breșelor formate prin eroziune internă pot fi stabilite în funcție de adâncimea
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]