10,695 matches
-
în primul război mondial (1915-1918) ca locotenent în Divizia 82 Secuiască. Márton Áron a fost rănit de trei ori în luptele de la Doberdo, Pasul Oituz și Asiago. După demobilizare a lucrat în agricultură și apoi a fost contabil la un ocol silvic (1918-1920). Între anii 1920-1924 a studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 6 iulie 1924 de către episcopul Gusztáv Károly Majláth în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. Începând din iulie 1924
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă 3. Localitatea Bozovici este singura din România care are două ocoale silvice ("Bozovici" și "Nera"), pentru că beneficiază încă de o rezervă importantă de masă lemnoasă (11458 hectare de pădure). Localitatea dispune de o rețea de electricitate de 15,5 km lungime, o rețea telefonică de 26,5 km cu o clădire
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
fost semnalate la Rusnic și Socolot,iar pe Cotovat a fost exploatat aur, aflat sub formă de filoane. O altă resursă importantă o constituie pădurile de fag, păduri foarte exploatate. Din hartă solurilor întocmită de D.S.A.P.C. Timișoara pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
100 de angajați. În prezent, pe raza comunei își desfășoară activitatea 31 de societăți comerciale între care una de panificație, 2 stații PECO, o cofetărie - patiserie, puncte alimentare și de alimentație publică. De asemenea, comuna beneficiază de o păstăvărie a Ocolului Silvic Heculane. În cadrul reliefului, cele două localități se află amplasate în albia superioară a râului Cerna, pe două terase înalte. Comună Topleț se învecinează cu: județul Mehedinți spre sud și est; orașul Băile Heculane spre nord; comună Mehadia spre nord
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
km) între Valea Ialomiței și Valea Prahovei. Pucioasa se află la 10 km pe șosea de centrul Bezdeadului, Sinaia și Târgoviște la 30 km, Bucureștiul și Brașovul la 120. Vf Omu la 40 km, Marea Neagră la . Distanțele sunt mărite din cauza ocolurilor făcute de șosea printre dealuri, spre exemplu Sinaia se află la 30 km pe șosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Trei obiective din comuna Comarna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Pădurea Musteață” aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Comarna, lângă cantonul ocolului silvic cuprinde o cetate din perioada Latène și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
Este situată la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, județul Iași. Își are originile în a treia domnie a lui Petru Șchiopul (17 octombrie 1583 - 29 august 1591). Acest domnitor pune stăpân pe Hatmanul Andrei peste satul Feredeni din ținutul ocolului Hîrlăului în anul 1590. Acesta este anul de atestare. La Feredeni se pot vizita: Situată la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, județul Iași, Biserica monument istoric „Adormirea Maicii Domnului” din Feredeni a fost ctitorită de boierul Iordache Krupenski în
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea față de satele vecine, la 15 august 1855 fiind citat în lista târgurilor și târgușoarelor mai însemnate din Ținutul Iași alături de Iași, Târgu Frumos, Poieni, Goești, ca târgușor în Ocolul Cârligătura. Fostul conac de la Hărpășești în care au fost adăpostiți și găzduiți miniștri și chiar consuli străini, din care în prezent a rămas doar turnul, a fost probabil construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dacă la
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta din versantul vestic al dealului Teiul de unde este adusă apă la cișmelele din curtea Ocolului Silvic și în curțile unor cetățeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrovăț se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,25%). Pentru 1,75% din
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În 1950 au fost aduși militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana Cerbului, iar începînd cu 1984 s-a deschis a doua tabăra, ea fiind în
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
de întrepătrunderi ale acestora. Comuna Strunga are un perimetru funciar silvic de 720 ha reprezentînd 10,13% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii Fondului Funciar au trecut în posesia a 248 persoane 146 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Podu Iloaiei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strunga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Sus are 92 de numere și aproximativ 200 de locuitori. Casele înșiruite de o parte și de cealaltă a râului Bega sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este adusă în fața nuntașilor în curte(ocol). Aici pe o masă frumos aranjată se află o găleată de lemn(șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc. Mireasă stropește simbolic nuntașii cu acest buchet înmuiat în apă, învârtindu-se de trei ori în jurul mesei și pe sub
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
peste care a intervenit parțial sistematizarea austriacă. Dacă aria de-a lungul drumului este plauzibil să fi fost ,aliniată’’ în sec. XVIII (ca și la alte sate de pe Valea Mureșului), restul satului păstrează o organizare mult mai veche, de tip ,ocol’’ (,adunat’’ sau ,îngrămădit’’), specifică satelor din zona colinară, vizibilă mai ales în arealul fostului târg din nordul șoselei. Până în 1552, anul primei ocupații turcești, istoria satului este legată de cea a cetății-castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor zonale. Castelul
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
tăiată de pararela 44⁰49′ latitudine nordică și de meridianul 22⁰32′ longitudine estică. Suprafață comunei este de 44 km², făcând parte din cadrul comunelor mici ale județului Mehedinți. Ea se învecinează la est cu comună Bilvanești, sud-est cu comună Izvorul-Barzii, sud Breznita Ocol, sud-vest Ilovita, vest Ciresu și la nord cu comunele Podeni și Baltă. Distanță până la reședința județului Mehedinți, munincipiul Drobeta-Turnu Severin este de 31 km. Relieful comunei Godeanu ocupă o poziție centrală în cadrul Podișului Mehedinți din care înălțimile sale domină pe
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
toți moșnenii și le-am cerut cărțile de moșie să cercetăm să putem îndrepta hotaru, deci scoaseră luceni o carte de patru Boeri cu leatu 7010 (1502), ce este și pentru Panorani, cu semnele hotarului lor Panoră și Băluța începând ocolul hotarului lor cu semnele acestea: ........ unde se încolțește cu D-lui Lupu Glogoveanu, apoi ...................... Mai întrebarăm și pa numitei Sibinesci și dahoriesei ce le die Vâlcani, de au vreo carte să ne ne va arate și să ne arata pătrașcu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
fost construită în anul 1922 în urma străduinței sătenilor. Cooperativa Mihăieți a luat ființă în anul 1920 din inițiativa și prin munca stăruitoare a D-lui D. A. Gheorghiță . Scopul pentru care a luat ființă această cooperativă a fost exploatarea pădurilor din ocolul silvic Pipirig și Galu, pentru a îmbunătăți situația sub raport economic și cultural a sătenilor din comuna Pipirig, care din lipsă de moșii și terenuri proprii în jurul satului, nu s-au folosit de marea reformă agrară, rămânând ca să își câștige
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
cu o minoritate de ortodocși (1,89%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondata următoarelor ocoale din ținutul Românului : - Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774) - Ocolul Mijlocului (1774-1883) - Ocolul Moldovei (1883-1864) Aceste frecvente schimbări de apatenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
ortodocși (1,89%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondata următoarelor ocoale din ținutul Românului : - Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774) - Ocolul Mijlocului (1774-1883) - Ocolul Moldovei (1883-1864) Aceste frecvente schimbări de apatenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în această perioadă satul
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondata următoarelor ocoale din ținutul Românului : - Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774) - Ocolul Mijlocului (1774-1883) - Ocolul Moldovei (1883-1864) Aceste frecvente schimbări de apatenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în această perioadă satul Săbăoani a inclus și
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Până în anul 1864, când, sub domnia lui Al. I. Cuza, a fost realizată reorganizarea modernă a României, localitatea Săbăoani a fost arondata următoarelor ocoale din ținutul Românului : - Ocolul Cotul Mijlocului (1772-1774) - Ocolul Mijlocului (1774-1883) - Ocolul Moldovei (1883-1864) Aceste frecvente schimbări de apatenență administrativă se pot explica și prin proiectele de reorganizare încercate de Principatul Moldovei în perioada de după Regulamentul Organic. De menționat faptul că în această perioadă satul Săbăoani a inclus și trupul de moșie
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
suprafețele de 787 stânjeni, 1148 stânjeni, 1 iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului redus de credincioși evanghelici și în conformitatea cu Legea pentru reformă agrară, Comisia de ocol din Ibașfalău emite un ordin de expropriere. Dezbaterea a avut loc în 3 aprilie 1923, în localul primăriei Giacăș, în prezența avocatului Henric Bock din partea bisericii și a delegaților sătenilor Niculae Almășan și Istrate Marin. Comisia a decis să declare
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
impozitul și amenda pentru sumele neachitate anterior, justificând că o parte a terenurilor au fost expropriate prin reforma agrară . Lucrurile au fost tergiversate și abia în 25 noiembrie 1942, autoritățile cer un duplicat la decizia din 1923 a Comisiei de ocol Ibașfalău, pentru a constata exproprierea. Cercetările au fost făcute de un controlor al Administrației financiare, care a ajuns la concluzia că exproprierea a fost realizată în 1929. Comunitatea evanghelică a avut biserică veche și o casa parohială din piatră, acoperită
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Scherl 1839 Serél, Serelu 1854, 1857 Serél, Sereliu 1882 Serél, Serély, Sierulu, Seretu 1925, 1932, 1956 Șerel. Din punct de vedere administrativ, așezarea a fost integrată în districtul Hațeg (in districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia și în districtul Hațeg, cercul Pui (Gyulafehervári
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
o puternică dezvoltare apicultură pastorala, zona având o bază melifera extrem de bogată. În paralel cu agricultura, cea mai importantă activitate industrială care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrării lemnului. Astfel lemnul din zona este pus în exploatare de către Ocolul Silvic Ilia și Dobra și este preluat de o societate locală care prelucrează bușteni de rășinoase în diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]