10,421 matches
-
vîrstă școlară; • asigurare de sănătate; • educație; • vînzarea de acțiuni, obligațiuni și alte hîrtii de valoare; • planificare urbană: zone de afaceri, rezidențiale și așa mai departe; • impunerea unor standarde de construcție pentru clădiri; • asigurarea concurenței pe piață, prevenirea monopolurilor și alte constrîngeri referitoare la comerț; • impunerea și reducerea tarifelor și a cotelor pe importuri; • licențierea medicilor, dentiștilor, avocaților, contabililor și a altor persoane cu profesii asemnănătoare; • înființarea și menținerea parcurilor naționale și de stat, a zonelor de recreere și a zonelor necultivate
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acestea par să fie un mod rațional de a aduce schimbări importante într-o lume plină de incertitudine 2. Cele mai dezastruoase decizii din secolul al XX-lea s-au dovedit a fi acelea luate de liderii autoritari eliberați de constrîngeri democratice. În timp ce democrațiile înaintau cu poticneli, liderii despotici, prinși în propriile viziuni înguste despre lume, urmăreau orbește strategii de autodistrugere. În ciuda imperfecțiunilor sale, se pot spune multe în favoarea acestei soluții standard pentru obținerea unui nivel adecvat de competență civică 3
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mișcare, pe de alta, cum am văzut din 1999 încoace, când Europa a decis să pună aspiratorul pe noi din fericire, și măturoiul! -, în procesele de aderare la NATO și UE, am fost obligați să forțăm puțin lucrurile, presiunile și constrângerile proceselor de aderare au avut un efect stimulativ. Dacă era să rămânem în legea noastră, nu s-ar fi făcut nici măcar atât cât s-a făcut! Dorin Popa: Lumea formelor fără fond de acum este, până la un punct, găselnița perfectă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acțiune a Sfântului Scaun a fost aceea de asigurare a protecției credincioșilor săi. Repoziționarea Bisericii Catolice față de noile realități corespunzătoare cerințelor societății europene moderne a fost rezultatul unor opțiuni deliberate și menținute în timp de autoritatea diplomatică și ecleziastică, în ciuda constrângerilor venite atât din interior, cât și a intervențiilor politice ale conservatorilor; aceștia din urmă aveau ca scop apărarea privilegiilor conferite de ľancien régime și de aceea uneori au făcut adevărate presiuni asupra Sfântului Scaun 254. Pentru a răspunde necesităților canonice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Florica Vrânceanu, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, Pompiliu Șerbescu, Codul presei, Editura Tipografia Românească,Timișoara, 1937, Silvia Popa, Istoria scrisului, cărții, presei, bibliotecilor, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 1997, Sficlea Obreja, Designul cotidianelor între constrângeri și libertăți, Editura Artes, Iași, 2005, Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, Editura Hyperion, București, 2000, Mircea Dumitrescu, File din istoria presei românești, Editura Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală "Niște Țărani", București, 2000, Ion Iliescu, Sondări în istoria presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot de la o economie duală, Hollis B. Chenery recunoaște că țările în dezvoltare sunt parte a unui sistem internațional integrat, care poate promova sau restrânge dezvoltarea lor. Astfel, diferențele dintre nivelurile de dezvoltare ale unor țări în dezvoltare se datorează constrângerilor interne (resurse, politici și obiective guvernamentale) și celor externe (accesul la capital străin, comerțul exterior). Teoriile privind dependențele internaționale se bazează pe: modelul dependenței neocoloniale, prin care subdezvoltarea este privită ca o consecință a exploatării coloniale; țări bogate domină țările
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
înoielnic (comparativ cu tradiția europeană), bunăstarea lor zgomotoasă. Paradisul e America, ceea ce răstoarnă situația din cărțile lui Henry James. Tot ce e american e de invidiat, de la guma de mestecat la haine, o viață îndestulată și adolescenți liberi de orice constrângere. Țara tuturor posibilităților inundă o Germanie sărăcită și mânjită cu sânge. Se confruntă două feluri de copilărie, două maniere de educație, două moduri de viață: Tim, copilul european cu frica lui Dumnezeu, și Kate, femeia eliberată. Se declanșează un uriaș
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și am descoperit că nu exista decât în rusă. Așa că am tradus-o, la început doar pentru mine, cu ajutorul Angelei Linvingstone de la Facultatea de Rusă a Universității Essex. A fost o experiență care m-a modificat. M-a eliberat de constrângerile poeziei ce se scria în jur... De frica să nu mă trădez. De precauții defensive. Și desigur de ironia englezească. LV. Out of Touch e un poem sentimental, nu departe de Matthew Arnold ca ton: iubitul meu, nu fii singur
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și mai mari îndepărtări de echilibru. Prin urmare, sistemele complexe, inclusiv cele biologice, se disting prin capacitatea de a dezvolta comportamente organizate, consumând energie de înaltă calitate și menținându-și structurile. Aceste sisteme vii funcționează în cadrul unui suprasistem care impune constrîngeri. Dacă nu sunt respectate restricțiile impuse, sistemul va fi eliminat. Genele joacă un rol decisiv în restrângerea opțiunilor și transmiterea procesului de autoorganizare reușit. Potrivit sugestiei lui Ilya Prigogine, condițiile în care se formează structurile disipative influențează decisiv mecanismul de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de sine referitoare la reprezentarea noastră despre propria persoană. În număr de șapte, stadiile dezvoltării Proprium-ului sunt: stadiul Eu-lui corporal, al identității de sine, al respectului de sine, al extensiunii Eu-lui, al imaginii de sine, al Eu-lui rațional și stadiul constrângerii Proprium-ului. Acesta din urmă este specific etapei adolescenței și presupune stabilirea scopurilor, a intereselor, a planurilor de viață, racordarea aspirațiilor la exigențele vieții, direcționarea acțiunilor spre viitor (Eul pragmatic). Allport consideră că imaginea de sine a adolescentului, relativ fragilă la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
problemă ușoară, mai ales dacă ea trebuie să se întâmple în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?“ se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea autonomiei elevului, în condițiile supunerii la autoritatea școlii, care la rândul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa. Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere?“ se întreba Kant în tratatul de pedagogie. Acesta este paradoxul educației formale ce se practică în orice școală: construirea autonomiei elevului, în condițiile supunerii la autoritatea școlii, care la rândul său se supune normelor societății. În aceste condiții un rol
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
În raportul profesor-elev, profesorul apare și se manifestă ca exponent al autorității a cărei misiune este de a aduce structura internă a personalității și comportamentul elevului cât mai aproape de etaloanele prescrise social. acțiunea sa implică, inevitabil, și o notă de constrângere a cărei formă de exercitare însă, trebuie să fie cât mai voalată. La rândul său, elevul intră în această relație cu consemnul clar de a da ascultare profesorului, de a depune un efort voluntar susținut pentru a învăța și a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevilor. Există și cazuri în care elevii nu recunosc autoritatea profesorului din diferite motive. În „tratatul“ său de pedagogie I. Kant face referire la raportul autoritate-autonomie în educație sub forma „supunere libertate“, supunerea apărând ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris, fiindcă nu poate exista prin el însuți și fiindcă există încă în el tendința de imitație, sau negativă - în sensul că el
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
el trebuie să facă ceea ce doresc alții dacă vrea ca, la rândul lor aceștia să facă ceva ce-i place lui. În primul caz este expus a fi pedepsit, în al doilea a nu obține ceea ce-și dorește. „Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere? Trebuie să-mi deprind elevul să îngăduie ca libertatea să fie supusă unei constrângeri și în același timp să îl învăț ca ei înșiși să facă uz bun de dânsa
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la rândul lor aceștia să facă ceva ce-i place lui. În primul caz este expus a fi pedepsit, în al doilea a nu obține ceea ce-și dorește. „Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere? Trebuie să-mi deprind elevul să îngăduie ca libertatea să fie supusă unei constrângeri și în același timp să îl învăț ca ei înșiși să facă uz bun de dânsa. Fără aceasta nu ar fi într-însul decât pur mecanism
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este expus a fi pedepsit, în al doilea a nu obține ceea ce-și dorește. „Căci constrângerea este necesară. Dar cum să fie cultivată libertatea prin constrângere? Trebuie să-mi deprind elevul să îngăduie ca libertatea să fie supusă unei constrângeri și în același timp să îl învăț ca ei înșiși să facă uz bun de dânsa. Fără aceasta nu ar fi într-însul decât pur mecanism: omul lipsit de educație nu știe să se servească de libertatea sa. E necesar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
singur piedică libertății altuia; 2. Trebuie să-i arătăm că nu-și poate atinge scopurile decât cu condiția de a-i lăsa și pe ceilalți să le atingă pe ale lor; 3. Trebuie să-l învățăm că i se impune constrângerea cu scopul de a-l învăța să facă uz de propria sa libertate, că-l cultivăm ca să poată să se manifeste liber, adică să se lipsească de ajutorul altuia. Aceasta din urmă regulă este aceea care lovește mai târziu spiritul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prin propriile opțiuni în relații de intimitate erotică. Cele care aleg acest tip de relație sunt puternic motivate afectiv și prin interes. Asemenea relații pot dura episodic sau toată viața, cu dăruire fidelă. Concubinele trăiesc în mod deliberat sau prin constrângere în relații de intimitate erotică, extramarital. Ele sunt în postura soțiilor nelegale. Și în această postură pot fi acceptate temporar sau permanent, toată viața, în temeiul iubirii sau al interesului. Prostituatele de rând (stradale sau din bordeluri) întrețin relații sexuale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
maxime. Sidonie Gabrielle Colette s-a născut într-un mic sat francez, Saint Sauveur en Puisaye, din regiunea Bourgogne, în 1873, într-un mediu creat de mama sa Sido care i-a stimulat dorința de a se exprima liber, fără constrângeri, i-a dezvoltat interesul pentru lectură și aptitudinea de reflecție. A scris de timpuriu, dar nu a avut încredere în condeiul ei, fapt de care a profitat primul ei soț, Gauthier Villars, ce semna sub pseudonimul Willy romane de dragoste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
părți ca și Odiseea, iar aceste părți sunt întinse prin ele însele ceea ce nu împiedică aceste poeme să aibă cea mai bună compoziție pe care o pot avea și de a fi reprezentarea celei mai unitare acțiuni posibile" (cap. 26). Constrângerile materiale ale scenei, limitându-l pe autorul dramatic, fac greu de integrat episoadele în sânul unei acțiuni unificate. Dacă romancierul poate povesti în voie acțiuni simultane, autorului dramatic îi este dificil să le reprezinte. "Epopeea are o trăsătură distinctă care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Franța regula celor trei unități, în 1631, în Prefață în formă de discurs poetic (Préface en forme de discours poétique) la tragicomedia sa Silvanire. Această mărturie a unui om de scenă care subliniază avantajele pentru public oferite de regulă, constrângerile create de ea pentru autorul dramatic, arată că în acea vreme autorii dramatici francezi ignorau totul în privința unităților. Nu va scrie însuși Corneille în 1660, cu privire la prima sa comedie Mélite, creată în 1630: Această piesă a fost prima mea încercare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]