13,290 matches
-
Goleman identifică următoarele cinci dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN, Howard E. Book - "Forța inteligentei emoționale. Inteligența emoțională și succesul vostru", București, Editura Allfa, 2003. Creativitate și progres tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN, Howard E. Book - "Forța inteligentei emoționale. Inteligența emoțională și succesul vostru", București, Editura Allfa, 2003. Creativitate și progres tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice. Primele patru competențe fac o identificare clară a elementelor peisajului emoțional intern, care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Într un model deja generalizat al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Într un model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței, să permită a se defini și inteligența artificială. Astfel, inteligența cognitivă se poate defini ca fiind aptitudinea de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Într un model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței, să permită a se defini și inteligența artificială. Astfel, inteligența cognitivă se poate defini ca fiind aptitudinea de a sesiza anumite raporturi existente Între obiecte si fenomene. Această sesizare poate fi senzorială (la animale) și În acest caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
constituie o prioritate cu semnificație majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica etc. Modelul practic al competenței I.E. elaborat de Daniel Goleman identifică următoarele cinci
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Goleman identifică următoarele cinci dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN, Howard E. Book - "Forța inteligentei emoționale. Inteligența emoțională și succesul vostru", București, Editura Allfa, 2003. Creativitate și progres tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției ideii de departajare a I.Q. de I.E. s-a concretizat În urma analizei acestor clasificări și analiza ideii de 27 Steven, STEIN, Howard E. Book - "Forța inteligentei emoționale. Inteligența emoțională și succesul vostru", București, Editura Allfa, 2003. Creativitate și progres tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnic 22 inteligență socială elaborat de către K.Albrecht. De exemplu, În clasificarea lui D. Goleman una din cele cinci dimensiuni - relațiile - pare sa extindă modelul și conceptul dincolo de legăturile practice. Primele patru competențe fac o identificare clară a elementelor peisajului emoțional intern, care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Întrun model deja generalizat al competenței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intern, care influențează comportamentul unei persoane În moduri fundamentale și cu siguranță au o influență importantă În capacitatea unei persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Întrun model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței, să permită a se defini și inteligența artificială. Astfel, inteligența cognitivă se poate defini ca fiind aptitudinea de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
persoane de a interacționa bine cu ceilalți. Dar Încercând să Încadrăm cu forța competențele sociale Întrun model deja generalizat al competenței emoționale, riscăm să facem prea puțin cu prea mult. Dar, În condițiile actuale, este necesar ca definiția cognitivă sau emoțională a inteligenței, să permită a se defini și inteligența artificială. Astfel, inteligența cognitivă se poate defini ca fiind aptitudinea de a sesiza anumite raporturi existente Între obiecte si fenomene. Această sesizare poate fi senzorială (la animale) și În acest caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași, 1986. 13. Bennett-Goleman Tara, Alchimia emoțională, București, Curtea veche, 2002. 14. Berdiaev Nikolai, Sensul creației, București, Humanitas, 1992. 15. Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972. 16. Blaga Lucian, Opere, vol.10, București, Editura Minerva, 1987. 17. Blaga Lucian, Opere, Vol.9 (Trilogia
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Baltagi, B. H. Econometrics, Berlin, Springer, 1999. 11. Baron Tudor (coordonator), Calitate și fiabilitate. Manual practic, vol.1, București, Editura Tehnică, 1988. 12. Belous Vitalie, Creația tehnică În construcția de mașini - inventica, Editura Junimea, Iași, 1986. 13. Bennett-Goleman Tara, Alchimia emoțională, București, Curtea veche, 2002. 14. Berdiaev Nikolai, Sensul creației, București, Humanitas, 1992. 15. Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972. 16. Blaga Lucian, Opere, vol.10, București, Editura Minerva, 1987. 17. Blaga Lucian, Opere, Vol.9 (Trilogia
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRES CAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer Olaf, Analysis of the Future: The Delphi Method, Report No.P3558. Santa Monica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESCAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer Olaf, Analysis of the Future: The Delphi Method, Report No.P3558. Santa Monica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe ale dezvoltării industriale, Ed. Era, București, 1999. 135. Zeletin Ștefan - Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
studierii poziției și mișcării aștrilor, a constelațiilor sau a unor fenomene cerești, scrie în Dicționarul limbii române. Astrologii susțin că e o știință care studiază mișcările și pozițiile relative ale astrelor, asociindu-le simboluri și semnificații legate de viața materială, emoțională și spirituală a omului. Utilizează modele matematice și noțiuni astronomice pentru stabilirea pozițiilor astrale, dar interpretarea acestora este intuitivă și sintetică. Practicanții, ca și cei care cred în prezicerile astrologilor, o consideră o știință mentală, metafizică. Ce este astrograma? O
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un sens. Acest model ignoră faptul că actele comunicaționale sunt realizate de indivizi sau grupuri care se caracterizează printr-un ansamblul de particularități și care se plasează într-un anumit context social, acestea fiind aspecte relevante pentru conținutul informational și emoțional al mesajului. în plus, comunicarea nu este doar un proces linear și secvențial de transmitere de informații de la emițător la receptor, ci presupune interacțiune, ceea ce conduce la înțelegerea acesteia ca proces circular. Modelul propus de Harold D. Lasswell (1948) privește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
jucăuș (homo ludens) pe toată durata vieții. Din copilărie și până la bătrânețe, omul se joacă în permanență din motive interioare (trebuințe, porniri, nevoi etc.) și/sau exterioare (care împing spre acțiuni diferite). Jocul este o activitate complexă, predominant motrică și emoțională, desfășurată spontan după reguli prestabilite, în scop recreativ, sportiv și totodată de adaptare la realitatea socială (I. Bota, 1998 citând Terminologia E.F.S., 1974). Pentru a completa definiția jocului, este neapărat necesar să luăm în considerare principalele caracteristici pe care le
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
acțiunilor jucătorilor conform scopului propus, caracterul și dezvoltarea conflictului de joc. Această latură a jocului existența unui sens, a elementului de întrecere înviorează pe de o parte acțiunile complexe ale jucătorilor, iar pe de altă parte, dă un deosebit colorit emoțional. Regulile determină în cadrul fiecărui joc elementele cele mai constante în așezarea jucătorilor și cele mai tipice în deplasarea acestora, precizează caracterul comportării, drepturile și obligațiile participanților, stabilesc mijloacele de conducere, modalitățile și condițiile de stabilire a rezultatului. Acest lucru, nu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]