11,439 matches
-
este posibil a crede în întronarea unei societăți mai bune. "Oh, voi Femei, surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți acum iubite preacurate, viitorul va fi o apoteoză a Dreptății, a Frăternității, a Dragostei". Angoasa decăderii cedează locul unei speranțe milenariste, unei rugi înflăcărate și extatice închinate femeii mântuitoare. Imaginea semi-virginei prostituate se estompează în fața surâsului dătător de curaj al Mariei. Iar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pulmon Și care-agoniza, trăgând de-acum să moară Îl vede pe băiat zvâcnind ultima oară: Nici douăzeci de ani n-avea, bietul de el Dar Moartea-l jinduia și nu-l slăbea defel. Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i dea niște ouă și niște unt să iasă: "Raus!". Când soldatul, roșu de mânie, o întreabă dacă are habar cu cine vorbește, tânără are o sclipire de geniu. Îi răspunde, sigură pe ea: "Dar tu?", spunându-i că era iubita comandantului său. Descumpănit, soldatul nazist părăsește locul fără o vorbă, adică fără să-și mai ceară ouăle. "Să te strici de râs", se felicită tânăra. Datorită BBC-ului, Micheline este mereu la curent cu operațiunile militare și urmărește cu înfocare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se termină prost. Potrivit oficialilor, opt manifestanți și-au pierdut viața, iar circa o sută au fost răniți. În acest context dramatic, aspirațiile tinerilor cad pe planul secund. Războiul își lasă toată povara asupra tabuurilor, a interdicțiilor morale. Sunt nenumărate iubitele, logodnicele sau soțiile soldaților care flirtează sau au relații cu alți bărbați. Ele sunt însă arătate cu degetul, așa cum își amintește Daniel Picouly în romanul autobiografic Le Champ de personne. În momentul "evenimentelor din Algeria", scriitorul însuși este prea tânăr
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și editate de specialiști, așa că nu mai trebuie să improvizez eu unul. În ceea ce privește povestea de dragoste, poate că în felul ei este așa ceva, dar în alt sens. Bruno Valetti era într-adevăr în situația unui îndrăgostit pe cale să-și prezinte iubita unui om care încă n-o cunoscuse. Bruno Valetti, florentinul din America, atras în permanență spre cetatea de baștină a strămoșilor săi, îndrăgostit veșnic de aceasta, descoperise un om de pe alt meridian, pornit la drum fără mașină, fără instalație fotografică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
strămoșilor săi, îndrăgostit veșnic de aceasta, descoperise un om de pe alt meridian, pornit la drum fără mașină, fără instalație fotografică, fără hărți turistice cît cearceaful, dar cu setea de a vedea și dorința de a cunoaște, venit să-i vadă iubita. Și Bruno Valetti încercase o uriașă bucurie în micuța lui statură și se pregătise să folosească drept intermediar între iubită și străin. Tocmai de aceea nu are rost să vă descriu bisericile și nici Galeriile Ufizzi. N-a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Cetății. Coboară din "Adorația magilor" cele trei generații Medicis zugrăvite de Boticelli: Casino "Părintele Patriei", cu părul și barba albite de vreme și griji; fiii săi Pietro și Giovanni; nepoții săi Lorenzo, sprijinit în sabia Puterii, și Giulianno, a cărui iubită, Simonetta Vespucci, se naște din valuri sub chipul Venerei, în altă pînză, învăluită în lumina mării, a brizei și a părului ei arămiu. Vă închipuiți ce ar însemna pentru un străin dar un străin venit cu drag, venit cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ține, femeie, voi deveni nemuritor. Am presimțit asta din prima clipă când te-am văzut acolo în amfiteatru, la Universitate. - Credeam că nu m-ai observat. - Cum să nu observi așa ceva? Doamne, Dumnezeule!.. - Ai știut chiar că-ți voi deveni iubita! - Chiar și asta! N-am presimțit un lucru doar, ca esti virgina!.. - Era greu de crezut. Mi-au mai spus-o și alții...Aspectul meu, fizionomia mea par mai degrabă ale unei femei ușoare. Aparențele înșeală uneori. - Ți-ai fi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
neștiind limba română nu se puteau descurcă cu femeile, idee care pe Lăură o îngrozi pur și simplu; b. -accepta să-i fie partenera, fie și numai de complezenta, fără nicio obligație sentimentală, iar ei vor înțelege că Lăură este iubita maestrului și-o vor lasă în pace; c. -se retrage din joc, fără alte pretenții. Lăură nu reușea să uite nicidecum ceea ce i se întâmplase deunăzi, așa că, fără a mai trage de timp, decise categotic: aleg varianta b. Dar te
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în ispita!.. Lăură însă începuse deja să se dezbrace, lăsându-se deja pe spate cu brațul întins moale pe marginea canapelei. Avea o expresie veselă, amuzantă și îl tachina mereu. -Stii despre ce să scrii? Despre întâmplări din “culise”, despre iubitele tale, oricum altceva decât ceea ce ai scris până acum. -Mă dezamăgești, Lăură!...Sperăm să-mi ceri, dimpotrivă, cărți de specialitate. -De ce? -Fiindcă românele sunt cărți “ieftine”, care proclama cultul eului. Era decisă să o înfrunte sistematic. Își aținti ochii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ieși în oraș. Soția sa remarcase faptul că fusese prins la ananghie după limbajul pe care il folosea, renunțând la stilul lui ironic care-l caracteriza. Se întreba totuși, daca nu i-ar fi fost mai bine în brațe cu iubita lui decât la cumpărături cu nevasta- să. Ploaia care îi biciuia parbrizul îi stârnea imaginația, iar figură Laurei îi apărea că o ceață psihologică menită să sugereze meandrele sufletului ei, chemându-l parcă acolo, lângă ea. El știa că ei
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Apoi, socotind că este natural să vă retrageți cu gândul la cel plecat În cele de veci, ne-am retras și noi sus cu aceleasi gânduri pioase. De acolo nu se aud sonerii. Aveți grijă de sănătate. O aveți pe iubita și talentata Alină care trebuie să crească și să ajungă În putere. Deci: un călduros La mulți ani!” Scrisoarea familiei Mageron În facsimil Prezent la lansarea cărții cu poeziile lui Malin, iată ce scriam În ziarul ,,Monitorul” de Iași. În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
olimpic În fața mea aleargă Dezbrăcată și pură O magnolie Înflorita. Aici, admirabil Tăcut, din fire aruncă prin frunze Stropii de lumină ai dimineții Buclă solară Începe din vârful atletic Vă prezint cu aroganță Pe cel mai Înalt tei din Copou Iubitele lui fugare Îmi lovesc geamul Cu gleznă fulguranta a inocentei Florile sângelui Și tot ce auzeam Era doar vârful ochilor mei. Abia Începusem să cunosc niște lucruri uitate Filosofia șotronului scrisă cu creta pe asfalt În clipa această Cântă picioarele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
noi, În ceruri. Știți cât de verde este Copoul primăvară, vara, pana toamnă, târziu-târziu? Un pic mai jos, din alee În alee, În grădina cu flori a Copoului e Însuși Malin. Și el o floare. La antrenamente? Poartă grijă - vreunei iubite, a mamei, a sorei? Bună dimineață, copilule! Epilog Școală care ne-a Înălțat cunoștințele, atâtea câte le-am dobândit Într-o viață de om, alături de ceea ce ne-au dat familia și silințele personale, aplecându-ne asupra Înțelegerii vieții, au fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să fie toate-a mele !) ; ca și în Amoruri, II 17, 34, el își socotește harul creator a fi rodul inspirației lui feminine (De sunt poet, talentu-mi femeiei datoresc) ; ca și în Arta iubirii, II, 657-668, el recomandă contestarea defectelor iubitei prin idealizare (De-i mică, nu e mică, ci astfel nimerită/ Cât poate să încapă în inima-mi răpită./ E-naltă ? Văd pe Iuno cu mersul maiestos). Actul al V-lea, plasat la Tomis, reverberează, în schimb, ecourile elegiilor de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
drept complice infernul și e dispus să-și pună averea la bătaie ca să dispară Ovidiu. El plănuiește să apeleze la un brav gladiator/ Ce are meseria de crunt omorâtor cu gândul ca acesta să-i ucidă pe poet și pe iubita lui ca amândoi alăture să peară (I 1). Din punctul de vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e singura ce i-ar putea aduce alinare : În fine, să văd smulsă o plantă otrăvită/ Din calea vieții mele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Zeus și de Poseidon, urmează să dea naștere unui fiu mai puternic decât părintele său, așa că oricine ar lua-o de soție și-ar periclita domnia. El lasă să se întrevadă taina acestei nuntiri primejdioase la întrevederea cu Io, fosta iubită a lui Zeus, prefăcută apoi în junincă : îi arată acesteia că amândoi sunt victime ale stăpânului zeilor care cu toți se poartă silnic, fără osebire, neștiind că riscă prin toanele-i deșarte să-și piardă sceptrul de tiran. În finalul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a căutat la mine - III 9). Clitemnestra știe că doar prezența rivalei sale îl mai poate salva pe bărbatul mâhnit și nefericit : Fără tine se va plictisi și mai mult (IV 2). Incapabil să alunge o soție legitimă sau o iubită nevinovată, Agamemnon moare pentru că ezită să comită o nouă nedreptate : mă roade ca un vierme timpul și deopotrivă grija de dreptate... N-aș vrea să putrezesc de viu ca biruitorii pe nedrept... am vorbit cinstit... mărturisindu-mi îndoiala (IV 7
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Oreste devine ținta persecuțiilor celui demascat : acesta caută să-l alunge de la catedră și din oraș. Presimțindu-și soarta și intuindu-și vina ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă ți-ai ucide mama (III, p. 87). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim o eră luminată. Cine mai crede în ceva supranatural ? (III
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ateniene tainele pătate de sânge ale neamului Atrizilor și astfel îl determină să se întoarcă în ținutul natal. Îmbătrânit, dar nu ani, secole, ivit parcă dintr-o altă eră, îndepărtată (III, p. 91), Oreste e silit să se despartă de iubita sa și să se recunoască înfrânt de fatalitate : Grea boală sângele strămoșilor, Aglaia. Ascunsă adânc, dar o dată apare. Și atunci nu contează de când ești bolnav. [...] Mă vor chinui încă Eriniile neiertătoare, știu. Dar de-acum încolo le voi înfrunta numai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că precum văzduhul nu-l închide omul numai pentru sieși, ci din el trăiesc cu toții, așa și de carte cade-se a se împărtăși tot neamul românesc.” V.A. Urechia 660. „De carte trebuie să te apropii ca de o iubită. Nu trebuie s-i citești decât atunci când ți-e dor de ea. Cititul în momente nepotrivite este infructuos. De aceea, dacă prin natura sa cititorul este instabil, trebuie să citească mai multe cărți deodată. Pe fiecare la timpul său. Să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
să se îndoiască de exactitatea anumitor detalii, perspectiva generală a acestei reconstituiri i s-a părut, în ciuda precarității propriilor mijloace, autentică. Câteodată, pentru a-i evoca mai bine prezența, asculta Berlioz, mișcarea a treia, Serenada unui muntean din Abruzzi pentru iubita lui, din Harold în Italia. Dar nu vocea alto planând pe deasupra vieții simple cu indiferența unui Child Harold îl făcea să retrăiască în memoria ei pe acel tânăr bărbat de familie bună, cu maniere perfecte și simț muzical al existenței
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dramatice și, în sfârșit, Iașul m-a prins ca o capcană dulce-amară în mrejele sale recunoscute și descrise de mari condeie. Dacă vrei să îmbătrânești calm, senin, împăcat, atunci Iașul e locul ideal, el ți se oferă nu ca o iubită înflăcărată, ci ca o prietenă fidelă, statornică. (Mihaela WERNER) Să-mi fie îngăduit să redau câteva versuri dintr-o veche "declarație de dragoste" făcută Iașului. Și, chiar dacă sună declamatoriu și vetust, ele reprezintă totuși dragostea mea neștirbită pentru bătrâna cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
e modul în care prezintă într-o lumină negativă toate personajele feminine. Scenariul său foarte complicat este ambiguu în privința adevăratului ucigaș, acesta putînd fi fie scriitoarea deja pomenită, fie o polițistă psiholog obsedată de aceasta. Alte două personaje feminine importante, iubita lesbiană a scriitoarei și o femeie mai în vîrstă, se dovedesc a fi criminale în serie care și-au ucis familia, prezentînd astfel femeia ca rea și plină de vicii un stereotip sexist tradițional. Basic Instinct discreditează în plus și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
menționate sînt lipsite de vitalitate. În Întîlnire de gradul III, soțul își abandonează familia, pornind în căutarea propriei iluzii aceea de a intra în legătură cu OZN-urile; în E.T., absența tatălui (despărțit de mamă și plecat în Mexico cu o nouă iubită) apare ca unul din motivele psihologice pentru care băiatul caută afecțiunea și prietenia omulețului E.T.; și, în timp ce Poltergeist prezintă o imagine neobișnuit de puternică a familiei ca instituție viabilă, aici celelalte instituții dominante și în special trusturile private sînt prezentate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]