13,415 matches
-
intelectuali reprezentativi ai epocii și-au manifestat fascinația pentru "religiile politice" ale fascismului, respectiv bolșevismului și s-au înregimentat voluntar în slujba uneia dintre aceste ideologii. Nu același lucru se întâmplă în perioada postcomunistă, când intelectualii par să replice politica ideologică a "taberelor", recreînd în permanență "frontiere interne" între "noi", cei buni, deținători ai adevărului și "ei", cei răi, prizonieri ai erorii și proiectând, astfel, o cultură a monologului bazat pe clamarea supremației morale. Date fiind aceste constatări, am considerat că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
expusă public de un Jean-Paul Sartre, ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, și în spațiul românesc. Cu toate astea, vorba unui failibilist notoriu, Karl Popper, nu putem ști ce ne rezervă viitorul. În prezent, pericolul fascinației vine din zona mixajului ideologic al populismului, care respinge democrația atât dinspre dreapta, cât și dinspre stânga, propunând o nouă "societate perfectă", în numele unei abstracțiuni, "poporul", ce ar trebui să-și ia suveranitatea în propriile mâini, fără a o mai lăsa pe seama reprezentanților săi aleși
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Român prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, 23-28 decembrie 1955, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956, pp. 155 și urm. 11 Pentru biografia lui M. Roller vezi Vladimir Tismăneanu, "Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?", în http://www.contributors.ro/cultura/un-posedat-ideologic-cine-a-fost-mihail- roller/ (accesat la 25 ianuarie 2015); Pavel Țugui, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
54-55; Dorin Liviu Bâftoi, Așa s-a născut omul nou. În România anilor '50, Editura Compania, București, 2012, pp. 432-436; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 185-188. 16 Atmosfera înghețului ideologic redată de Paul Cornea, fost director general în Ministerul Culturii (1953-1965), în volumul de interviuri Ce a fost - cum a fost, Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom-Cartea Românească, Iași, 2013, pp. 206-207; Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Uniunea Scriitorilor din RS România, în Idem, Fond CC al PCR, Secția Propagandă și Agitație, dosar 10/1972. 42 În cadrul unei întâlniri din septembrie 1971, Zaharia Stancu, președinte la acea dată a Uniunii Scriitorilor, își exprima îngrijorarea cu privire la direcțiile programului ideologic: "Oamenii sunt bucuroși de conținutul documentelor, sunt însă temători în ceea ce privește aplicarea lor. S-a întâmplat că au fost oprite câteva articole, s-a întâmplat că unele cărți au fost scoase din planurile editorial și oamenii, unii au înțeles că este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în trecut, care mie mi se pare destul de depărtată, 1948, 1950, și chiar după 1950". Ibidem, dosar 15/1971, f. 4; dosar 10/1972, f. 71. 43 Ibidem, dosar 15/1971, f. 94. Pentru atmosfera creată odată cu impunerea noului program ideologic vezi și Adrian Marino, Viața unui om singur, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 120-121. 44 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Propagandă și Agitație, dosar 3/1971, f. 29. 45 Semnalul a fost dat, în 1974, odată cu publicarea articolului semnat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
7/1987, f. 178 v. 72 Ibidem, f. 181v. Din 1983, o comisie specială constituită în cadrul Secției Propagandă aviza difuzarea operelor literare, filmelor și repertoriul teatrelor. Acesteia i se adăuga și acordul Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a Comisiei ideologice a CC: " Se va pune accent pe analiza de conținut a fenomenelor literar-artistice, pe nivelul lor de realizare ideologică și estetică, pe caracterul lor educativ", ff. 2-5. 73 "Stenograma ședinței Secretariatului Comitetului Central al PCR din ziua de 29 aprilie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
difuzarea operelor literare, filmelor și repertoriul teatrelor. Acesteia i se adăuga și acordul Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a Comisiei ideologice a CC: " Se va pune accent pe analiza de conținut a fenomenelor literar-artistice, pe nivelul lor de realizare ideologică și estetică, pe caracterul lor educativ", ff. 2-5. 73 "Stenograma ședinței Secretariatului Comitetului Central al PCR din ziua de 29 aprilie 1988", în Ibidem, dosar 22/1988, f. 10v. 74 Analiza eseului la Ana-Maria Cătănuș, op. cit., pp. 206-208. 1 Cf
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
St. Martin's Press, 1982, pp. 82-93. În acest studiu, Markus vorbește despre modurile de legitimare directă și indirectă (overt and covert legitimation) practicate de partidele comuniste est-europene, care duc la dezvoltarea unui dublu discurs: cel oficial, care prezervă puritatea ideologică a liniei marxist-leniniste și un altul, neoficial, al cărui rol este de a reduce decalajul între proiectul utopic susținut prin discursul oficial și realitățile social-politice în care acesta funcționează. 7 Wilhelmus Petrus Van Meurs, Chestiunea Basarabiei în istoriografia comunistă, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
considera lipsită de verticalitate (cf. Mihai Pelin, Cartea Albă a Securității. Istorii literar-artistice. 1969-1989, Editura Presa Românească, București, 1996, p. 49). 36 ACNSAS, dosar I 002583-001, ff. 41-42. 37 ACNSAS, dosar 000119, f. 5 dă ca exemplu printre publicațiile "necorespunzătoare ideologic" publicate de Editura Cartea Românească, București, volumul lui Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării. 38 Ibidem, f. 4. 39 Vezi, de exemplu, Marin Preda, Jurnal intim, pp. 267-268. 40 Cf. Mihai Pelin, op. cit., p. 43. 41 Cf. ibidem. p. 47. Nota
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cornel Burtică, op. cit., p. 82. 69 Dumitru Popescu, op. cit., vol. III, p. 68. 70 Cf ANIC, Colecția Gabanyi, dosar 193, f. 109. Raportul concluziona, în legătură cu concesiile făcute URSS de partea română: "Aparent, PCR a urmat sfatul sovieticilor doar în ceea ce privește rigiditatea ideologică, dar nu le-a permis să intervină în prezentarea anumitor aspecte din istoria națională [a României]". 71 Ibidem, vezi critica față de prezentarea atitudinii lui Antonescu față de francmasoni, evrei și bolșevici, așa cum o prezintă Marin Preda în dialogul dintre Antonescu și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica în România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. 7 Ceaușescu își exprimase în cursul întâlnirii cu scriitorii, din 22 mai 1968, intenția de a convoca în iunie o plenară pe probleme ideologice, dar planul fuseseră probabil abandonat din cauza evenimentelor din Cehoslovacia. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar 86/1968, Stenograma întâlnirii tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarăși din conducerea Uniunii Scriitorilor, 22 mai 1968, f. 60. 8 La 6 iulie 1971, Nicolae
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
f. 60. 8 La 6 iulie 1971, Nicolae Ceaușescu a prezentat o serie de măsuri privind îmbunătățirea activității politice-ideologice, pentru ca trei zile mai târziu, la 9 iulie, să aibă loc o consfătuire cu activul de partid cu responsabilități în domeniul ideologic. Vezi, Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politice-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, 6 iulie 1971, pp. 186-194; "Expunere la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
MIOARA ANTON & BOGDAN CREȚU & DANIEL ȘANDRU MIOARA ANTON Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare ... CRISTIAN VASILE Un traseu complicat: de la înalta birocrație culturală în lumea literară ... Un traseu complicat: între înalta birocrație culturală și lumea literară ... Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ... COSMIN POPA IONUȚ BUCUR Demiterea lui Eugen Barbu de la Luceafărul sau începutul marilor rivalități ... ALINA PAVELESCU Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul romanului Delirul ANA-MARIA CĂTĂNUȘ Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980 BOGDAN
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
extraordinara unitate a conținutului artistic: sensul aparent al imaginilor nu pare să fi variat de la ~ 30000 până la ~ 9000 î. Hr. Și rămâne același în Asturii și pe Don"20. După Leroi-Gourhan, e vorba de difuziunea prin contact a unui aceluiași sistem ideologic, în speță, acela care marchează "religia cavernelor" (ihid., p. 84)21. Întrucât picturile se găsesc destul de departe de intrare, cercetătorii sunt de acord în a considera grotele asemeni unor sanctuare. De altfel, multe din aceste peșteri erau nelocuibile, și dificultățile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ales, o anumită inconsistență în "citirea" figurilor și semnelor, precum și faptul că n-a raportat riturile efectuate în grote la sistemul simbolic pe care 1-a stabilit 31. Oricum, contribuția lui Leroi-Gourhan este importantă: el a demonstrat unitatea stilistică și ideologică a artei paleolitice și a pus în evidență complementaritatea valorilor religioase camuflate sub semnul "masculinului" și "femininului". Un simbolism analog caracteriza "satul" din Mal'ta, cu cele două jumătăți ale sale distincte, destinate celor două sexe. Sistemele implicând complementaritatea celor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
privințele polarității Varuna-Mitra. Analizând cele două aspecte ale suveranității divine la indieni și la romani, Georges Dumezil a subliniat cu pertinență deosebirile, în India vedică, la fel ca și la Roma, se recunoaște aceeași structură indo-europeană, dar cele două "câmpuri ideologice" nu sunt omogene. "Romanii gândesc istoric, în vreme ce indienii gândesc fabulos. Romanii gândesc național, indienii cosmic'. Gândirii empirice, relativiste, politice, juridice a romanilor i se opune gândirea filosofică, absoluta, dogmatică, morală și mitică a indienilor 11. Se pot discerne diferențe asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
omogene. "Romanii gândesc istoric, în vreme ce indienii gândesc fabulos. Romanii gândesc național, indienii cosmic'. Gândirii empirice, relativiste, politice, juridice a romanilor i se opune gândirea filosofică, absoluta, dogmatică, morală și mitică a indienilor 11. Se pot discerne diferențe asemănătoare în "câmpurile ideologice" și la alte popoare indo-europene. Așa cum am spus, documentele de care dispunem constituie expresiile specifice ale diferitelor popoare ariofonc, în decursul istoriei, în fapt, ceea ce putem surprinde e numai structura generală a ideologiei indo-europene, nu gândirea și practicile religioase ale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
unei atitudini de rezistență""89 se transcriu câteva rânduri care să ilustreze lipsa de implicare politică, lipsa oricărui protest în paginile acestei reviste: "Eroarea lui Emil Manu vine din confuzia - voită sau nu - pe care dânsul o face între ținuta ideologică și militantă a conducătorului revistei - Geo Dumitrescu - și ținuta ideologică a revistei"90. După o prezentare a două dintre puținele apariții ale Albatrosului, Lucian Valea se va îndrepta spre analiza publicațiilor în care se va manifesta ulterior spiritul de frondă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să ilustreze lipsa de implicare politică, lipsa oricărui protest în paginile acestei reviste: "Eroarea lui Emil Manu vine din confuzia - voită sau nu - pe care dânsul o face între ținuta ideologică și militantă a conducătorului revistei - Geo Dumitrescu - și ținuta ideologică a revistei"90. După o prezentare a două dintre puținele apariții ale Albatrosului, Lucian Valea se va îndrepta spre analiza publicațiilor în care se va manifesta ulterior spiritul de frondă albatrosist. Nu se poate nega, susține el, existența unui asemenea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ar fi permis o anumită ierarhizare, o armonizare a viziunii literare. Poate că e mai important, așa cum au încercat unii critici, să-i recuperăm ca scriitori și mai puțin ca oameni care s-au străduit să opună rezistență diferitelor orientări ideologice oficiale. Nu se poate ignora acest din urmă aspect, dar e bine să-l avem în vedere când încercăm să distingem în ce măsură le-a afectat operele și să nu fie singurul în funcție de care să ne raportăm la așa-numita "generație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un interviu cu Perpessicius plecându-se de la al doilea volum "Eminescu" care întârzie să apară și căruia i se prezintă structura, pentru a se trece apoi spre o discuție despre libertate în literatură. Perpessicius exprimă clar refuzul aplicării unor sisteme ideologice în literatură și se opune calificării prezentului ca un moment aliterar. Virgil Untaru, în Despre o definiție a poeziei 135, după o trecere în revistă a diferitelor definiții date de-a lungul timpului, preferă să abordeze problema aceasta într-un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și etichetări arbitrare. Ingerința implacabilă a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. 42 "Discursul metaforic, criptic e supus unui proces de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
etc. în anii Primului Război Mondial, cînd colabora cu proză la „Scena”, a încercat să atragă, gazetărește, atenția asupra lui. A fost, dacă pot să spun așa, omul său pentru relațiile publice. Pe lîngă sentimentul fraternității, între ei exista și o apropiere ideologică: erau, la acea epocă, socialiști și pacifiști. Revoltele (sau, uneori, jovialitatea) mezinului au încărcat nu o dată, cred, bateriile sufletești epuizate ale fratelui cel mare. Legătura lor va dura pînă ce moartea îl va lua, prematur, în 1952, pe primul. La
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori socialiști („Voi ființe înrăite, crude suflete de monstru”)8), în oratoria populară și în convorbirile de cafenea. Bacovia era familiarizat cu toate aceste „surse”. „Hidos burghez... burghez tiran” Platitudinea ideologică în care trăim nu ne permite să realizăm ce insulte teribile erau acestea. „Hidos” exprimă, sec, dezgustul, oroarea. Pentru Bacovia și pentru alți zeci de autori contemporani, „burghezul” e respingător, insuportabil atît moral, cît și fizic. Rar la începutul literaturii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]