KorAP: Find »[drukola/base=subcutanat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...408 409 410 ...439 >

10,963 matches

Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

mai eficient asigurată, evitîndu-se momentele în care substituția prandială își pierde acțiunea (3, 13). Si în acest caz glargin-ul, prin faptul că se administrează aproape întotdeauna într-o singură injecție, poate face din acest regim ceva de domeniul trecutului. Perfuzia subcutanată continuă a insulinei (PSCI) (vezi paragraful 8.5). O dată cu perfecționarea caracteristicilor pompelor externe de insulină, această modalitate de substituție cu insulină bazală și prandială este tot mai frecvent acceptată de pacienți cu diabet zaharat tip 1, dar și cu diabet

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
zaharat tip 2 (1, 12, 24, 25). Caracteristica PSCI este faptul că utilizează un singur tip de insulină, insuline cu durată scurtă de acțiune sau cu acțiune rapidă (la ora actuală majoritatea pompelor folosesc lispro)(12), care se administrează continuu subcutanat, în doze mici, pentru substituția bazală (debit bazal) și bolus-uri pentru substituția prandială (debit prandial). Ambele debite pot fi reglate de către pacient, în funcție de glicemii, aportul de hidrați de carbon și alte criterii (efortul fizic, profilul nocturn al glicemiilor). Autocontrolul

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
pentru substituția prandială (debit prandial). Ambele debite pot fi reglate de către pacient, în funcție de glicemii, aportul de hidrați de carbon și alte criterii (efortul fizic, profilul nocturn al glicemiilor). Autocontrolul continuu al glicemiilor este absolut necesar. Dat fiind faptul că depozitul subcutanat de insulină este în general mic, riscul deteriorării metabolice rapide în cazul întreruperii administrării datorită unor probleme tehnice (înfundarea cateterului, malfuncția pompei) trebuie avut întotdeauna în vedere, mai ales în cazul folosirii analogilor cu acțiune rapidă. PSCI este indicată mai

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
regimurilor cu injecții multiple, alegerea între acestea fiind o opțiune a pacientului (26). 8.2. Tehnica administrării insulinelor Calea de administrare a insulinelor este factorul care, după particularitățile farmacologice ale acestora, influențează cel mai mult farmacocinetica și farmacodinamica lor. Administrarea subcutanată continuă să fie cea mai folosită, deși caracterul ei nefiziologic (absorbție întârziată și variabilă, în circulația sistemică și nu portală) este demult recunoscut (3,4,8). Unul dintre progresele importante în practica insulinoterapiei subcutanate în ultimii ani, l-a reprezentat

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
mult farmacocinetica și farmacodinamica lor. Administrarea subcutanată continuă să fie cea mai folosită, deși caracterul ei nefiziologic (absorbție întârziată și variabilă, în circulația sistemică și nu portală) este demult recunoscut (3,4,8). Unul dintre progresele importante în practica insulinoterapiei subcutanate în ultimii ani, l-a reprezentat descrierea vitezei diferite de absorbție a insulinelor în funcție de regiunea anatomică în care sunt administrate (6). Aceasta a dus la recomandarea fermă ca insulinele prandiale să fie injectate în regiunea abdominală, în care absorbția este

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
regimurile de insulinoterapie cu injecții multiple, unele administrate în afara locuinței (15,29). (Anexe 2,3,4) Pompele de insulină sunt dispozitive cu ajutorul cărora injectarea insulinei -numai insuline cu durată scurtă de acțiune sau analogi cu acțiune rapidă-se face continuu, subcutanat (pompe externe). Pompele implantabile, cu cateterul plasat intraperitoneal, continuă să aibă un uz foarte restrâns. Pompele sunt reglabile pentru un anumit debit de insulină bazal, iar bolusurile prandiale sunt reglate de către pacient în funcție de glicemii și de aportul de hidrați de

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
14 zile (12). Flacoanele de insulină trebuie ferite de lumina directă a soarelui și de temperaturi extreme (sub 2 și peste 30 C0). În tabelul 8.4. sunt redate recomandările marilor producători privind păstrarea unor insuline (28). 8.5. Perfuzia subcutanată continuă cu insulină 8.5.1. Introducere Cele două studii de referință în diabetologie, Diabetes Control and Complications Trial și U.K. Prospective Diabetes Study au demonstrat fără echivoc importanța terapiei intensive în realizarea controlului glicemic și menținerea pe termen

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
de sănătate. Tehnologia avansată și consecutiv realizările deosebite atât în domeniul preparatelor de insulină cât și în domeniul sistemelor și dispozitivelor de administrare a insulinei, au permis intensificarea controlului glicemic fie prin injecții multiple, în regim bazal-bolus, fie prin administrarea subcutanată continuă de insulină, cu ajutorul pompelor de insulină, alături de auto-monitorizare sau monitorizare glicemică continuă. Perfuzia subcutanată continuă cu insulină este considerată în prezent cea mai sofisticată și precisă metodă de administrare a insulinei, disponibilă practicii curente și utilizată pe scară largă

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
și în domeniul sistemelor și dispozitivelor de administrare a insulinei, au permis intensificarea controlului glicemic fie prin injecții multiple, în regim bazal-bolus, fie prin administrarea subcutanată continuă de insulină, cu ajutorul pompelor de insulină, alături de auto-monitorizare sau monitorizare glicemică continuă. Perfuzia subcutanată continuă cu insulină este considerată în prezent cea mai sofisticată și precisă metodă de administrare a insulinei, disponibilă practicii curente și utilizată pe scară largă, fiind și cea mai "fiziologică".(1) Termenul de "fiziologic" se referă la posibilitatea pe care

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
8) - insuficienta acoperire a fenomenului "dawn"; - latență în acțiunea insulinei bazale în cursul dimineții; - insuficienta acoperire a fenomenului "dusk"; - surplus de insulină bazală în cursul nopții, când sensibilitatea la insulină este crescută, cu risc crescut de hipoglicemii; - fluctuații glicemice; - absorbție subcutanată variabilă intraindividual; - flexibilitate posibilă în anumite condiții; - posibilă reducere în timp a aderenței, datorită numărului mare de injecții necesar. O alternativă este insulinoterapia "semi-fiziologică" efectuată prin pompa de insulină. Deși administrarea insulinei se face tot subcutanat, prin administrarea insulinelor cu

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
hipoglicemii; - fluctuații glicemice; - absorbție subcutanată variabilă intraindividual; - flexibilitate posibilă în anumite condiții; - posibilă reducere în timp a aderenței, datorită numărului mare de injecții necesar. O alternativă este insulinoterapia "semi-fiziologică" efectuată prin pompa de insulină. Deși administrarea insulinei se face tot subcutanat, prin administrarea insulinelor cu acțiune scurtă sau rapidă și datorită posibilității administrării orare a unor doze reglabile de insulină, se realizează, în condiții confortabile, o insulinemie bazală mult apropiată de normal. (Figura 8.11) Insulinoterapia “fiziologică cu pompa de insulină

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
A doua etapă, desfășurată pe parcursul a două-trei ședințe înaintea instalării pompei, este adresată discutării aspectelor teoretice și practice speci 84 fice tratamentului cu pompa de insulină. Aspectele teoretice vor viza următoarea tematică: - principiile insulinoterapiei prin pompa de insulină; - particularitățile perfuziei subcutanate continue de insulină și ale utilizării insulinei cu acțiune scurtă (sau rapidă), atrăgându-se atenția asupra depozitelor de insulină subcutane reduse, cu risc de dezechilibre metabolice rapid instalate în cazurile de oprire a administrării insulinei; - avantaje și precauții; - stabilirea obiectivelor

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
insulină regular din dimineața instalării pompei; - setarea pompei de insulină (dată, oră, doze maxime de insulină, diversele funcții pe care le include tipul pompei); - stabilirea și programarea ratei bazale și a bolusurilor de insulină; - încărcarea pompei (rezervorului) cu insulină; - inserția subcutanată a cateterului și atașarea pompei (verificarea circuitului prin programarea și administrarea "prime"-lor); - respectarea planului stabilit pentru alimentația din primele zile și limitarea eforturilor fizice în această perioadă; - monitorizare glicemică frecventă, cu determinări efectuate preprandial, 2 ore postprandial și la

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
analogilor de insulină, sau în funcție de următoarea glicemie preprandială, în cazul insulinelor regular; - supravegherea și revizuirea cunoștințelor și abilităților de utilizare a pompei de insulină; - externarea, cu stabilirea planului de alimentație, activitate fizică, monitorizare și asigurarea contactului cu echipa medicală. Inserția subcutanată a cateterului Selectarea adecvată a zonei de inserție a cateterului și rotarea acesteia, asigură o absorbție predictibilă a insulinei și protejează tegumentul de leziuni sau infecții. Zona de elecție a inserției cateterului este abdomenul, dar pot fi utilizate și zona

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
de persoana în cauză, prin: - administrare subcutană, cu seringa, a insulinei regular sau analogilor cu acțiune rapidă, cu dublarea dozei la 1-2 ore dacă se menține hiperglicemia, - hidratare, - evitarea efortului fizic, - monitorizare glicemică și a cetonuriei la 1-2 ore, - administrare subcutanată de insulină rapidă la 1-2 ore, - schimbarea cateterului. Dacă aceste manevre nu reușesc să remedieze situația, prezentarea la un serviciu medical de specialitate este necesară. Inflamații / Infecții tegumentare locale La locul de inserție al cateterului pot apare iritații, inflamații, sau

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
cu 10-20%, pentru a preveni hipoglicemiile nocturne. - pentru regimurile de insulinoterapie cu injecții multiple, dozele de insulină prandială pentru mesele care preced efortul programat vor fi reduse cu aceleași proporții (10-25%, 50%). Pentru cei care folosesc pompe de insulină, perfuzia subcutanată bazală poate fi sistată pe parcursul desfășurării exercițiului. În cazul unui efort fizic neanticipat, situație în care doza de insulină nu a putut fi modificată, se recomandă ca pacientul să consume 10-15 g de hidrați de carbon, imediat după efort, dacă

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
recentă, s-a formulat conceptul și s-a realizat practic, sistemul de glucomonitorizare glicemică continuă. și în România, există deja o experiență cu sistemele Medtronic MiniMed. (1,2) Sistemul de monitorizare glicemică continuă este compus dintr-un electrod platinat implantabil subcutanat și un modul de colectare a datelor, reprezentat de un mo- nitor și un soft propriu, prin care datele sunt descărcate pe calculator, sub formă de grafic. Monitorul este foarte asemănător pompei de insulină, se atașează și se poartă ca

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
categorie de vârstă (3). Pe parcursul pubertății, dozele necesare pentru controlul glicemiilor cresc semnificativ, putând fi de până la 2-3 U/kg/24h (8). Autocontrolul glicemic trebuie făcut mai frecvent în această perioadă. În ceea ce privește alegerea dintre regimul cu injecții multiple și perfuzia subcutanată continuă cu insulină (încă foarte rar folosită, deocamdată, în țara noastră), ea rămâne la latitudinea pacienților, eficiența controlului glicemic nefiind diferită (6,9). La un adolescent tratat cu injecții multiple pot interveni momente de diminuare a aderenței la tratament (de

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
echilibrul glicemic, în etiopatogeneza complicațiilor microvasculare și macrovasculare ale DZ tip 1 intervin și alți factori (genetici, de mediu ș.a.) (3). Fluctuațiile glicemiei sunt inevitabile chiar și în cursul regimurilor intensive de tratament și sunt datorate imperfecțiunilor (caracterului nefiziologic) insulinoterapiei subcutanate. Ele nu trebuie să fie demobilizatoare pentru pacient și echipa de îngrijire. Media zilnică a glicemiilor și HbA1c sunt mult mai importante pe termen lung decât o valoare izolată. Complexitatea tratamentului DZ tip 1 face absolut necesar ca acesta să

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
de la pacient la pacient), produce un complex de simptome și semne vegetative (transpirații, palpitații, tremurături, foame) și neuroglicopenice (cefalee, confuzie, tulburări de vorbire și de comportament, comă), care se remit după administrarea de hidrați de carbon oral, glucagon intramuscular sau subcutanat, sau glucoză intravenos. Din punct de vedere fiziopatologic, hipoglicemiile produse în cursul tratamentului cu insulină au următoarele cauze (1): - inhibarea producției hepatice de glucoză și stimularea excesivă a preluării periferice a glucozei datorită excesului de insulină - aportul alimentar inadecvat sau

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
verifice glicemia la 15 min. după ingestia a 15 g de glucoză și să repete ingestia până când glicemia depășește 100 mg/dl (regula "15/15" pentru tratamentul hipoglicemiilor). Hipoglicemiile severe se tratează prin administrarea a 1 mg glucagon intramuscular sau subcutanat, sau a 50-100 ml glucoză 20%, intravenos. Anturajul pacientului (familie, colegi) trebuie instruit în ceea ce privește administrarea glucagonului. Repetarea episoadelor de hipoglicemie, mai ales la aceleași ore, impune ajustarea dozelor de insulină, sau schimbarea regimului de insulinoterapie. Mai jos sunt redate câteva

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
2). În ambele studii au fost comparate strategiile intensive cu cele convenționale. În studiul DCCT, desfășurat între 1982 și 1993 pe un lot de 1447 pacienți, strategia intensivă a constat în regimul de insulinoterapie cu injecții multiple (sau prin perfuzie subcutanată continuă de insulină), acesta fiind comparat cu insulinoterapia convențională. Rezultatele obținute prin insulinoterapie intensivă au fost o medie a glicemiilor zilnice de 155 mg/dl și o medie a A1c de 7,2%, față de cea de 9% a grupului tratat

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

cu efectuarea unei hemostaze meticuloase. Nu am avut hematoame, iar incidența infecțiilor a scăzut semnificativ. Doar la pacienții obezi am constatat apariția în unele cazuri a echimozelor; 4. Incizia tegumentului se face cu ajutorul bisturiului sau a foarfecelui, iar disecția țesutului subcutanat numai cu foarfecele. Electrobisturiul va fi folosit doar pentru hemostaza punctiformă. În acest mod se menține viabilitatea tisulară și scade incidența complicațiilor infecțioase; 5. La pacienții obezi, închiderea meticuloasă a plăgii folosind fire resorbabile este foarte importantă. Îndepărtarea țesuturilor devitalizate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coastă atât pe fața anterioară, cât și pe cea posterioară și apoi marginile sternului sunt apropiate folosind fire separate de sârmă trecute prin spațiile intercostale lateral de firele longitudinale. Infecții superficiale ale plăgilor Sunt acele infecții care nu depășesc țesutul subcutanat. Apar de obicei după 7-9 zile postoperator și incidența lor este de circa 1% printre bolnavii operați pe cord deschis (18). Se manifestă prin eritem în jurul plăgii și exteriorizarea unei mici cantități de lichid purulent. Este necesară incizia limitată a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
7-9 zile postoperator și incidența lor este de circa 1% printre bolnavii operați pe cord deschis (18). Se manifestă prin eritem în jurul plăgii și exteriorizarea unei mici cantități de lichid purulent. Este necesară incizia limitată a pielii și a țesutului subcutanat pentru evacuarea secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]