10,558 matches
-
uneia dintre aceste forme de agresivitate crește probabilitatea declanșării celorlalte, violența în sânul familiei determinând manifestarea agresivității și în alte contexte. Considerarea violenței domestice o serioasă problemă socială ce poate afecta bunăstarea unei familii este de asemenea de dată recentă. Problematica violenței domestice a fost semnalată pentru prima dată în 1975 la prima conferință despre femei organizată de către Națiunile Unite. Conform statisticilor disponibile, între 20 % și 50 % dintre femeile din diferite țări au fost cel puțin o dată maltratate de către soț (Heise
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
normale” și cantitățile imense pretinse ca făcute de către pacientă, a condus la concluzia că dozele de insulină invocate nu au fost decât ocazional efectuate. În cunoscuta monografie editată de Feldman și Eisendrath în 1996 se menționează că: „Relațiile medic-pacient devin problematice când medicul devine conștient de înșelăciunea deliberată a pacientului” (7). Supărarea (justificată) a medicului și mai ales neîncrederea reciprocă ce se instalează între pacient și medic, compromit orice colaborare îndreptată în sensul soluționării problemei medicale. De altfel, însăși esența bolii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-o formă mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
să le tratez într-o carte următoare. [...] Eu sunt un istoric, nu sunt un filosof speculând asupra istoriei lumii... Michel Foucault, 1977 Cercetările lui Foucault prezintă un larg interes, mai ales în lumea intelectuală contemporană, din mai multe motive: 1) problematica foucauldiană în analiza puterii, a relațiilor sociale și a cunoașterii a deschis o posibilitate de problematizări și de discursuri; 2) altfel de percepții despre disciplinele socio-umane și despre funcționalitatea lor în cadrul societății moderne și în raport cu puterea-cunoaștere; 3) redefinirea statutului intelectualilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gânditor al lumii contemporane. De asemenea, nu am fost preocupat de actualitatea sau inactualitatea gândirii foucauldiene; de cât de actuale sau inactuale sunt ideilor sale, ci doar de întrebările pe care le-am formulat în convergență sau în diferență cu problematica gânditorului francez. Foucault este de citit, dar nu oricând și nu oricum. Este de citit dincolo de inevitabilele efecte de discurs ale gândirii sale; dincolo de limbajul său singular de mare povestitor de idei și de probleme, în același timp rațional și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault românesc, teoreticianul și istoricul Sorin Antohi îl vedea conturându-se la sfârșitul anilor '90. Un Foucault, care, de fapt, nu este un Foucault, ci mai degrabă anumite efecte de discurs din gândirea acestuia într-o societate (cea românească) unde problematica foucauldiană a rămas un Abis, mai ales pentru "elitiștii de dreapta". Cu siguranță, Foucault ar fi fost mai mult decât încântat în privința recepției postume a spuselor sale, chiar dacă nu există un Foucault unitar și clar vizibil, precum multe dintre memorabilele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un sfert de veac de la moartea acestuia. Înainte de toate, Foucault vorbește, dezbate, ține un discurs și un curs, atunci când își formulează anumite întrebări, atunci când cercetează și scrie, atunci când se adresează auditoriului său, în sfârșit, atunci când poartă un dialog pe o problematică aleasă. Din aceste considerente, de ordin "tactic", istoricul francez a respins, ori de câte ori a avut ocazia, ipostază funcționalistă, structuralistă și politică de... autor. În ciuda cursurilor și a cărților sale, Foucault își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă etichetă... Gândirea foucauldiană rămâne o problematică deschisă, reflectată în oglinda cuvintelor și a constatărilor sale. Conceptele și ideile foucauldiene ne conferă o deschidere aparte spre noi posibilități de a problematiza, spre tot atâtea posibilități de discurs, dincolo de fascinația lingvistică modernă. Politicile de mâine nu se vor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în scopurile lor. Acești factori politici sunt dominați de obsesia centrală a gândirii filosofice moderne deținerea puterii! Problema puterii și a ceea ce este considerat drept "putere" rămâne o vizibilitate deschisă prin reflecțiile lui Foucault, care, în esență, se întemeiază pe problematica kantiană: cum deținem sau posedăm... puterea? De altfel, este chiar invers. Nu noi deținem puterea, ci ea ne posedă pe noi spre acțiuni și fapte social-politice, spre... devenirea istoriei. Puterea este un drept pozitiv, un control asupra forței și al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de cunoașteri oficiale și gata constituite, lansează noi idei e... "periculoasă"! Oricum, orice problematizare nu poate fi eficientă și veridică, decât printr-un raport evident cu realul, cu istoria, dincolo de clasicele instrumentalizări politico-sociale. Ceea ce este mai interesant în toată această problematică a formării statului modern, cu ale sale tehnologii politice, este fenomenul prin care statul a devenit necesitate umană și cum aceasta a definit realul. Astfel, realul nu e definit pe baza unor considerente istorice, ci pe baza unor "necesități umane
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în toată istoria modernă? Atunci când acest principiu nu funcționează, avem clasicele revolte și revoluții social-politice, avem lovituri de stat și regimuri dictatoriale, avem războaie civile, devenite niște... "greșeli" ale politicienilor și ale intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul istoriei moderne. Vom înțelege de ce "lovitura de stat este automanifestarea statului însuși"127. De fapt, lovitura de stat, revoltele anti-stat și revoluțiile nu sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sorginte fizico-matematică, la ingerințele imediatului, ele sunt într-o falsitate a gândirii și nu au nici un fundament logic și epistemic. A gândi cu istoria este prima condiție pentru altfel de gândiri. Cum se poate întemeia o analiză anistorică pe o problematică istorică? Cum poți înțelege anistoric fenomene și activități complexe din istoria omenirii, ideologii precum liberalismul și socialismul? Reprezentarea limbajului modern asupra lui însuși nu a fost aceeași. Dacă în secolul al XVI-lea limbajul este "ceva opac, misterios, închis asupra
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înainte de 1980, care au analizat diferite aspecte din activitatea politică a partidelor, făcând referire și la partidul condus de Gheorghe Brătianu, au fost semnate de Ioan Scurtu 9, Florea Nedelcu 10 sau Lucian Boia11. După 1980, numărul studiilor care abordează problematica PNL-Gheorghe Brătianu sau activitatea politică și științifică a președintelui georgiștilor sporește. Din prima categorie fac parte lucrări cu caracter general, semnate de Ion Bitoleanu 12 și Florea Nedelcu 13. Autorii amintiți oferă informații diverse, unele dintre ele deosebit de utile, despre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
programul acestuia, despre pozițiile georgiștilor față de diferite aspecte ale vieții politice, despre relațiile șefului de partid cu regele Carol al II-lea, cu alți oameni politici și cu alte partide politice. În perioada 1990-2012, istoriografia româneacă s-a îmbogățit substanțial. Problematica PNL-Gheorghe Brătianu și a activității politice desfășurate de Gh. Brătianu după dispariția formațiunii politice georgiste a fost abordată într-un număr relativ mare de studii apărute în reviste de specialitate sau în volume colective. Semnalăm, aleatoriu, studiile referitoare la activitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare folosită de știința istorică 338. Problematica definirii tipului de liberalism și a democrației promovate de PNL-Gheorghe Brătianu a fost abordată, din nou, de președintele organizației georgiste Târnava-Mare, cu ocazia congresului județean, desfășurat în luna septembrie 1933. Ion Sân-Giorgiu afirma că renașterea liberală va fi înfăptuită de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din distincții analitice necesare între explicații ale evenimentelor internaționale construite unele la nivelul statului, altele la cel al sistemului în ansamblul său. Confuziile și controversele ulterioare pe marginea nivelurilor de analiză pot fi sugerate de multitudinea de întrebări frecvent asociate problematicii în discuție: La ce/cine anume ne uităm atunci când dorim să analizăm un eveniment internațional? Despre cine este util să ascultăm știri, pentru a înțelege politica internațională? Care evenimente au importanță și care nu, atunci când ne propunem să înțelegem relațiile
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
SSEU cu celelalte componente ale ierarhiei sistemelor ecologice. Eficiența acestor măsuri se bazează pe o fundamentare științifică a strategiei de dezvoltare a societății umane și a tuturor categoriilor de sisteme ecologice, precum și pe dezvoltarea cunoașterii. Conștientizarea opiniei publice asupra unei problematice ecologice s-a produs îndeosebi către sfârșitul anilor ’60 - începutul anilor ’70, aproape simultan cu criza energetică globală. Începând cu 1970 (anul protecției naturiiă, problemele ecologice au căpătat un statut oficial. Declarația adoptată la Conferința Națiunilor Unite de la Stocholm (iunie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
aproape simultan cu criza energetică globală. Începând cu 1970 (anul protecției naturiiă, problemele ecologice au căpătat un statut oficial. Declarația adoptată la Conferința Națiunilor Unite de la Stocholm (iunie 1972Ă a recunoscut rolul esențial al ecologiei în asigurarea bunăstării populației umane. Problematica ecologică a pătruns astfel tot mai activ în aria preocupărilor economice și social-politice. La Conferința Națiunilor Unite pentru Mediul înconjurător și Dezvoltare (Rio de Jeneiro, iunie 1992Ă, de o deosebită anvergură și la care au participat reprezentanții a 125 de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
transdisciplinare în cadrul ariei curriculare Matematică și Științe ale Naturii ca fundament al unui învățământ cognitiv. Valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor cercetării la tema prezentată în lucrarea de față a urmărit principiul interdisciplinarității - o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor: creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Mossoviet”. A fost actor și scenograf la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, precum și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Piesele Odochia (1980) și Osânda (1984), scrise cu o bună cunoaștere a mecanismului dramaturgic, abordează o problematică morală și psihologică generată de impactul pe care îl are asupra oamenilor perioada postbelică, marcată de mari catastrofe morale și sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
în Biblie își propune, în esență, o abordare comparată a problemelor pe care numele divine din Coran și Biblie le pun semanticii lingvistice și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată de către autoare în primul rând prin faptul că numele divine din Coran și din Biblie „seamănă”: după aprecierile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
așa încât avem de a face cu o formă specifică de intertextualitate, care creează dificultăți analistului. Așa cum am arătat, cartea Monicăi Broșteanu abordează un subiect care prezintă interes pentru mai multe domenii de cercetare. Pentru a acoperi cum se cuvine această problematică interdisciplinara, studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de cercetători, oferă o documentație amplă la fiecare dintre lemele care ne interesează, atât în privința formei, cât și a atestării, etimologiei și semnificației și eventualei evoluții istorice. Indică și o bibliografie substanțială, la sfârșit. Inevitabil, de la o lema la alta, problematică se suprapune, iar multitudinea autorilor face ca și opiniile exprimate asupra unui punct sau altul să fie diferite. De exemplu, la lema CELUI-QUI-EST (p. 245), autorul, Édouard Lipinski, interpretează cuvintele ’Ehyeh ’ašer ’ehyeh, pe care le traduce „Je suiș qui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
subsol ale traducerilor științifice moderne ale Bibliei sintetizează rezultatul cercetărilor de la data editării. În cazul existenței mai multor ipoteze, nota prezintă opțiunea autorilor respectivelor note. De exemplu, La Bible de Jérusalem condensează într-una dintre cele mai lungi note toată problematică filologica a numelui Yahweh și apoi cea exegetico-teologică; în privința celei dintâi își exprimă certitudinea asupra originii ebraice a numelui și se pronunță clar și asupra formei gramaticale: persoană a 3-a a imperfectului formei de bază a verbului „a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ill" huwa. În afară de All"h, care este aproape întotdeauna subiect, toate numele se întâlnesc cel mai adesea că predicat de propoziție nominală în care subiectul este All"h, ori al-Ra≤m"n. 2.3. Traducerea numelor divine în limba română: problematică, posibilități și imposibilitățitc "2.3. Traducerea numelor divine în limba română \: problematică, posibilități și imposibilități" 2.3.1. Traducerile existente După cum s-a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]