11,537 matches
-
și azi în case din chirpici, adică bordeie din paie amestecate cu bălegar. La așa rezidență, nu e de mirare inerția electoratului românesc, care l-a vrut pe domnul Iliescu, prezent în mai toate fotografiile, în toate afișele campaniei electorale - etern surâzător, omul menit să fie „un președinte pentru liniștea dumneavoastră“, un Rege Soare dâmbovițean : „Când Iliescu apare/ Soarele răsare“ ș.a.m.d. Astea erau lozincile cu care avea să câștige. De unde această inerție al majorității electoratului ? Venea din comunism ? A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lazăr, Orest Horia Pașcanu, Const. Virgil Gheorghiu, Zamfir P. Corbea, Jean Pascal, versuri și proză, dînd ziarului o tentă literară de ținută. Iată ultima strofă din poezia „Anii” de Octav Nandriș... „Pe o cruce / Și-un mormânt / Saștern, / Nepăsători / În etern, / Anii. Pornind de la spusele lui Panait Istrati că „poetul, scriitorul este predestinat să fie un veșnic înșelat” pentru că „Îl înșeală viața, îl înșeală oamenii, îl înșeală credințele, idealurile”, cronicarul face referiri pertinente la volumul „Argint”, „elegant tipărit și aparținând lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bine la marș. Și-l cântam la orice ocazie, alternându-l cu „Deșteaptă-te române”, care ni se părea prea puțin aprins. Dar ce bucluc aveam cu profesorii noștri când au prins de veste de refrenul: Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va înflori!... Dar și întâlnirile sportive își aveau avantajele lor: „Cine dintre noi nu-și aducea aminte cu câtă înfrigurare așteptam un meci de fotbal între echipa română și alta străină. Iar când se întâmpla - și aceasta se întâmpla
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la marș. Și-l cântam la orice ocazie, alternându-l cu „Deșteaptă-te române”, care ni se părea prea puțin aprins. Dar ce bucluc aveam cu profesorii noștri când au prins de veste de refrenul: Iar scumpa noastră Românie Etern, etern va înflori!... Dar și întâlnirile sportive își aveau avantajele lor: „Cine dintre noi nu-și aducea aminte cu câtă înfrigurare așteptam un meci de fotbal între echipa română și alta străină. Iar când se întâmpla - și aceasta se întâmpla foarte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Gheorghiu, redactor prof. dr.Milan Șesan, administrator prof. dr. Vl. Prelipceanu, redacția și administrația Suceava, facultatea de teologie, Universitatea „Cuza Vodă” din Iași, anul LV - LVI, 1944-1945, apare la Râmnicul Vâlcea, 1945, Tipografia „Unirea” aducea vestea „trecerii la cele eterne a doi profesori iluștri ai facultății - profesor onorariu Arhipresv. Mitrop. dr. Vasile Tarnovschi, titular al Catedrei de Testamentul Vechi și prof. activ dr. Nicolae Popescu - Prahova, titular al Catedrei de drept bisericesc” cinstirea lor și ai științelor teologice, urmând a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chip!... - pe care superficialul Octav Minar ni-l dădea în Albumul Eminescu comemorativ, Iași (1909) pentru a ne da seama cât de rău se viciază înfățișarea primordială a cutărei fotografii (cf. și cazul Eminescu în fotografie și ilustrație) prin procedeul eternelor retușuri și eternelor reproduceri ale cutărui meșterstrică de zincograf sau fotograf”. Alături de aceste precizări, Leca Morariu continua a publica serialul „Drumuri moldovene (pe urmele lui Ion Creangă). Și tot în Junimea Literară la p.296 era redată fotografia cu „Contimporanul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
superficialul Octav Minar ni-l dădea în Albumul Eminescu comemorativ, Iași (1909) pentru a ne da seama cât de rău se viciază înfățișarea primordială a cutărei fotografii (cf. și cazul Eminescu în fotografie și ilustrație) prin procedeul eternelor retușuri și eternelor reproduceri ale cutărui meșterstrică de zincograf sau fotograf”. Alături de aceste precizări, Leca Morariu continua a publica serialul „Drumuri moldovene (pe urmele lui Ion Creangă). Și tot în Junimea Literară la p.296 era redată fotografia cu „Contimporanul lui Creangă, Gavril
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adusese un număr considerabil de importante lucrări de orientalistică, între care și un exemplar al primei ediții din traducerea lui Anquetil Duperron a Avestei 5. Cu câteva excepții, la noi, caracterul sacru al acestei cărți traduse s-a evacuat în eterna nemișcare a uitării sau ignorării ei. Cine și de ce ar fi găsit utilă, relevantă, indispensabilă sau măcar necesară studierea acestei cărți, a tradiței religioase centrate și conservate în jurul ei? Către sfârșitul secolului al XIX-lea, circulă un aer de familiaritateîn
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
responsabilă distincția semnalată deja de Eliade: pentru India, „ceea ce trebuie să reținem din această avalanșă de cifre este caracterul ciclic al timpului cosmic”5; iar „în concepția iraniană, fie că e urmată sau nu de timpul infinit, istoria nu este eternă; ea nu se repetă, ci va lua sfârșit într-o zi printr-o ekpyrosis și un cataclism eshatologic”, sau „atât la iranieni cât și la evrei și la creștini, «istoria» atribuită Universului este limitată, sfârșitul lumii coincide cu aneantizarea păcătoșilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
seamănă mult cu un mister antic - și aceasta este poate o formă mai autentică de creștinism decât cele create de popoarele orgolioase ale Occidentului, creatoare de Istorie (atâta vreme cât ea durează...). Simbolurile sunt ele „fapte de limbaj” sau substanță autonomă, Șlimbajț etern al umanității? Știu, catolicii romani și majoritatea protestanților resping cu fermitate ideea unui simbolism autonom, și așa și trebuie: un mesaj internațional care se traduce dintr-o limbă în alta și se socoate distinct de toate celelalte mesaje va ajunge
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
volumul de față. Deși nuanțată, poziția lui Widengren față de metodologia comparativă adoptată de Eliade a rămas în general negativă. Expresia acestei atitudini se găsește cel mai concentrat într-un articol din anii ’70, în care comentează doar Tratatul și Mitul eternei reîntoarceri. A fost nuanțată și deopotrivă admirativă față de „sensul fenomenologic al istoriei religiilor” practicat de Eliade (în mod particular în Tratat), dar și critică, în solidaritate cu Raffaele Pettazzoni față de „anistorismul” lui Eliade (în mod particular din Mitul eternei reîntoarceri
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Mitul eternei reîntoarceri. A fost nuanțată și deopotrivă admirativă față de „sensul fenomenologic al istoriei religiilor” practicat de Eliade (în mod particular în Tratat), dar și critică, în solidaritate cu Raffaele Pettazzoni față de „anistorismul” lui Eliade (în mod particular din Mitul eternei reîntoarceri): „De exemplu, se pot compara descrierea spațiului sacru, așa cum o găsim în Tratatul de istoria religiilor al lui Mircea Eliade, și descrierea, foarte incompletă în schimb, care se găsește în a noastră Religionsphänomenologie. În analiza spațiului sacru nu se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cf. Memorii II, p. 135. XIXtc "XIX" 1. Vezi scrisoarea lui Höfler către Eliade, München, 30 martie 1952, cf. Corespondență II, pp. 214-216, în care cel dintâi se oferă să-i intermedieze traducerea câtorva lucrări, mai ales Tratatul și Mitul eternei reîntoarceri, în Austria, fapt care nu numai că se va concretiza, dar îi va aduce ulterior lui Eliade titlul de doctor honoris causa al universității vieneze. Vezi și Jurnal II, 30 mai 1973. Tonul mesianic din debutul acestei scrisori, în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mituri ale lui Gayomart (surse citate de cele mai multe ori după Arthur Christensen, Le premier homme et roi dans la tradition légendaire des Iraniens, Uppsala, 1918) alimentează câteva paradigme istorico-religioase: simbolismul centrului (Gayomart creat de Ohrmazd în centrul lumii - vezi Mitul eternei reîntoarceri, „Simbolismul Centrului”), miturile etiologice ale vegetației (din sămânța lui Gayomart, ucis violent, crește prima plantă cu parte femeiască și parte bărbătească - vezi „Ierburile de sub cruce”, RFR VI ș1939ț; „La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse”, Zalmoxis III ș1942ț
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
indicat existența unui mit germanic referitor la bătălia eshatologică întru totul similar cu povestirile paralele indiene și iraniene” - în „Sfârșitul lumii în religiile orientale”, cf. op. cit., p. 58. 2. S-ar putea spune același lucru (dezvoltarea anumitor idei din Mitul eternei reîntoarceri) și despre parte din conferințele Haskell ale lui Wikander, mai ales „From Myth to History”. Despre aceasta, vezi și Introducerea în volumul de față. XLVIItc "XLVII" 1. Vezi „Nakula et Sahadeva”, OS VI (1957), pp. 66-96, dedicat aniversării lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
punctul de vedere al lui Sirius, ci de pe poziția unui marxist-leninist și, cercetînd-o ca atare, înfățișînd-o ca atare, el aplică metoda realismului socialist. Și nu există aspect al vieții și al existenței, fie că este vorba de ceea ce unii numesc "eternul uman" și pentru care cer tratament special în artă, sub specie aeterni, fie că este vorba de ceea ce se schimbă, vizibil sub ochii noștri care să nu poată fi tratat de pe poziția ideologică a unui comunist. O operă literară scrisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Am ajuns în oraș, un oraș care nouă ne este drag și-l iubim, și am început să distrugem simboluri care ne-au fost băgate în creier și pe care aproape am ajuns la momentul acela să credem că sînt eterne. Tot un astfel de simbol era și chipul lui Ceaușescu, nemuritorul, iubitul, preaînălțatul, preafrumosul. Fiind acolo, în mulțimea aceea care toată își dorea același lucru să fie liberă, să poată gîndi liber, să se poată exprima liber -, am văzut toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Izvorul rece ; la Gheorghe Ionescu, fostul student la medicină care, după ce leșinase la prima autopsie, își vânduse toate cărțile și își cumpărase un frac și câteva instrumente, mai apoi luându-și numele de scenă Gion ; la amicul său de suflet, „eternul îndrăgostit“, Titi Botez ; la Dorel Livianu sau, mai ales, la cel devenit la fel de repede faimos și care interpreta tot romanțe și tangouri, brăilean ca și Cristi, Ioan Moscu, căruia Pagony îi pusese numele de Jean Moscopol. Moscopol era de altfel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
repede capetele de afiș ale vremii, preferații tinerilor, fiecare cu charisma sa și cu stilul său inconfundabil. Cristi era recunoscut pentru dicția sa impecabilă și felul în care controla și apăsa cuvintele, Jean pentru nenumăratele ieșiri din ritm amuzante și eternul fluie- rat al refrenelor, care nimănui nu-i ieșea mai bine. — Măi, fraților, dar s-a răsturnat căruța cu talent la Brăila ? râdea Pribeagu, care compunea versuri pentru amândoi, amintind și de celebrul Cavadia, dar și de alți nenumărați instrumentiști
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lui Eugen Mirea Dă-mi câte puțin din tot ce ai. Este și anul în care începe o prietenie și o colaborare fructuoasă cu scriitorul Ion Mânzatu, cunoscut și semnând ca Nello Manzatti, care i-a compus Carmencita sau Femeia, eterna poveste și multe altele (Ei da, așa ceva - în ’34, Sus paharul - ’35 sau Luna - ’36), până prin 1938, când Cristi se îndepărtează de el ușor, ușor, din cauza vocii lui puternic gardiste, pentru care îi dedicase și un repertoriu militar. În 1933
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și v-am oferit un sărut sincer, ar trebui să fiți recunoscător. — Cred că spunem aceleași cuvinte, dar vorbim altă limbă. Iubirea de care spun eu nu se poate vinde și nu are preț. Iubirea de care vorbesc eu este eternă și nemăsurabilă. Îmi puteți cere, într- adevăr, o taxă în schimbul căreia să îmi pot manifesta carnal aceste sentimente adevărate, dar nicidecum nu confundați iubirea cu o poftă trupească. Accept până și o taxă pentru o simplă atingere, e dreptul dumneavoastră
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îl consacrase. Anii întregi de muncă fără oprire, în căutarea unor noi linii melodice, care să ridice publicul în picioare și să-l poarte pe ritmurile dulci ale tangourilor, erau pe sfârșite. Căutările sale spre continua perfecționare, exercițiile, călătoriile și eterna documentare spre a pătrunde cu mintea și spiritul dincolo de muzică, în esența ei, erau tot mai rare și inutile. Era tot mai clar că tangoul nu mai putea aduce nimic nou, de când jazzul luase cu avânt centrul Bucureștilor, deși mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
l-au ajutat, fie și cu un gând bun. Atât și nimic mai mult, iar nici acesta nu a venit de cele mai multe ori. Unde au fost zecile de actori cu care a stat la băute ? Unde au fost prietenii lui eterni de pahar, cântăreții, compozitorii, textierii și amicii care nu se mai desprindeau de la mesele sale ? Cum l-au văzut puțin tăvălit, s-au dezis de el, de parcă nu l-ar fi cunoscut niciodată. Cristi e tot mai mâhnit și mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai importante decât destinul unei vedete ce părea tot mai depășită. În nebunia singurătății sale, de care tot timpul i-a fost cea mai mare teamă, doar demoni și fantome au venit, care să-l dărâme și mai mult. Șoaptele eternului profesor Vrăbiescu nu se opreau, însoțite de un râs isteric și grotesc. „Ți-am spus, Cristiane, ți-am spus !“, se hlizea el, legănându-se în fotoliul de lângă patul bolnavului, care nu îl băga în seamă. Când se simțea în puteri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]