10,282 matches
-
în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul nominal. Dublul subordonat simultan se exprimă prin: 1. substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atenție figurile reprezentative ale spiritului românesc. În timp, am ajuns, firește, la esențe, o primă tentativă datând de acum 15 ani, când, la Podul Înalt, actorii Naționalului ieșean au dat viața evocării mele dedicate lui Ștefan cel Mare. Figura ilustrului voievod m-a preocupat dintru început, simțind că îmi este foarte aproape, că nu ne poate desparte nimic. Alături de aceasta încercare au mai fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o carte domnească emanată din cancelaria voievodului Vasile Lupu, datat 28 noiembrie 1635, prin care se „face știre” unui Cristian vătav „că s-au jăluit satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac”. Se înțelege că e vorba de o stăpânire avută mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului Suraia, deci la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la care se vor adăuga, cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii moșteniți de doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din viață a doamnei, soțul ei, Vasile Lupu voievod, face danie în anul 1640, imediat după moartea soției sale, favoritului și „credincios boerul nostru Grigorie postelnic și giupâniasa lui, Măricuța, care ni-au slujit din copilăria lor și au crescut în casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult cu cât în situații deosebite, cum era și acesta din 1683, precumpăneau și relațiile de rudenie. Faptul ne determină să estimăm că existau în acest timp la Umbrărești curți și case încăpătoare, în măsură să satisfacă pretențiile bătrânului voievod cu „aere de crai” (I. Neculce), mai ales că în acest timp el deținea și calitatea de hatman al Ucrainei. Casele și biserica din zid de la Umbrărești ar fi putut fi construite încă din prima jumătate a secolului al XVI
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea mai mare parte a timpului, la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai ales atunci când ajungea în situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case și alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în sudul Moldovei, de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avea pe atunci hramul Sfinții Apostoli. Ceva mai târziu, biserica din Torcești își va schimba hramul în Intrarea în Biserica (Ovidenia), cum e și astăzi. În schimb, la satul Slobozia-Torcești vom constata că totdeauna biserica este menționată cu hramul Sfinții Voievozi și, pe această bază, noi considerăm că e vorba de biserica și parohia de care au aparținut atunci locuitorii satului Salcia și Cătunași (poate și Condrea) înscriși în catagrafiile întocmite laolată cu Torceștii de la est de Bârlad. Abia în catagrafia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și parohia de care au aparținut atunci locuitorii satului Salcia și Cătunași (poate și Condrea) înscriși în catagrafiile întocmite laolată cu Torceștii de la est de Bârlad. Abia în catagrafia din 1845 apare separat satul Slobozia-Torcești, hramul bisericii dat fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, la datele recensămintelor, era în funcțiune. Slobozia-Umbrărești, comunitate ce cuprindea pe locuitorii din Siliștea, Tămășeni și Boziești, are biserică cu același hram; de fapt, locuitorii aceștia aveau biserică laolaltă cu răzeșii. Condrea avea și are biserica cu hramul Sfinții Voievozi și e posibil să fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții Apostoli, în 1845 se înscrie cu hramul „Intrarea în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în perioada anterioară. Spre exemplu, pe 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dă mănăstirii Bistrița ctitoria sa, două sate printr-un act în care scrie că și „mănăstirea Bohotin va asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veniturile și dreptul asupra acestora își aveau temeiul juridic printr-o ascultare ce data din vecii vecilor, adică din vremuri imemoriale, expresia neputând fi interpretată în acest context ca o figură de stil, ci ca realitate juridică, pe care marele voievod o cunoștea ca existând din timpuri foarte vechi. Un act de mai târziu, curios prin insolit și unicitate, dar tocmai din acest punct de vedere foarte interesant, ni se pare documentul din 3 noiembrie 1632, emis de Alexandru Ilieș voievod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
voievod o cunoștea ca existând din timpuri foarte vechi. Un act de mai târziu, curios prin insolit și unicitate, dar tocmai din acest punct de vedere foarte interesant, ni se pare documentul din 3 noiembrie 1632, emis de Alexandru Ilieș voievod, nepotul lui Petru Rareș, prin care se adresează „la toți oamenii den sat den Trohănești, de ținutul Tecuciului”, făcându-le știre că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte să fiți a slugei domniei mele, a lui Panaiut [...], iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar cele mai multe au ajuns în întregime de la stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea și v-am dat pre mâna stăpânu vostru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mâna stăpânu vostru [...], Vasile ceaur, fost hatman, să fiți a/i/ lui precum ați fost și mai înainte și să ascultați de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva mai târziu, 5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot timpul jumătatea de sud a obștii umbrăreștene, și stăpănirea individuală, în care au ajuns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veche și mai cuprinzătoare instituție care a dat hrana spirituală necesară vieții satului românesc. Biserica Prima informație scrisă, prin care se atesta existența religiei creștine pe teritoriul de astăzi al comunei Umbrărești, este aceea dir 1448 iulie 15, când „Petru voievod, domn al Țării Moldovei „întărește lui „pan Cernat Ploscar și fratele său, Șteful”, sate și părți de sate în zona noastră, printre care „și mănăstirea la gura Bârlăjiței (Bârloviței, I.S.) unde este Agapie”. Desigur că viața religioasă e cu mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie nu numai numele preoților arătate, ci și cărțile vechi, ale căror titluri se găsesc specificate în lista din 1893, păstrată la Protopopiatul din Tecuci. Iată care sunt acestea, în ordinea dată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că locuitorii acestui sat au aparținut, succesiv, când de parohia Siliștea, cum îl aflăm într-o situație statistică din 1898, iar mai înainte aparținuse de satul și parohia numită Slobozia-Torcești (Cătunași și Salcia), hramul acestei parohii fiind, din 1845, Sfinții Voievozi, iar preoți sunt arătați „Istrati, ginere lui Soare” și „preot Andrei, fiul lui Gheorghe Buti” și, ceva mai târziu, „Sandu, fiu preotului Andrii Buti”. Deși despre locașurile ce vor fi existat în satul și parohia Torceștilor, informațiile sunt puține și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neclare, ele au existat încă din vechime, dovada făcându-se prin numele preoților pe care le întâlnim în surse documentare. Cel mai vechi nume de preot atestat la Torcești este menționat în actul din 1634 mai 20, când Vasile Lupu voievod întărește cumpărătura făcută aici de la „Melintie, fiul preotului Chirilă”. Tot în acest document este menționat ca martor „preotul Ioan, care a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De interes științific este să notăm aici câteva cărți de pe la alte biserici cu mare vechime, cum ar fi la Nicorești: „un Apostol bun din 1643” și „o Cazanie din București 1668”. La fel, biserica din cătuna Sârbi, cu „patronu Sfinții Voievozi” notează Evanghelie din 1642, Minei din 1652, Apostol din 1694, Octoih din 1692 și alte câteva după 1700. Iată care erau numele preoților și parohiile în care slujeau, așa cum sunt notați într-o situație din 1865 (este vorba de parohiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]