10,730 matches
-
frumoasă. Apelez la toți oamenii din afara sistemului, să se informeze, să deschidă ochii, să vadă că ceea ce pare eroic poate fi, de fapt, o mânie a personalității și că Ambulanță din toată țara suferă un abuz! Și apelez la toti voluntarii Ambulanței București, pe care am onoarea să îi coordonez de 4 ani încoace, care merită tot respectul din lume, să fie aproape de omul care s-a ridicat să spună adevărul, care susține înaintea a orice altceva pe lume valorile Societății
Mișcare de amploare în războiul Ambulanței cu Raed Arafat. Cine are dreptate-SONDAJ by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101348_a_102640]
-
unui armistițiu pe plan local între trupele Armatei a 5-a Ruse și Legiunea Cehoslovacă, cu includerea în acesta a trupelor române ale Legiunii. La începutul lunii ianuarie a anului 1920 situația pe teren pentru Legiunile Cehoslovacă și cea a Voluntarilor Români era, în regiunea Irkutsk, critică. Dinspre vest înainta avangarda Armatei Roșii (Armata a 5-a), iar spre est faptul că în Irkutsk controlul politic aparținea amenința retragerea spre Vladivostok. În aceste condiții, trupele cehoslovace, pentru a-și asigura trecerea
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
a fost o unitate militară formată din voluntari români, constituită în principal din membri ai Gărzilor Naționale și din alți tineri, cu baza de recrutare în plășile Hălmagiu, Baia de Criș, Brad, Abrud, Câmpeni. La originea formării sale a stat decizia Consiliul Dirigent din Transilvania de a lua
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
inițial de către Consiliul Dirigent să se ocupe de crearea unui corp de jandarmerie și retras de la Ineu spre Hălmagiu, s-a încercat pentru prima dată o ridicare a populației pentru a se împotrivi trupelor ungare prin crearea unui "„Corp al Voluntarilor din Crișana”". Manifestul lansat de către acesta pentru ridicarea satelor a rămas însă fără un efect practic, deoarece înaintarea armatei ungare a împiedicat concentrarea efectivelor. Cu toate acestea, depășindu-și mandatul primit de la Consiliul Național gărzile retrase pe valea Crișului Alb
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
1919 comanda Gărzilor Naționale de pe valea Crișului sub autoritatea căpitanului Florian Medrea, care urma să vină de la Alba Iulia pentru a prelua comanda efectivelor din zonă. Astfel, comanda a fost retrasă căpitanului Moise Rișcuția de la Arad. Primul act pentru recrutarea voluntarilor, în lipsa lui Medrea l-a iscălit căpitanul Barbu. "Prin Ordinul Rezervat Nr. 2" semnat de către Comandamentul instalat la Brad, însărcinat cu organizarea directă a corpului de voluntari a fost sublocotenentul Traian Mager . Acestuia i s-a recomandat să recruteze ca
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
comanda a fost retrasă căpitanului Moise Rișcuția de la Arad. Primul act pentru recrutarea voluntarilor, în lipsa lui Medrea l-a iscălit căpitanul Barbu. "Prin Ordinul Rezervat Nr. 2" semnat de către Comandamentul instalat la Brad, însărcinat cu organizarea directă a corpului de voluntari a fost sublocotenentul Traian Mager . Acestuia i s-a recomandat să recruteze ca voluntari tineri născuți în anii 1896, 1897 și 1898 care aparțineau contingentelor mobilizate cu scop de înființare a unor regimente ardelene, prin "Ordinul de chemare Nr. 167
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
în lipsa lui Medrea l-a iscălit căpitanul Barbu. "Prin Ordinul Rezervat Nr. 2" semnat de către Comandamentul instalat la Brad, însărcinat cu organizarea directă a corpului de voluntari a fost sublocotenentul Traian Mager . Acestuia i s-a recomandat să recruteze ca voluntari tineri născuți în anii 1896, 1897 și 1898 care aparțineau contingentelor mobilizate cu scop de înființare a unor regimente ardelene, prin "Ordinul de chemare Nr. 167/1919" emis de către Consiliul Dirigent și aparut în „Românul” din 7 februarie (acesta privea
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
la Brad în pavilionul minelor de aur „Ruda 12 Apostoli”. Ca urmare a unei consfătuiri în aceeași seară, acest mic Stat Major a decis abandonarea planului inițial de a ridica populația la luptă și a decis formarea unei unități de voluntari organizată după principiile armatei regulate. Pe 11 februarie recrutările au fost astfel temporar sistate și concetrarea voluntarilor - programată pentru data de 12 februarie revocată, la ordinul căpitanului Medrea. Acesta a luat respectiva decizie în așteptarea publicării unui ordin de mobilizare
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
seară, acest mic Stat Major a decis abandonarea planului inițial de a ridica populația la luptă și a decis formarea unei unități de voluntari organizată după principiile armatei regulate. Pe 11 februarie recrutările au fost astfel temporar sistate și concetrarea voluntarilor - programată pentru data de 12 februarie revocată, la ordinul căpitanului Medrea. Acesta a luat respectiva decizie în așteptarea publicării unui ordin de mobilizare, prevăzut pentru ziua de 15 februarie. Conform acestuia, urma să se facă chemarea la arme a „gloatei
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
legăturilor și propagandei, măsuri despre care prefecții din Hunedoara, Alba Iulia și Turda au fost informați, pentru a li se cere concursul. În tot acest interval Garda Națională din Hălmagiu - întărită atât cu efective retrase dinspre Arad cât și cu voluntarii care apucaseră deja să fie recrutați, majoritatea dintre ei foști soldați, repliindu-se treptat pe valea Crișului Alb s-a angajat progresiv în luptă cu trupele maghiare și la distrugerea lucrărilor de artă feroviară. Ordinele Comandamentului de la Brad au prevăzut
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
și având dispoziție de a respinge doar patrule sau cete mai mici ale inimicului. Cu toate că aceste ordine au prevăzut ca Gărzile din Ținutul Hălmagiului să se retragă spre liniile Armatei Române în caz că vor fi atacate de forțe superioare, efectivele de voluntari au rezistat progresiv pentru a împiedica accesul pe calea ferată spre Brad a inamicului prin defileul de la Aciuța, pe podul și prin tunelul feroviar de la Vârfurile () și pe podul de la Leasa. Așadar la sugestia lui Ioan Suciu și cu ajutorul căpitanului
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
din Aprilie, Corpul s-a transformat în "Regimentul 86 Infanterie" - fiind scos de sub autoritatea Consiliului Dirigent și alocat "Diviziei a 2-a de Vânători" a Armatei Române. Cu acest act, misiunea militară a Dr. Suciu a încetat. Depunerea jurământului militar de către voluntari a fost organizată de către colonelul Rasoviceanu la Țebea pe 2 martie, regimentul fiind încadrat trupelor neorganice. În structura acestuia au intrat: Preot al regimentului și șef al Biroului de Informații a fost preotul Pompiliu Piso, intendența a fost condusă de către
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
defileul de la Vârfurile (Ciuci) și cu Batalionul II pe valea Crișului Negru în zona Vașcău - Beiuș. După eliberarea din 19 aprilie a Beiușului, regimentul a preluat numele localității. Căpitanul Florian Medrea a menționat în compunerea fiecărui batalion al Corpului de Voluntari, câte 4 companii de infanterie și câte 1 de mitralire. Evenimentele care au implicat Corpul de Voluntari au fost descrise în volumul IV ("„Contribuțiuni la Istoria Unirii, 1918 — 1919”") din monografia lui Traian Mager publicată la Arad în 1938 și
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
eliberarea din 19 aprilie a Beiușului, regimentul a preluat numele localității. Căpitanul Florian Medrea a menționat în compunerea fiecărui batalion al Corpului de Voluntari, câte 4 companii de infanterie și câte 1 de mitralire. Evenimentele care au implicat Corpul de Voluntari au fost descrise în volumul IV ("„Contribuțiuni la Istoria Unirii, 1918 — 1919”") din monografia lui Traian Mager publicată la Arad în 1938 și intitulată "„Ținutul Hălmagiului”"
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
special) și Nicolae Ceaușescu. Recent, trenul s-a aflat într-un proces intens de restaurare și este deschis, în ocazii relativ frecvente, vizitelor publicului. Locomotiva cu aburi originală se află încă în proces de restaurare, de către o organizație non-guvernamentală de voluntari. După 2012, plecând din Gara Băneasa, Trenul Regal a fost utilizat periodic de către ASR Principesa Margareta a Românei și de către invitații români și străini ai Familiei Regale pentru efectuarea unor călătorii-simbol, care s-au bucurat de o largă popularitate și
Trenul Regal al României () [Corola-website/Science/337469_a_338798]
-
locul unde se petrecea acțiunea unui alt roman). În acest moment el a început să folosească pseudonimul "Ecolier", pe lângă "Poor Scholar". Pe 23 septembrie 1846, Reid s-a alăturat ca locotenent II în Regimentul 1 Infanterie din New York format din voluntari. În ianuarie 1847 regimentul a plecat din New York cu vaporul. New york-ezii au avut tabăra timp de mai multe săptămâni pe insula Lobos înainte de a lua parte la invadarea zonei centrale a statului Mexic de către generalul-maior Winfield Scott, care a
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
din New York timp de cinci nopți, în octombrie 1848. El a publicat "War Life", o relatare a evenimentelor din timpul serviciului militar, în 27 iunie 1849. Aflând de începerea Revoluției Bavareze, s-a dus în Anglia pentru a se oferi voluntari. Dar, după trecerea Atlanticului s-a răzgândit și a plecat acasă, în nordul Irlandei. În scurt timp s-a mutat la Londra, iar în 1850 a publicat primul său roman, "The Rifle Rangers". Acesta a fost urmat de "The Scalp
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
a ajuns la 27 iulie. Pentru că prinții nu stăpâneau complet limba engleză, familia s-a stabilit în Quebec, provincie francofonă, unde copiii au putut vorbi în franceză. În timpul războiului, Carl Ludwig și fratele său mai mare Felix au servit ca voluntari în batalionul 101 infanterie al armatei Statelor Unite. La 17 ianuarie 1950, la Belœil s-a căsătorit cu Prințesas Yolande de Ligne (n. 6 mai 1923). Ei au avut patru copii:
Carl Ludwig de Habsburg-Lorena () [Corola-website/Science/333521_a_334850]
-
creatoare de handmade din București, Aida Lorena, în atelierul Feathers. Tortul care a marcat cei 18 ani de existență a acestei manifestări a fost oferit de cofetăria Claus, iar vinul de la petreceri de Villa Vinea. Setea invitaților cât și a voluntarilor din echipa de organizare a fost potolita de apă Bucovina. Transportul echipei Callatis Fest înapoi la București a fost asigurat de Simpa Trans. Cele 6 seri ale Callatis Fest 2015 au fost completate și de alte activități: Timp de trei
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Istanbul în perioada 1973 - 1975, atât din partea Partidului Democrat cât și a Partidului Justiției. Mahmut Celâl Bayar și-a început cariera politică în anul 1908, într-o perioadă de instabilitate politică și socială în Turcia, atunci când intră în armata de voluntari ai Comitetului de Uniune și Progres, o organizație conexă a Mișcării Junilor Turci. Ulerior, a devenit secretar-general al organizației din regiunea Bursa și ulterior a regiunii Izmir. În 1919 Bayar a fost ales membru al Parlamentului Otoman din Istanbul în calitate de
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
tinerii căsătoriți și Amjad Atallah, un palestinian - american, au fost profund mișcați de situația dificilă a femeilor din fosta Iugoslavie, dintre care multe au fost introduse în lagăre de concentrare și victime ale violului. Ei au vrut să se ofere voluntari pentru a ajuta, dar nu au găsit o organizație care se ocupa de aceste nedreptăți flagrante. În loc de o luna de miere, Salbi și Atallah, au lansat o organizație prin intermediul căreia se puteau crea legături puternice între sponsori din Statele Unite și
Zainab Salbi () [Corola-website/Science/331131_a_332460]
-
războiului a spus : "Am crezut că lumea ne-a uitat ... " S-au întors în Statele Unite, cu o misiune. Cu sprijinul continuu al altor persoane interesate, au dezvoltat "Women for Women International" cu un buget restrâns și o mică echipă de voluntari dedicați. Începând cu anul 1993 "Women for Women International" a sprijinit femeile supraviețuitoare de război din Bosnia și Herțegovina, Ruanda, Kosovo, Nigeria, Columbia, Afganistan, Irak, Republica Democratică Congo și Sudan. Organizația a asistat mai mult de 243 000 de femei
Zainab Salbi () [Corola-website/Science/331131_a_332460]
-
Londra|Londrei]], tabăra germană a reușit să stabilească un capt de pod în sud-estul Angliei. Totuși, înaintarea germană a fost oprită pe liniile defensive (General Headquarters Line) care fuseseră contruite pentru respingerea așteptatei invazii. Aceste linii defensive erau apărate de voluntarii din Home Guard. În timpul jocului de război s-a presupus că, în perioada în care germanii erau rețiunuți în luptele de-a lungul liniilor defensive britanice, forțele regulate erau în plin proces de mobilizare. După doar câteva zile de la începerea
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
el a propus ca doi oameni să meargă la Sutter's Fort, pentru că auzise că John Sutter era foarte generos cu pionierii și i-ar fi putut ajuta furnizându-le alte provizii. Charles Stanton și William McCutchen s-au oferit voluntari. Căruțele utilizabile au fost trase de boi, vaci și catâri. Era jumătatea lunii septembrie, iar cei doi oameni plecați în căutarea animalelor fugite i-au informat că trebuiau să traverseze o altă fâșie de deșert, lungă de 40 de mile
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
bou ce reprezentau unica sursă de hrană. În California cea mai mare parte a soldaților (și a bărbaților în putere), erau plecați să lupte în Războiul mexicano-american; în toată regiunea drumurile erau blocate, comunicațiile întrerupte și proviziile indisponibile. Se căutau voluntari pentru a merge în ajutorul expediției Donner; doar trei bărbați au răspuns la apel. Reed a fost blocat în San Jose până în februarie, din cauza unor revolte și a confuziei generale. Și-a petrecut timpul vorbind cu alți pionieri și cunoștințe
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]