10,430 matches
-
dinspre Orient. Se înmulțesc mișcările religioase orientale și spectaculoasele metamorfoze ale practicilor yoga. Moda, gastronomia, medicina naturistă orientală, sunt tot mai mult adoptate de la o pătură elitistă occidentală la massmedia. Arta aborigenilor australieni, polinezieni, malaezi au devenit reale surse de inspirație pentru arta contemporană, intrată În impas. Totul se mișcă, conform acelor de ceasornic, mari puteri resimt mirosul „declinului”, „Tigrii Asiatici” sunt gata de atac. De aceea nu Întâmplător am ales numele celui deal cincilea volum Asaltul Tigrilor. Viitorul apropiat va
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se păstrau și numeroase statui de zeități din bronz de mărime redusă reprezentând toate divinitățile din mandale, circa 1000 (ibidem, p. 970). 589 Această școală din Srivijaya „ trebuie considerată locală, iar asemănările cu producția contemporană din Java se explică prin inspirația comună, În primul rând indiană, apoi budistă” conchide Bernard Philippe Groslier (ibidem, p. 973; vezi și Diskul (MCS), ed., The Art of Srivijaya, Unesco, Oxford University Press, Kuala Lumpur, 1980). 392 mitic Meru, și o altă fântână sacră, Belahan (secolul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și a vieții din alte părți, putând influența chiar și calitatea vieții de pe planetă. Menirea urbanismului verde este crearea și menținerea relațiilor de vecinătate, a locurilor unde oamenilor le face plăcere să trăiască, având o puternică Încărcătură emoțională, plină de inspirație estetică. Urbanismul verde urmărește proiectarea adecvată a spațiilor de locuit și a serviciilor sociale și economice puse la dispoziția membrilor societății. La fel de important este să se asigure condiții de viață acceptabile, ca și crearea de orașe ecologice. Accesul naturii În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
primordiale și substanțiale a literaturii. Cartea sfântă devine prototipul absolut al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca arhetip al creatorului, respectiv al poetului. Poetul inspirat exista și în antichitate, dar acum e vorba de alt tip de inspirație. În Evul Mediu începe marea carieră a poetului sacralizat. Inspirația este recunoscută a fi în același timp transcendentă și umană, reală și adevărată în ambele sensuri ale cuvântului. Terminologia antichității este reluată și generalizată. Mulțimea scrierilor religioase, în enormă creștere
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca arhetip al creatorului, respectiv al poetului. Poetul inspirat exista și în antichitate, dar acum e vorba de alt tip de inspirație. În Evul Mediu începe marea carieră a poetului sacralizat. Inspirația este recunoscută a fi în același timp transcendentă și umană, reală și adevărată în ambele sensuri ale cuvântului. Terminologia antichității este reluată și generalizată. Mulțimea scrierilor religioase, în enormă creștere, dublată de spiritul clasificator scolastic, are asupra ideii de literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
utilizează unele expresii precise, de genul: „este cuvântul lui Dumnezeu cel invizibil”, „este un mesager care vine din înălțime”, „este o dorință între Creator și creatură” și este, în sfârșit, „vocea lui Dumnezeu”, expresie care trimite la o temă de inspirație augustiniană, și anume conștiința ca voce a lui Dumnezeu în noi. Pentru a prezenta concepția sa despre conștiință, vorbește despre un anumit presentiment al sacrului, un instinct spiritual - așezat în intimitatea omului - care permite să recunoască și să îmbrățișeze imperativul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a fost orientat spre subiectivitate, conștiință, rațiune, după o perspectivă clar antropocentrică, persoana este considerată înăuntrul ei (dentro di sè).” Enrico Berti observă o întoarcere la noțiunea clasică de persoană, în filosofia anglo-americană de inspirație analitică (Peter Simson, care afirmă necesitatea unei perspective metafizice; D. Wiggins, pentru a examina criticismul lui Hume la adresa conceptului de substanță) și filosofia continentală de inspirație hermeneutică (Paul Ricouer, care afirmă că personalismul, în calitate de curent filosofic, a murit). Pe această
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Enrico Berti observă o întoarcere la noțiunea clasică de persoană, în filosofia anglo-americană de inspirație analitică (Peter Simson, care afirmă necesitatea unei perspective metafizice; D. Wiggins, pentru a examina criticismul lui Hume la adresa conceptului de substanță) și filosofia continentală de inspirație hermeneutică (Paul Ricouer, care afirmă că personalismul, în calitate de curent filosofic, a murit). Pe această linie ne întrebăm: ce rămâne din noțiunea de persoană primită de la tradiția filosofică? V. Possenti recunoaște că „ideea-realitate a persoanei traversează un moment de eclipsă și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fără a avea pretenția de a epuiza problemele care privesc această temă în istoria teologiei morale. Din lectura noastră rezultă că alegerea făcută de Papa Paul al VI-lea este de a uni legea naturală cu ordinea morală obiectivă, de inspirație tomistă, și atenția la argumentele care favorizează acest tip de discurs ne poate ajuta să înțelegem semnificația acestei alegeri metodologice. Aici există cel puțin trei momente: primul - se pare că odată cu întâlnirea dintre filosofia greacă și anunțul creștin (pentru Ambroziu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de prieteni, care vor fi exilați pentru veșnicie. În figura lui Karen se poate surprinde o dimensiune soteriologică ce nu poate fi trecută cu vederea. John Ronald Reuel Tolkien, „Stăpânul inelelor”. O altă referință pentru reflecția noastră este trilogia de inspirație creștină „Stăpânul inelelor” a lui John Ronald Reuel Tolkien. Autorul ne introduce într-o lume care provoacă teroare și teamă prin evenimentele înspăimântătoare și personajele violente precum arcașii, cavalerii negri și spectrali - armata celui rău, iar de cealaltă parte se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
timpurile și în orice latitudine, a îngreunat drumul femeii, nerecunoscută în demnitatea ei, falsificată în prerogativele ei, marginalizată și chiar redusă la sclavie. Această neplăcere trebuie să se traducă pentru Biserica întreagă într-o angajare pentru o fidelitate reînnoită față de inspirația evanghelică, care tocmai pentru tema eliberării femeilor de orice formă de nedreptate și de dominare, are un mesaj de actualitate perenă, care izvorăște din însăși atitudinea lui Cristos”. Se poate spune că, în pofida limitărilor la care a fost supusă, persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică de trup și suflet care, în orice alegere, se angajează în toată realitatea sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Drăgan, la a cărui editură din Italia (Nagard) va deveni consilier și director și pe care îl va însoți într-o serie de expediții și croaziere ce i-au prilejuit însemnări de călătorie, intrate apoi în volumul Spre Kilimandjaro (1976). Inspirația epică se va împrospăta în romanele Subconștientul Veneției (1984) și Thalassa (I-II, 1993-1994). La inițiativa sa a fost retipărită la Editura Nagard, în ediție anastatică, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Se pare că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
fiscalitate distinctă. În secolul al XVII-lea, se ajunge la controlul complet al bugetelor municipale de către intendenții lui Ludovic al XIV-lea: orașele trebuiau să dea seama de toate cheltuielile, pe care nu le puteau face decât cu consimțământul regelui. Inspirația egalitară a mișcării comunale nu a rezistat multă vreme tensiunilor provocate de luptele pentru dobândirea responsabilităților municipale. Aceste responsabilități devin surse de prestigiu, de recunoaștere socială și de îmbogățire, ceea ce determină oligarhiile urbane să se lupte pentru a ajunge la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construcție însemnau îmbogățire. El a favorizat dezvoltarea economică a orașului, îndepărtând pericolele și imprimând amprenta împăratului. Să reținem, în sfârșit, așa cum ne amintește Alain Corbin, că reglementările sanitare din mediul urban fuseseră, încă de la începutul secolului al XIX-lea, de inspirație industrialistă. "Trebuie impuse limite" pentru "asigurarea înfloririi meșteșugurilor orașelor și artelor", citim în raportul anului XIII. Starea de incertitudine, lupta continuă între fabricanți și vecinii lor, indecizia permanentă în privința soartei unui așezământ paralizau, îngrădeau eforturile de dezvoltare și stingeau puțin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost semnate între 1973-1979. Cu toate că politica contractuală simboliza sfârșitul proclamat al neîncrederii în stat și în capacitățile bazei, în special cele legate de folosirea fondurilor publice de către colectivitățile locale 292, ea apărea încă din anii 1970 ca o politică de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări era reforma administrației de stat mai curând prin oportunitatea pe care o oferea protagoniștilor de a se sustrage cadrului normativ al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
196 000 hl pentru perioada 1992-1994 (255 740 000 hl în 1994). II. Comunitatea vinului Aceasta este în primul rând o comunitate intelectuală. Muncile și zilele podgorenilor, minunatele ore ale Domnului Viei sunt, de mii de ani, o sursă de inspirație în toate artele, mai ales în literatura franceză. Prin urmare, "trebuie să ne mai mirăm dacă în falanga discipolilor lui Platon îi regăsim pe cei al căror nume strălucește pe frontispiciul Parnasului nostru: Villon, Rabelais, Ronsard, Molière, Vigny, Baudelaire și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Shakespeare, vinul joacă ba un rol benefic, de stimulent, ba unul malefic, uneori la un pas de crimă. Totuși, lăsând la o parte cele câteva excepții strălucitoare și bahice, trebuie să admitem că în general opera literară își găsește inspirația mai degrabă în pulsiunile specifice unui autor care va putea, în funcție de mediul lui, să descrie o podgorie sau plăcerea de a bea. De-a lungul secolelor, mari artiști au consacrat câteva pagini din scrierile lor viei, vinului sau viticultorilor; însă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scrierile lor viei, vinului sau viticultorilor; însă acești scriitori sunt relativ puțini la număr. Să părăsim vinul și penița pentru artele plastice și alte forme de reprezentări bahice care, spre deosebire de literatură, ocupă un loc foarte important în creația artistică de inspirație vitivinicolă. Aceste multiple și diverse metamorfoze artistice explică faptul că doar sensibilitatea ne poate purta printr-un soi de muzeu imaginar. Vizita intelectuală ne ghidează în primă instanță spre splendida tavă a lui Exekias de la muzeul din Munich, pe care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ai-Po (sau Li Po), de poemele anatolianului Mowlana Rumi sau cele ale persanilor Omar Khayyâm, Omar ibn Al-Farid și Muhammad Sham al-Din Hâfiz (sau Hafez), fără a mai vorbi de marii pictori pentru care vinul a fost o sursă de inspirație (de la Triumful lui Bachus al lui Velasquez la Băutorii lui Cézanne, trecând prin Le Roi boit al lui Jordaens și Nunta din Cana a lui Tintoretto sau Véronèse)... toate aceste exemple culturale sau artistice sunt mărturii însemnate ale importanței vinului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din romanul lui Henryk Sienkiewicz (Quo vadis, 1896), "monarh înfricoșător", este în mod evident o caricatură care se inspiră din Suetoniu și Dio Cassius. Pe urmele scriitorului polonez (laureat al premiului Nobel în 1905), o întreagă literatură și filmografie de inspirație creștină va perpetua imaginea unui împărat roman sângeros și incendiator. 102 Termenul pare a avea origine medievală. În Evul Mediu, cu ocazia banchetelor princiare, când se aduceau, talerele erau într-adevăr acoperite complet cu o bucată de pânză, un "văl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dezvoltat mai cu seamă poezia dramatică, apoi epică, lirică și didactică. Literatura latină timpurie a fost dominată de comedie (Plautus, Terentius) și poezie îEnniusă. Din comedia latină Molière a folosit ca model câteva piese: Adelphoe (Terentius) a fost sursa de inspirație pentru Scoala femeilor, iar Amphitruo pentru L’Amphytrion. De asemenea, cea mai cunoscută comedie a lui Molière - Avarul- a avut ca model AululariaUlcica lui Plautus, în care bătrânul Euclio tremură pentru o ulcică de bani și bănuiește pe oricine că
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
atât de apreciați de posteritate încât personaje din operele lor au fost preluate de alti scriitori sau chiar scriitorii înșiși au devenit protagoniștii unor opere de referință în literatura universală. Opera lui Titus Livius a fost valorificată ca sursă de inspirație și izvor documentar. Portretul marelui dușman al Romei l-a inspirat pe Eugen Jebeleanu în poezia Hannibal: Nimeni n'avea ceea ce el avea:/ superba lui trufie/ și elefanții/ și labele lor sfărâmând vertebrele/ acestor Alpi albiți de spaimă./ Călca, de-
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
bazează pe două principii care se materializează în patru reguli: 1. amânarea judecății, care semnifică pentru participant o deplină decenzurare, care îi dă posibilitatea de a emite legat de problema în cauză orice idee; 2. cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă, conform căruia, pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mental demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile pentru perioada de emisie a ideilor: 1. suspendarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
între 15-45 de minute, optim 30 de minute și presupune următoarele exigențe: statut social comparabil între participanți; implicarea lor benevolă și în cunoștință de cauză; relații amiabile între membri; Conducătorul trebuie să aibă experiență în domeniu și să posede suficientă inspirație și abilitate. Scenariul de desfășurare: cu 2 zile înainte se precizează ziua, ora, locul de desfășurare, un rezumat succint asupra problemei care va fi discutată, făcându-se și câteva exemplificări asupra ideilor. O activitate eficientă începe cu prezentarea clară a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]