10,301 matches
-
liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani, iată visul nostru Împlinit!”; f. asociații incompatibile ca sens: „Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”; „la douăsprezece trecute fix”; g. nonsensul: „Din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zițe... În sfârșit să trăiască!”; Expresii tautologice : „intrigi proaste”; a. repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit, cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a pierde din vedere întregul sistem, a cărui analiză minuțioasă i-a oferit „secretul intim” al „stării de agregare” a societății românești: „regimul neoiobag”; prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și deci probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman a raporturilor de muncă: „om-ciocan”, „om-roată”, „om-spadă”, „om-condei”, „om-carte”, toți fiind în contradicție cu homo sapiens dezvoltat armonios. Mult mai aproape de acest ideal este viața țăranului care „în adevăr are toate elementele unei vieți pline, omenești: el muncește, simte, cugetă, la el lucrează deopotrivă trupul, inima, capul” (Stere, 1921, pp. 43-46). dezvoltând ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Amândouă sunt consecința necesară și reprezintă forme de manifestare contemporană a contradicțiilor interne proprii sistemului capitalist mondial” (apud Wallrstein, 1990, p. 131). Expansiunea implică deci, în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ocupare a forței de muncă, dar și a măsurilor necesare constituirii unei forțe de muncă competitive și dinamice (învățarea pe tot parcursul vieții, pregătirea și dezvoltarea îndemânărilor muncitorilor), s-a dovedit că flexibilitatea pieței muncii și securitatea nu sunt contradicții, ci precondiții” (Rasmussen, 2005, pp. 54-55). Odată identificate, bunele practici din domeniul politicii sociale trebuie să fie adaptate contextului național în care ar trebui să se articuleze. Din acest punct de vedere, elaborarea unei metode de evaluare inițială, precum și posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de subzistență, a relațiilor sociale care formează țesutul social al comunităților-țintă sunt esențiale pentru practica dezvoltării participative. Antropologii se află prinși într-o dublă dilemă. Pe de o parte, una dintre axiomele cercetării antropologice - neintervenția în comunitățile studiate - este în contradicție directă cu practica proiectelor de dezvoltare, și anume integrarea comunităților locale în structuri politice (statul-națiune) și economice naționale și internaționale (piețe). O soluție intermediară este rolul de broker în numele comunității locale și lumea industriei de dezvoltare sau a birocrațiilor statului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). S-a remarcat adesea că participarea socială - indiferent dacă este politică sau voluntară - e mai puternică printre membri clasei mijlocii. Studii precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectare și management al resurselor și dacă a conștientizat importanța domeniului sănătății publice ca sector necesar de investire pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung. Ceea ce s-a întâmplat în România după introducerea sistemului asigurărilor din 1997 a fost (în contradicție cu obiectivele precizate la inițierea reformei) existența unui sistem controlat financiar și de Casa de Asigurări, dar, în același timp, și de Ministerul Finanțelor. Acest lucru a generat distorsiuni în alocarea resurselor și, în primul rând, o deturnare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
serviciu, în schimbul unor sume de bani ce primește dela evrei. Acest oficiu se spune că este făcut și de către unii funcționari de stat. Asemenea se semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au fost internați. Astfel: Se adună în grupuri mari pe străzile din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără a fi controlate. Primesc vizita a diferite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu anume să fie apreciată prin capacitatea lui de a contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
stabilească niște baze aeriene în România. Avea să permită, în schimb, Marii Britanii să-și instituie baze proprii în Franța, Belgia, Olanda, Norvegia sau Danemarca 135. Aflînd de această propunere, Churchill a respins-o, arătînd că pretențiile teritoriale sînt într-o contradicție flagrantă cu Charta Atlanticului, document la care Uniunea Sovietică aderase pe 24 septembrie 136. Marea Britanie nu putea încheia un astfel de acord, fie el "secret sau public, direct sau implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 18 luni începînd de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a "națiunii celei mai favorizate" în tot ceea ce privește comerțul, industria, transportul maritim și alte forme de activitate comercială din România", cu excepția aviației civile. Deși veneau în contradicție cu întregul concept, sovieticii au oferit un amendament ce excludea prevederile "incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de către România înainte de război, care privesc relațiile cu țările vecine... Și prevederile referitoare la reciprocitatea acordată de fiecare țară din Națiunile Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putut trage foloase de pe urma acestei situații, atrăgînd către Occident cîteva din statele-satelit500. Cît despre armele pe care le avea Washingtonul la dispoziție, două păreau cele mai potrivite: ideologia și economia. SUA trebuiau să atace dogmele staliniste ca fiind în totală contradicție cu independența politică. Mai mult decît atît, America trebuia să promoveze naționalismul și să scoată în evidență, în mod constant, faptul că Moscova nu aderase la Charta Națiunilor Unite 501. Oricum, arma principală rămînea tot economia. "Toate mecanismele economice sovietice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
transferarea produselor agricole către țările menționate nu va avea ca efect creșterea numărului acestor produse sau al altora similare în statele inamice"883. Această prevedere a pus capăt negocierilor secrete între Departamentul de Stat și Moscova. LP 480 era în contradicție cu recomandările CSN care sprijineau schimburile de tip barter cu Blocul Sovietic. În urma amplelor discuții purtate între Cabinet și CSN, Eisenhower i-a cerut Departamentului de Justiție să hotărască dacă există vreo "interdicție legală privind comerțul direct sau vînzările către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vederea obținerii independenței. Voia ca sovieticii să-și retragă trupele din România. În martie 1958, i-a trimis pe Stoica, Bodnăraș și pe noul ministru de Externe, Avram Bunaciu, la Hanoi și Beijing. Profitînd de divergențele chino-sovietice, aceștia au expus contradicțiile inerente politicii externe a Moscovei. Sovieticii propovăduiau coexistența pașnică, dar aveau trupe pe alte teritorii 913. Gheorghiu-Dej a continuat să-i someze să-și retragă trupele și în cele din urmă, pe 24 mai, Moscova a acceptat 914. Motivele pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la începutul lunii mai, cînd le-a spus românilor că în cazul în care Congresul ar acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor din estul Europei, "România ar fi prima pe listă"1426. Declarația lui Stans era, fără îndoială, în contradicție cu linia politică pe care o adopta Administrația față de comerțul Est-Vest. Observațiile sale reflectau, însă, intenția urmărită prin legea lui Mondale. În plus, Stans îi înlesnea munca lui Bogdan. Pe lîngă faptul că-și asumase rolul de intermediar în relațiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea", în rândurile aceluiași manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o parte, și solidaritatea și colaborarea dintre țările socialiste, internaționalismul proletar pe de altă parte, sunt două laturi ale construcției socialismului care nu numai că nu se exclud, ci, dimpotrivă, se află într-o strînsă unitate dialectică" (p. 146). Contradicția ideologică este dizolvată în unitate dialectică! Oricine crede contrariul săvârșește o "gravă eroare". Iar "orice alt mod de abordare a acestei probleme negarea rolului națiunii, opunerea acesteia internaționalismului sau invers este greșit și dăunător" (p. 147). Turnura naționalistă pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]