10,694 matches
-
din bârne recuperate din diferite părți ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial deteriorate de vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil cele trei încăperi tradiționale, pronaos, naos și altar, accesibile printr-un pridvor în fața intrării, pe latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
lemn decorativă, ce duce încă o dată cu gândul la bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de lemn moldovenești. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, iar ușa de la intrare este lucrată cu barda. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
ușii de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus excelsior, tei pufos - Tilia cordata, plop alb - Populus alba, salcie albă - Salix alba, ulm - Ulmus laevis). S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de regimul de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Erfurt), Bavaria și Hessa. În această acțiune el va fi împuternicit de o scrisoare a papei fiind însoțit de războinici și meseriași numeroși, care l-au ajutat să întemeieze câteva episcopi și să construiască mănăstiri. Lângă Geismar (Fritzlar) exista un stejar considerat sacru de chatti care reptrezenta populația locală păgână. După spusele legendei Bonifatius sub protecția francilor a lăsat să fie tăiat stejarul pentru a construi o capelă creștină. Prin acest gest a căutat să demonstreze simbolic biruința religiei creștine asupra
Bonifacius () [Corola-website/Science/316440_a_317769]
-
numeroși, care l-au ajutat să întemeieze câteva episcopi și să construiască mănăstiri. Lângă Geismar (Fritzlar) exista un stejar considerat sacru de chatti care reptrezenta populația locală păgână. După spusele legendei Bonifatius sub protecția francilor a lăsat să fie tăiat stejarul pentru a construi o capelă creștină. Prin acest gest a căutat să demonstreze simbolic biruința religiei creștine asupra zeilor păgâni. În anul 739 este numit episcop de Freising. La vârsta de 80 de ani se va reîntoarce la frizoni, iar
Bonifacius () [Corola-website/Science/316440_a_317769]
-
sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athanasie Anghel în anul 1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților. Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad. A fost pictată în anul 1829 de pictorul Lupșa din Roșia Montană. De-a lungul timpului s-au făcut reparații la acoperiș (1966, 1968 și 1978). Cu semnificație istorică deosebită sunt vechimea ei, cât și pictura. Pictura interioară
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
, comuna Bucureșci, județul Hunedoara a fost construită în anul 1780. Are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în coadă de rândunică. Portalul de vest este împodobit cu cioplituri cu motive solare și dinte de lup, iar portalul de sud cu ținte metalice forjate. Ferestrele vechi sunt mici cu deschideri doar de 0,35/0
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
, comuna Burjuc, județul Hunedoara a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile, dar pentru exterior preferă penele de lemn. Folosirea lemnului îl pune pe Roman alături de cei mai cunoscuți sculptori români pentru
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
după piatra funerară descoperită la Mirăuți. În prezent, piatra tombală se află la Muzeul de Istorie din Suceava. În toamna anului 1997 a fost descoperit în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și un altul de borangic pictat cu aur, o maramă ce acoperea chipul defunctului, un veșmânt lung de mătase cu mâneci de catifea tip drappi d'oro, încheiat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
sa. În septembrie 1944 a fost trimis pe front în războiul contra Germaniei naziste. La 1 noiembrie 1944 a fost decorat cu Ordinul „Coroana României”, cl. a-V-a, cu spade și cu panglică de Virtute Militară și Frunze de Stejar (conform O.Z. nr. 244/1944). La 26 decembrie 1944 a fost rănit în luptele din Ungaria. După trei luni de spitalizare revine în activitatea militară la Cercul Teritorial Gorj și apoi la Regimentul 5 Roșiori. La 20 iunie 1946
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
la 15/28 iunie 1999, cu numele de Sf. Ierarh Glicherie Mărturisitorul și ziua de pomenire 15/28 iunie. Imediat după acest eveniment, osemintele au fost expuse la loc de cinste în biserica Mănăstirii, într-o raclă de lemn de stejar și sticlă . În prezent, Mănăstirea Slătioara este sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Aici se află în construcție o catedrală mitropolitană cu hramul "Pogorârea Sf. Duh”, aflată în afara incintei mănăstirii. În curtea bisericii, se află mormintele mitropoliților
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă (versanți abrupți, praguri și săritori, văi, cheiuri, cascade) acoperită cu păduri de stejar ("Quercus virgiliana") și gorun ("Quercus petraea") în amestec cu specii de nuc ("Juglans regia"), sâmbovin ("Celtis australis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb") sau alun (cu specii de "Corylus avellana" și "Corylus colurna", cunoscut sub denumirea de alun turcesc). Aria naturală protejează
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
The Greatest Show on Earth", care a încercat de multe ori în trecut achiziționarea a diferite lucruri celebre din Anglia (inclusiv casa în care s-a născut William Shakespeare, colecția de figuri de ceară din Madame Tussauds, cât și un stejar plantat de George Gordon Byron în abația Newstead atunci când acesta avea 10 ani), a propus Societății zoologilor să îi vândă elefantul pentru 10.000 de dolari americani. Afacerea a fost acceptată la o adunare a Societății, fapt ce a stârnit
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
și fauna specifică Carpaților Meridionali. Rezervatia a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus europaea"). Parcul National Domogled-Valea Cernei - Website Rezervatia naturală Belareca - romanianresorts.ro
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
o zonă cu rol de protecție pentru mai multe specii floristice rare, unele aflate pe Lista roșie a IUCN. Flora este constituită dintr-o mare varietate de arbori și arbusti cu specii de gârniță ("Quercus frainetto"), gorun auriu ("Quercus delacamphii"), stejar ("Quercus vergiliana"), vișin turcesc ("Prunus mahalaeb"), gherghinar ("Crataegus pentagyna"), păducel negru ("Crataegus nigra"), scumpie ("Cotinus coggygria"), alun ("Corylus colurna") sau smochin ("Ficus carica"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare (unele endemice), astfel: unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), mărarul Porților
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
datelor existente, Ioan Streulea 1728-1826, Dimitrie Boia, de la care biserica are cimitirul care-i poartă numele, Ioan Sava 1756-1837, apoi fii preotului Sava, Constantin Dimitrie și Pamfilie 1791 -1865, Luca Sava 1857-1877, Dumitru Pamfiloi 1850-1929 și ginerele lui, Nicolae Vlad Stejar 1883-1928, Pompiliu Acelenescu 1929-1940, Simion Mogoș 1940-1942, Irimie Victor 1943-1958, Valeriu Ciorea 1943-1974, Gheorghe Buzea 1959-1976, Oltean Pavel 1976 până în prezent.
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]