11,045 matches
-
punct de vedere al operativității și al corectitudinii, transpunând în viață politica partidului. De asemenea, unitatea tovarășului general Vlad trebuie să fie un exemplu. Avem suficiente acte normative, nu suferim de indicații și îndrumări ale conducerii partidului și stă în putința noastră ca, prin modul de aplicare a acestora în viață, să rezolvăm toate problemele în mod cât mai corect și operativ. La fel și la Direcția generală tehnico-operativă, problemele vor fi rezolvate și pe linie de securitate și pe linie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
instrucțiuni ca să ia măsuri adecvate în apele interioare și teritoriale ale Vietnamului de Nord, pentru a împiedica livrarea oricăror provizii. 3. Comunicațiile pe calea ferată și toate celelalte căi de comunicații vor fi întrerupte în cea mai mare măsură cu putință. 4. Bombardamentele aeriene și navale asupra obiectivelor militare din Vietnamul de Nord, vor continua”. Mai sunt și alte condiții: „Aceste acțiuni ce le-am ordonat vor înceta când următoarele condiții vor fi îndeplinite: - În primul rând, toți prizonierii de război
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu-l cuprinde, se buzunărește și găsește-n fiecare buzunar fel de fel de obiecte, e bogat de lucruri care nu-i mai sunt de niciun folos. Unul singur îi lipsește timpul. Și faima poate. Dar mai mult ca orice, putința de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia din textele lui Shakespeare, o paiață înțeleaptă care îndărătul fiecărui giumbușluc ascunde singurătate și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
satisface regulile de-creației, la care se referea Giorgio Agamben (într-un comentariu la Teodicea lui Leibniz) și care impun spectatorului o întoarcere la sine: [...] actul creației nu este, cum afirmă edulcorata reprezen tare obișnuită, un proces care pornește de la putință către act spre a se epuiza în acesta, ci conține în miezul său un act de de-creație, în care ceea ce a existat și ceea ce n-a existat sunt restituite unității lor originare din mintea lui Dumnezeu, iar ceea ce putea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
său, nu doar aici și acum, ci în continuitatea vieții, în generațiile care vin. Schimbările macrosociale, de-a lungul istoriei, au schimbat oare potențialul de violență al omului? Susanne Karstedt și Manuel Eisner (2009) își pun problema dacă este cu putință și utilă o teorie generală a violenței umane. Violența pare omniprezentă și de o varietate atât de largă, încât fiecare manifestare pare unică și greu de plasat în categoriile unui sistem de clasificare. Cu toate acestea, într-o omucidere, într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
greu de plasat în categoriile unui sistem de clasificare. Cu toate acestea, într-o omucidere, într-un război, jaf pe stradă, răscoală, recunoaștem trăsătura comună: violența. Autorii subliniază existența unor reguli generale de manifestare, în anumite condiții, ceea ce face cu putință, susțin autorii, o teorie a violenței. Ei menționează faptul că în timpul și după un război, violența interpersonală în societate scade. Această regulă de manifestare a violenței are o aplicație generală. Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei, pentru ca aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă, pentru că este constantă, este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul plac al agresorului și fără putință de apărare. Conștiința acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare, conștient și inconștient, de soluții pentru a preveni incidentele violente, torturante. Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al statului are cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezultatele școlare ale copilului-victimă vor scădea. în realitate, în general, apar modificări ale rezultatelor școlare și acestea pot fi un indiciu al abuzului sexual, alături de alte semne. Dar nu va apărea o scădere a acestora, în mod automat. Este cu putință să crească rezultatele școlare. Căci există copii care se vor concentra asupra sarcinilor școlare, acest lucru fiind o fugă de realitatea în care sunt victime. Școala este al doilea mediu de viață al copilului de vârstă școlară și schimbarea atitudinii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în timpul real a persoanei, legăturile sociale și anihilând spiritul de inițiativă, creativitatea. Catastrofa are întotdeauna o dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales, copilul au nevoie de explicații, de găsirea cauzelor și a vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-și rezolva problemele. Un alt principiu care orientează în același sens politicile comunitare este principiul subsidiarității. Acest principiu stimulează capacitatea familiei de a-și rezolva cu un grad mare de autonomie problemele. Când intrafamilial acest lucru nu este cu putință, familia este stimulată pentru a accesa resursele existente în comunitate și astfel a-și găsi soluții la probleme. Doar când resursele disponibile intrafamilial și în comunitate nu sunt suficiente și familia se află într-o dificultate sau o criză fără
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
60, Marea Britanie și-a reconfigurat politica navală, În sensul asumării unui rol centrat pe sarcinile NATO din Oceanul Atlantic. Respectiv, În anii ’70 și ’80, programul de Înarmare navală a vizat achiziția de platforme care să determine cât mai grea cu putință pătrundere a flotei sovietice la sud de linia de apărare GIUK (Groenlanda - Islanda - Marea Britanie), care protejează direct transporturile navale Între Statele Unite și Europa. Printre celelalte achiziții militare destinate acestui scop (portavioanele antisubmarin din clasa Illustrious, submarine de atac), s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
junilor actuali, aspiranți la canon: "Mă văd din nou nevoit să deplîng, în primul rînd, lipsa epicului și nu știu ce explicație să dau acestui fenomen care mă tem să nu ia amploare. O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Balcanilor, în paralel cu istoria imperiului bizantin (Brezeanu, Romanitatea orientală 38-50; Armbruster, Romanitatea românilor). Vlahii de la nord de Dunăre și-au revendicat ei înșiși originea latină − atât cât lasă documentele interne și externe să se vadă acest lucru −, dar fără putință de tăgadă asupra conștiinței lor etnice (mă bazez în special pe demonstrațiile făcute de autorii numiți anterior, care citează la rândul lor o bibliografie exhaustivă). Concepția politică a autocraților români a trebuit să se modeleze în spiritul timpului și după
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
De la tron la "codurile vasalității",27 spre o lume a fanteziei Cu nemica omul mai asemenea lui Dumnezău (ales împărații, craii, domnii și alți stăpânitori) nu iaste, fără ca făcutul de bine și de folos de obște, cât pren omeneasca, zicem, putință iaste; căci precum Dumnezău făcătoriu și ziditoriu tuturor pricinilor iaste, așa și pronoitis și otcârmuitoriu și păzitoriu de obște și toatei ființe de bine făcătoriu iaste. (Radu Greceanu și Șerban Greceanu, Mărgăritare adică Cuvinte de multe feliuri a celui întru
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
indicate în "Nota bibliografică" și în unele note de subsol. Țin să le mulțumesc celor care în spațiul nostru cultural reprezintă Editura Institutul European din Iași, pentru că întotdeauna mi-au întâmpinat propunerile de editare cu încredere și au făcut cu putință, în felul acesta, o colaborare care împlinește în curând un deceniu. Viorel CERNICA Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea se află în sensul pe care îl au atât descrierea cât și reducția lor: este vorba despre de-constituire. Ambele operații, așadar, au sensul unei de-constituiri a "reprezentărilor" despre "lucrurile însele", în așa fel încât să fie cu putință o reconstituire a acestora pe baza propriei lor "arătări de sine". În Etica nicomahică, dar și în Politica, Aristotel susține că omul ar fi dator nu doar să trăiască, ci, de asemenea, să ducă o viață bună, frumoasă, virtuoasă.1
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în actele de constituire a oricărei fapt cuprins într-o unitate de viață omenească. Dar această din urmă gândire are vreun sens pentru "practici", socotite din perspectiva gândirii autonome drept faptele originare ale vieții omenești? Deocamdată este bine să sesizăm putința de a fi prezentă, în toate aceste fapte originare ale unității umane de viață, o anumită slăbiciune a gândirii autonome. Pentru formularea temei demersului de față, de cea mai mare importanță este ideea despre o gândire justificatoare pentru practicile și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
limite și că dincolo de acestea se află paradoxal ! tot viață omenească (potențială, posibilă doar, în raport cu faptelor ei): practici și reguli elementare, "gânduri" împresurate de alte fapte subiective, "rostiri" (incorecte, adică neacreditate) etc. O scrutare a acestor limite nu este cu putință în condițiile acceptării necondiționate a normelor gândirii justificatoare, constrângătoare; dar nici în disprețul acestora. Totuși, ele constituie "lumea vieții" umane, într-o primă (naturală) ipostază a sa. Ceea ce înseamnă, totuși, că scrutarea limitelor vieții omenești constrânse prin gândirea autonomă este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel mai tare cu putință, înseamnă că trebuie acceptată și un fel de "origine non-originară"; spre deosebire de cealaltă, aceasta nu constituie actul gândirii, rostirii, făptuirii (nu este, propriu-zis, a priori originar și universal), dar are puterea de a-l institui, ca și cum ea ar lua locul "originii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acelei tradiții, ci la "jocul" tradiției împreună cu regulile sale, adică la însăși originea tradiției eficace. Din unghiul celor susținute mai sus, jocul acesta este al gândirii, iar regulile sale sunt predominant formale. O cercetare directă a acestora nu este cu putință decât cu condiția de a scoate la iveală, printr-o reducție de tip "fenomenologic", ceea ce este originar pentru gândirea formală, autonomizată: judecata și timpul; acestea mai pot fi sesizate, tocmai pe o asemenea cale, ca unitate originară a gândirii formale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că a fost uitată datorită închiderii filosofiei în formula operațională a metafizicii ("onto-teo-logiei"). Trebuie să luăm cu noi întreaga "experiență" filosofică, fie aceasta blocată în formula metafizicii, pentru a da de urma acelei gândiri "mai originare" (propriu-zis originare) și de putința ei de a lua, din nou, mințile celor care se încumetă să o caute, bănuind-o sau știind-o într-un mod mai clar decât ea poate fi cunoscută în plină dictatură a judicativului. Dar orizontul de lucru va fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar recrea întreaga sa lume, punând la cale alte reglementări ale faptelor de gândire, rostire etc. decât cele care se află, cu întreaga justificare "formală", în "lumea vieții" noastre de o buna bucată de timp. Abia atunci va deveni cu putință și precizarea domeniilor logicii, filosofiei, științei și ideologiei, în așa fel încât însăși condiția lor judicativă să poată fi reactivată și să fie clară înrădăcinarea non-judicativă a acestei condiții; și să se deschidă, de asemenea, calea către "lucrurile însele" în calitate de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest eveniment este ulterior începuturilor istoriei filosofiei. Despre acest eveniment va fi vorba mai departe. Nu, însă, doar în sensul descrierii și, poate, al explicării sale, ci și în acela al încercării de a potența non-judicativul, în scopul revenirii la putința unei noi scrutări a logos-ului originar. Întrucât voi lucra și ilustrativ, selectând din istoria filosofiei reconstrucții care îmi apar ca model de "realizare" a celor două discipline, demersul meu se va concentra în primul rând către sesizarea unor potențialități
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]