11,454 matches
-
practice scrima la vârsta de 7 ani la CS Tractorul cu antrenorul Bogdan Pincovici, apoi Vlad Șerban. La vârsta de 12 ani a câștigat primul ei campionat național. În anul 1989 a câștigat Cupa României și a intrat la lotul olimpic de seniori. În același an a participat la primul ei turneu internațional la proba de Cupa Mondială de la Minsk pentru juniori. S-a clasat în primele 16 locuri la prima participare la Campionatul Mondial pentru juniori, la Sankt Petersburg. În
Reka Szabo () [Corola-website/Science/308164_a_309493]
-
mai târziu, a câștigat medalia de argint pe echipe la Jocurile Olimpice din 1996 de la Barcelona. În anul 2004, după 21 de ani în lotul național, Lazăr-Szabo s-a retras din competiție, fiindcă nu a putut sa-se califice la ediția olimpica de la Atena. Fiul ei cel mare, Matyas, născut în 1991, este și el un scrimer. El fac parte din lotul Germaniei de sabie, cu care a devenit campion mondial în 2014. Ea a renunțat la cariera de antrenor după nașterea
Reka Szabo () [Corola-website/Science/308164_a_309493]
-
CS Energia. A obținut primele succese sale la campionatul național cu trei titluri succesiv în 1988, 1989 și 1990. În anul 1995 a cucerit o medalie de bronz la Campionatul mondial pentru juniori de la Paris. A fost selecționată în lotul olimpic și s-a transfer la CSA Steaua, unde a fost pregătită de Tudor Petruș. La Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta, a fost eliminată în sferturile de italianca Giovanna Trillini cu scorul 11-15. La proba pe echipe, echipa României a trecut
Roxana Scarlat () [Corola-website/Science/308165_a_309494]
-
Atlanta 1996 și la Sydney 2000. A fost campioană mondială pe echipe în 1993 și laureată cu bronz la individual în 1997. Pentru realizările sale a fost numită maestru emerit al sportului în anul 1996. A fost căsătorită cu floretistul olimpic Ulrich Schreck.
Monica Weber () [Corola-website/Science/308163_a_309492]
-
a câștigat proba de două rame fără cârmaci la Campionatele Mondiale din 2001 și 2002 și, de asemenea, la Jocurile Olimpice din 2004 și din 2008. În 2004 a câștigat și la proba de 8+1. Georgeta Damian-Andrunache deține, pe lângă medaliile olimpice, alte 11, dintre care 7 de aur, la Campionatele Mondiale. Federația Română de Canotaj a desemnat-o pe Georgeta Damian Andrunache cea mai bună canotoare din anul 2003. Este legitimata la CS Dinamo București. Este multiplă campioană olimpică și mondială
Georgeta Damian () [Corola-website/Science/308181_a_309510]
-
pe lângă medaliile olimpice, alte 11, dintre care 7 de aur, la Campionatele Mondiale. Federația Română de Canotaj a desemnat-o pe Georgeta Damian Andrunache cea mai bună canotoare din anul 2003. Este legitimata la CS Dinamo București. Este multiplă campioană olimpică și mondială, la proba de 8+1 și la proba de 2 rame alături de Viorica Susanu.
Georgeta Damian () [Corola-website/Science/308181_a_309510]
-
a clasat pe același loc cu pugilistul român Dorel Simion. Prin Decretul nr. 254/4 septembrie 1996, președintele Mircea Snegur l-a decorat cu Ordinul Republicii "în semn de înaltă prețuire a meritelor deosebite în dezvoltarea sportului și a mișcării olimpice naționale, pentru succese remarcabile obținute la ediția a XXVI-a a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atlanta". A fost premiat cu medalia de argint la concursul internațional "Centura de aur".
Vitalie Grușac () [Corola-website/Science/308191_a_309520]
-
nu au fost selecționați pentru a participa la Barcelona 1992, fiind învinși în calificări. Juravschi a fost invitat pentru a reprezenta România la Olimpiada din 1992, avându-l ca partener pe Gheorghe Andriev și s-a calificat în două finale olimpice, cea de la C2 - 500 m și C2 - 1.000 m, obținând la ambele probe locul 4. El a revenit apoi în Republica Moldova și în anul 1995 l-a convins pe fostul său partener Reneischi, din Belarus, pentru a-și uni
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
a convins pe fostul său partener Reneischi, din Belarus, pentru a-și uni forțele încă o dată și a reprezenta Republica Moldova la Atlanta 1996. Ei au obținut medalia de argint în proba de C2 - 500 metri, aducând astfel a doua medalie olimpică pentru statul independent Republica Moldova din toate timpurile, prima medalie fiind adusă de Tudor Casapu la Barcelona (1992). Prin Decretul nr. 254/4 septembrie 1996, președintele Mircea Snegur l-a decorat cu Ordinul Republicii ""în semn de înaltă prețuire a meritelor
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
prima medalie fiind adusă de Tudor Casapu la Barcelona (1992). Prin Decretul nr. 254/4 septembrie 1996, președintele Mircea Snegur l-a decorat cu Ordinul Republicii ""în semn de înaltă prețuire a meritelor deosebite în dezvoltarea sportului și a mișcării olimpice naționale, pentru succese remarcabile obținute la ediția a XXVI-a a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atlanta"". I s-a decernat titlul de maestru al sportului la caiac-canoe. În anul 2001, Nicolae Juravschi a fost desemnat de către ziariștii sportivi din Republica Moldova
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
sportului la caiac-canoe. În anul 2001, Nicolae Juravschi a fost desemnat de către ziariștii sportivi din Republica Moldova drept cel mai bun sportiv moldovean din secolul al XX-lea. După retragerea din activitatea competițională, Juravschi a devenit membru în conducerea Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, deținând funcția de vicepreședinte al acestuia (1997-2001). La data de 30 martie 2001, Adunarea Generală a CNO l-a ales pe Nicolae Juravschi în funcția de președinte al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, fiind apoi reales în funcție
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
a devenit membru în conducerea Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, deținând funcția de vicepreședinte al acestuia (1997-2001). La data de 30 martie 2001, Adunarea Generală a CNO l-a ales pe Nicolae Juravschi în funcția de președinte al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, fiind apoi reales în funcție încă de trei ori: în 2004, 2008 și 2012. Din anul 1999, el este președinte al nou-înființatei Asociații Naționale a Atleților Olimpici din Republica Moldova (ANAO). Din 23 noiembrie 2011 este deputat în Parlamentul
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
ales pe Nicolae Juravschi în funcția de președinte al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova, fiind apoi reales în funcție încă de trei ori: în 2004, 2008 și 2012. Din anul 1999, el este președinte al nou-înființatei Asociații Naționale a Atleților Olimpici din Republica Moldova (ANAO). Din 23 noiembrie 2011 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Pe 21 iulie 2015 Juravschi a părăsit partidul și fracțiunea PLDM din parlament. El a rămas în calitate de deputat neafiliat
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
că Jocurile Olimpice de vară din 1980 din Moscova au avut loc în interiorul Uniunii Sovietice. Construcțiile din cadrul pregătirilor pentru JO au inclus construirea de arene noi și modernizarea telecomunicațiilor, energiei și a infrastructurii transportului din zonă. De asemenea, un nou parc olimpic a fost construit pe coasta dinspre Marea Neagră a Văii Imeretin, cu alte locații de desfășurare aflate într-o zonă centrală. Arenele din Krasnaia Poliana au fost și ele noi. Pregătirea acestui eveniment a iscat și câteva controverse: mutarea locuitorilor, istoria
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
aceste orașe câștiga selecția, era pentru prima dată când se organiza vreo ediție a JO de iarnă în țările lor, în Spania mai organizându-se doar Olimpiada de vară din 1992. Sofia a fost respinsă din cauza răspunsului slab din partea Comitetului Olimpic Național Bulgar. Orașele care au intrat în finală au fost Pyeongchang din Coreea de Sud, Salzburg din Austria și orașul câștigător, Soci din Rusia. După ce a fost respins de două ori, orașului Pyeongchang i s-a acordat șansa de a organiza JO
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
de două ori, orașului Pyeongchang i s-a acordat șansa de a organiza JO de iarnă din 2018. Soci a fost ales ca oraș-gazdă pe data de 4 iulie 2007 în cadrul a celei de-a 119-a întruniri a Comitetului Olimpic Internațional din Ciudad de Guatemala, Guatemala. Aceasta este prima ediție a JO organizată în Federația Rusă, dat fiind faptul că Jocurile Olimpice de vară din 1980 din Moscova au avut loc în interiorul Uniunii Sovietice. Organizarea celei de-a XXII-a ediție
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
din 1980 din Moscova au avut loc în interiorul Uniunii Sovietice. Organizarea celei de-a XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost atribuită "Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014" (SOOC) care a fost fondat de Comitetul Olimpic Rus pe data de 2 octombrie 2007. În funcția de președinte a fost ales Alexander Zhukov. Comitetul are diverse sarcini organizatorice: pregătirea competițiilor, operarea locurilor de desfășurare, îmbunătățirea infrastructurii și asigurarea financiară a Jocurilor. Cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă din
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
pus în pericol stadiul construirii locurilor de desfășurare, investitorii fiind pe cale să plece, „goniți” de aceasta, majoritatea arenelor fiind suportate de investitori privați. În prima jumătate a anului 2008, presa rusă a anunțat că 8 din cele 14 noi arene olimpice nu aveau încă investitori. Pentru această ediție a JO, au fost construite aproximativ 800 de autobuze și autocare noi care după încheierea competițiilor sunt folosite în alte orașe. Majoritatea atleților și invitaților au sosit cu avionul la Soci prin Aeroflot
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
după terminarea jocurilor, aceasta fiind una dintre cele mai avansate regiuni din Rusia din punct de vedere al rețelelor de telecomunicații. Logo-ul a fost compus de către agenția internațională de design "Interbrand", iar în urma expertizei, a fost prezentat de către Comitetul Olimpic Rus la data de 1 decembrie 2009 la Moscova. Este prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când o siglă reprezintă un link de internet, sochi 2014.ru. Elementele „Sochi” și „2014” sunt umplute cu culoare albastră în timp ce „.ru” nu are culoare
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
spoturilor de iarnă. Candidatura orașului Soci s-a lansat sub sloganul „Poartă către viitor” (Gateway to the Future) sub pretextul că JO 2014 reprezintă o poartă către o dezvoltare susținută pe plan sportiv, social, economic și ecologic. Conform președintelui "Comitetului Olimpic Rus", Dmitry Chernichenko, aceste jocuri „vor schimba întreaga regiune”. Deși investițiile au fost estimate la 35 de miliarde de euro, experții străini s-au îndoit de stabilitatea și de compabilitatea ecologică a desfășurării unui asemenea eveniment într-un oraș cu
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
fost afișate rezultatele primei etape prin vot online. Primul loc a fost ocupat la distanță de „Zoich”, urmat pe locul al doilea de „Mănușile fericite”. Deși a câștigat cu o majoritate, mascota „Zoich” nu a fost apropată deoarece membrii Comitetului Olimpic Rus au spus că această variantă a mascotei a fost creată de către niște membri oficiali pentru a atrage atenția asupra procesului de votare. Unsprezece propuneri au ajuns în marea finală a competiției. Pentru selecția mascotelor, a fost selectat un juriu
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
Moros (Moș Gerilă), băiatul focului, fetița gheții, ursul brun, iepurele, matrioșcele și delfinul. La scurt timp înainte de vot, Ded Moros a fost eliminat din lista finaliștilor deoarece mascota aleasă ar fi intrat în cazul alegerii acestuia, în proprietatea Comitetului Internațional Olimpic. Votarea televizată a mascotelor a avut loc pe data de 26 februarie 2011, iar 1,4 milioane de telespectatori și-au exprimat votul. Primele trei locuri au fost ocupate de leopardul cu 28,4% (designerː Vadim Pak), ursul polar cu
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
JO. Cei 25 de pași care trebuie urmați în cursul confecționării unei medalii s-au efectuat în 8 ore pentru fiecare medalie. Toate metalele au fost finanțate de guvernul rus, iar medaliile au fost confecționate doar de experți ruși. Torța olimpică a fost aprinsă pe data de 29 septembrie 2010 în Olimpia antică, începând o călătorie de șapte zile din Grecia până în Rusia. Defilarea torței olimpice a început la Moscova pe data de 7 octombrie 2013 și a parcurs 83 de
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
fost finanțate de guvernul rus, iar medaliile au fost confecționate doar de experți ruși. Torța olimpică a fost aprinsă pe data de 29 septembrie 2010 în Olimpia antică, începând o călătorie de șapte zile din Grecia până în Rusia. Defilarea torței olimpice a început la Moscova pe data de 7 octombrie 2013 și a parcurs 83 de orașe din Rusia, ajungând la Soci în ziua ceremoniei de deschidere, pe 7 februarie 2014. Este cea mai lungă defilare a torței olimpice din istorie
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
Defilarea torței olimpice a început la Moscova pe data de 7 octombrie 2013 și a parcurs 83 de orașe din Rusia, ajungând la Soci în ziua ceremoniei de deschidere, pe 7 februarie 2014. Este cea mai lungă defilare a torței olimpice din istorie, aceasta parcurgând o rută de 64.000 de kilometri, de la Kaliningrad în vest, la Chukotka în est. Torța olimpică a ajuns și la Polul Nord pentru prima dată printr-un spărgător de gheață nuclear și tot pentru prima dată
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]