10,419 matches
-
agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi și mai dominatori, manifestă o tendință crescută pentru agresiunile sexuale. Acești indivizi dezvoltă chiar anumite credințe cu privire la nevoia de a folosi forța în timpul relațiilor sexuale. Studiul experimental realizat de Malamuth (1988 citat de Malamuth, 1998) a demonstrat importanța identificării variabilelor legate de agresiunile sexuale în prezicerea tendințelor agresive generale. Experimentul a cunoscut trei etape. Într-o primă etapă, au fost evaluate personalitatea și atitudinile subiecților. Apoi s-a recurs la înregistrarea reacțiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele asociate violenței pot induce o stare de activare fiziologică non sexuală (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994) transferată în furia subiecților provocați în prealabil și tradusă în act agresiv. Transferul de activare se realizează prin mijlocirea unor procese cognitive mult mai subtile. La fel ca în cazul mecanismelor ce apar din cauza violenței
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de a domina femeile, de atitudinile ostile față de acestea și de acceptarea folosirii violenței împotriva lor. Bărbații cu o viață sexuală desfrânată și cu atitudine ostilă față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de logodnă corelează puternic cu agresiunea fizică din primele șase luni de căsătorie, iar agresiunile psihologice ulterioare corelează cu violența fizică de după 30 de luni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate cauza o stare de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul stresului conjugal, a violenței din copilăriei la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie et al., 1997) percep lumea ca pe un loc al ostilității și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a fi o relație obișnuită și omniprezentă. Într-adevăr, relația de putere poate exista fără implicarea abuzului, dar un număr destul de mare de indivizi încearcă să obțină recompense
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a metodelor de intervenție și a discuțiilor dintre profesori și copii. Realizarea primei campanii de intervenție de către Olweus în 1982 a redus frecvența intimidării în școală cu până la 50 % la sfârșitul a 2 sau 3 ani de intervenție (Olweus, 1993 citat de Endersen et al., 2001). Studiile ulterioare au permis înțelegerea mai aprofundată a fenomenului. În cazul intimidării, este vorba despre copiii care, de la vârsta de 5-6 ani, încep a-i intimida pe cei mai mici decât ei. Natura și frecvența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o folosesc doar în scopuri personale și fără consecințe pro-sociale (Andreou, 2000). În comparație cu victimele, agresorii dispun de procese mentale mult mai variate și mult mai bogate. Într-un context de intimidare există mai multe roluri (Salmivalli, Karhunen și Lagerspetz, 1996 citat de Salmivalli et al., 1998). Pe o populație de 573 de copii irlandezi cu vârste cuprinse între 12-13 ani, Salmivalli și colegii lui au identificat șase categorii: leaderii (8,2%), observatorii care urmăresc agresiunile (6, 8%), suporterii (19, 5%), apărătorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aceștia, contribuind la adoptarea strategiilor agresive de către copii. Tendințele antisociale manifestate în mediul școlar împiedică formarea abilităților sociale, fapt ce se soldează cu consecințe grave în dezvoltarea copilului: respingerea de către colegi, scăderea performanței școlare (Dishion, Patterson, Stoolmiller și Skinner, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Copiii respinși de către colegi se vor asocia cu cei care le seamănă (copiii antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul juvenil riscă să devină un adult delicvent. Explicațiile sunt valabile pentru ceea ce Patterson numește delicvență precoce, distingând-o de delicvența tardivă. Patterson și colegii săi (Patterson, 1986; Patterson, Debaryshe și Ramsey, 1989 citat de Dishion et al., 1994) au coordonat mai mult de 30 de ani un program de cercetare asupra cauzelor delicvenței și a comportamentelor antisociale la adulți. Studiile au permis identificarea a două tipuri de delicvență: delicvența tardivă și delicvența precoce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți și copil se termină adesea cu reacții de furie și pedepse fizice (Debaryshe, Patterson Capaldi, 1993 citat de Dishion et al., 1994). Mai mult decât atât, părinții ineficienți aprobă tentativele coercitive ale copilului îndreptate asupra altui membru al familiei sau le ignoră în totalitate (Snyder și Patterson, 1986 citat de Dishion et al., 1994). În relațiile cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
furie și pedepse fizice (Debaryshe, Patterson Capaldi, 1993 citat de Dishion et al., 1994). Mai mult decât atât, părinții ineficienți aprobă tentativele coercitive ale copilului îndreptate asupra altui membru al familiei sau le ignoră în totalitate (Snyder și Patterson, 1986 citat de Dishion et al., 1994). În relațiile cu părinții, natura comportamentului agresiv al copilului se schimbă, trecând de la comportamente frecvente și fără gravitate la comportamente mai puțin frecvente, în schimb, mult mai grave. Iar zona de aplicare a comportamentelor antisociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv al copilului se schimbă, trecând de la comportamente frecvente și fără gravitate la comportamente mai puțin frecvente, în schimb, mult mai grave. Iar zona de aplicare a comportamentelor antisociale și coercitive se extinde în afara familiei (Ramsey, Patterson și Walker, 1990 citat de Dishion et al., 1994). Într-o perspectivă asemănătoare cu cea oferită de teoria învățării sociale, Patterson explică dezvoltarea agresivității la copii, subliniind importanța rolului măsurilor disciplinare părintești în formarea credințelor ce influențează motivațiile și comportamentele agresive. Cercetările efectuate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diminuează atracția copiilor pentru săvârșirea repetată a acesteia. O pedeapsă mai ușoară, instituită doar pentru a înceta comportamentul deviant, îl poate determina pe copil să-și explice acțiunile și, în consecință, să-i scadă interesul pentru actul interzis. Olweus (1991 citat de Endersen et al., 2001) a afirmat că o intervenție adecvată a profesorilor poate reduce cu până la 50 % acțiunile de intimidare a copiilor (bullying). În opinia autorului, este posibilă reducerea interesului pentru astfel de acțiuni la copiii care nu și-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copiilor (bullying). În opinia autorului, este posibilă reducerea interesului pentru astfel de acțiuni la copiii care nu și-au format încă norme și credințe favorabile agresivității, cu condiția unei intervenții rezonabile și a pedepsirii moderate. Eron și colegii săi (1971 citat de Eron, 1994) au observat că băieții care se identifică puternic cu tații lor și care sunt pedepsiți pentru agresiunile comise nu sunt agresivi nici la școală, nici acasă. Un mediu familial afectuos și înțelegător în care copilul se identifică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
accelerarea recuperării și revenirea la starea normală. Rememorarea experienței traumatizante este mult mai precisă dacă se produce imediat după eveniment, înainte ca detaliile să fie uitate sau să capete o altă semnificație. În experimentul realizat de Berkowitz și Troccoli (1990 citat de Berkowitz, 1993), un grup de femei trebuie să țină o mână ridicată într-o poziție mai puțin confortabilă în timpul unui interviu de angajare. În paralel, un alt grup de femei, aflat în aceleași condiții experimentale, este supus unui chestionar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altele, de momentul în care aceste informații sunt oferite. Un număr important de studii arată că informațiile atenuante prezentate imediat înainte sau după insultă au un efect mai bun decât cele oferite cu o anumită întârziere (Zillmann și Cantor, 1976 citat de Tedeschi et al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți ceea ce simte celălalt sunt elemente ce pot diminua tendința de a face rău celuilalt pentru că durerea celuilalt devine durerea ta. Cu cât sentimentul de empatie este mai mare, cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii îi împiedică să demareze la culoarea verde a semaforului. În cazul în care pietonii sunt foarte aproape de trotuar, dar nu au reușit încă să traverseze strada
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
culturii joase și registrul colocvial, împreună stau imaginația lingvistică și clișeul, originalul și parodia, într-o demonstrație a caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu literă cursivă, deci „citate de autor”, se amestecă, stilistic, cu textele „originale” ale eului-narator. Acest „eu” al poemului se sparge, iradiind în fragmente de euri, de personaje și de voci, generând o polifonie adesea halucinantă. Cu atât mai mult, cu cât producțiile lui nea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
lui nea Gică sunt urmate de texte care le contestă veridicitatea (spre exemplu, Poezia de dragoste a lui nea Gică, scrisă cu italice, e urmată de Comentariu sceptic la poezia de dragoste a lui nea Gică). Alte texte, de asemenea „citate”, scrise cu literă cursivă, aparțin unui alt eu-narator, unui alt univers decât cel al „frizeriei” (Răsăritul). Nu trebuie omise nici notele de subsol, care aparțin și ele unei instanțe incerte. Dar toate textele și toți naratorii lor ajung să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]